Un râs lovit de mașină pe drumul european dintre Turda și Cluj-Napoca

Intervențiile omului în natură au bulversat obiceiurile animalelor sălbatice. Modificările traseelor acestor animale, din cauza șoselelor ce blochează potecile folosite de sălbăticiuni pentru a se deplasa dintr-un loc în altul, în căutarea hranei, pot deveni fatale pentru acestea din urmă.

Așa s-a întâmplat și în cazul unui râs, care a murit lovit de o mașină, pe drumul european E 60, la 10 kilometri după ieșirea din Turda înspre Cluj-Napoca. Accidentul, fatal pentru animal, a avut loc luni, 23 octombrie, în jurul orei 11 dimineața, în localitatea Tureni, reședința comunei cu același nume, din județul Cluj. Râsul care zăcea mort pe șosea a fost văzut de copiii de la școala din localitate, care însoțeau Ștafeta Veteranilor Invictus, ai cărei membri se îndreptau în pas alergător și pe biciclete, spre Cluj-Napoca, după un popas la Tureni, unde au fost primiți de reprezentanții autorităților comunale.

În ceea ce privește râsul mort, un animal de circa 15-20 de kilograme, primarul comunei Tureni, Dana Mănăilă, a spus că acesta se afla, pesemne, în căutarea hranei, deoarece înaintea accidentului care i-a curmat viața a fost văzut în curtea unei sătence. Primărița Dana Mănăilă crede că astfel de incidente, ce se petrec tot mai des la Tureni, au ca și cauză parapeții montați de compania de drumuri pe mijlocul șoselei, pentru a împiedica mașinile să între pe contrasens. ”De la Feleacu și până după intrarea în Turda, în cartierul Turda Nouă, un conducător auto nu are unde să întoarcă mașina, dacă vrea să schimbe sensul de mers. Sigur, există posibilitatea de a trece peste linia continuă, dar cine riscă să încalce legea?” s-a întrebat retoric Dana Mănăilă.

În ceea ce privește râsul care încerca să traverseze șoseaua, în localitate, acesta reprezintă un eveniment

Drumul E 60, la trecerea prin localitatea Tureni, din județul Cluj

ce se întâmplă foarte rar. Râșii, animale care trăiesc de obicei în zone muntoase, ceea ce nu este cazul localității Tureni, și departe de așezările umane, evită, din răsputeri, întâlnirea cu omul. Un membru al Asociației Vânătorilor și Pescarilor Sportivi ”Potaissa” din Turda, mărturisea, după ce a auzit povestea incidentului, că, în 26 de ani de când se îndeletnicește cu vânătoarea, a văzut un singur râs, la Iara. ”Până în urmă cu vreo vreo zece ani, un râs se aciuise în Cheile Turzii. Nu l-am văzut niciodată, dar de câteva ori i-am observat urmele pașilor iarna, pe zăpadă” a mai povestit vânătorul. ”Râșii au un miros foarte dezvoltat, simt omul de la mare depărtare și evită, din răsputeri, întâlnirea cu reprezentanții rasei umane” a mai precizat vânătorul.

În ceea ce privește apariția râsului în mijlocul satului Tureni, printre locuințele oamenilor, vânătorul cu care am stat de vorbă nu se mai miră de nimic. ”Hrana râsului, care vânează, în special rozătoare, mănâncă porumb. De aceea nu trebuie să ne surprindă că se semnalează prezența râșilor în apropierea satelor. Aceștia merg să își caute hrana”.

În România trăiește râsul carpatin, una din specii de feline sălbatice de mărime medie, ce formează grupul lincșilor, împreună cu râsul canadian, și cu cel iberic.

Râsul carpatin, specie din care în România mai trăiesc circa 2 mii de exemplare, este cel mai mare dintre cele trei specii de râși. Cel mai greu, cu 18 până la 30 de kilograme, față de 8-11 kilograme, greutatea pe care o atinge râsul canadian, sau de cele 13 kilograme la cât poate ajunge să cântărească râsul iberic, râsul carpatin este și mai înalt (55-75 cm, față de 48-56, râsul canadian, sau 60-70 cm, râsul iberic) și mai lung (80-130 cm, față de 76-110 cm, râsul canadian, sau 85-110 cm, râsul iberic) decât ”verii” săi.

După unele surse din literatura de specialitate, râsul face parte din genul Lynx, spre deosebire de pisica sălbatică, care aparține genului Felis.

 

Emil HĂLĂȘTUAN

Lasă un răspuns