Turda în filatelia maghiară

de Petru SUCIU

Printre numeroasele exponate ale Muzeului de Istorie din Turda se află și tabloul pictorului maghiar Korosfoi Kriesch Aladár, intitulat „Dieta de la Turda” despre care muzeograful Horațiu Groza afirma că are ”o valoare istorică si artistică semnificativă.” Tabloul, de dimensiuni mari (3 x 4 m),reprezintă lucrările Dietei desfășurate la Turda, în biserica romano-catolică, în perioada 6-13 ianuarie 1568, în cadrul căreia a fost recunoscută religia unitariană și a fost declarată libertatea și egalitatea a patru confesiuni creștine: catolică, reformat-luterană, reformat-calvină și unitariene. Confesiunae creștină  ortodoxă, cea a românilor băștinași și majoritari, nici nu intra în discuție și rămânea, în continuare, cu statutul de „tolerată”.

Figura centrală a tabloului este David Ferenc, care proclama libertatea cultului unitarian. În partea

Timbre din colecția Petru Suciu

stângă, pe jilț, stă principele Transilvaniei, Ioan Sigismund Zápolya (János Zsigmond),  încadrat de nepoții săi și viitori principi:Báthory István și Báthory Kristóf. În continuare, spre dreapta: Georgio Biandrata, medicul personal al principelui și principalul susținător al lui David Ferenc, cancelarul Csáki Mihály, tipograful Heltai Gáspár, un predicator unitarian  și un preot catolic, predicatorul calvin Melius Juhász Péter și Bekes Gáspár, om de cultură clujean. În fundal, nobili maghiari, sași și secui, reprezentanți ai stărilor la dezbateri și femei din corul bisericii.

Tabloul a fost comandat în anul 1894, de către administrația orașului Turda, pentru a aniversa împlinirea a o mie de ani de la aşezarea triburilor migratoare maghiare în Câmpia Panonică, fapt petrecut în anul 896. Pictorului i s-a achitat suma de 3 mii de forinți, iar pentru ramă s-a plătit 130 de forinți. În anul 1896 tabloul a fost expus în noua galerie de artă din Budapesta și apoi la München, iar la revenirea în Turda, doi ani mai târziu, a fost expus în sala de ședințe a primăriei de atunci, care funcționa în fosta clădire a judecătoriei. Mai târziu a fost așezat în vechea Casă a Fiscului și Cămară a Sării, Muzeul de Istorie de acum, unde a rămas până azi.

În urma unei solicitări venite din partea Poștei Maghiare, la începutul anului 2018, Primăria  și Consiliul local Turda au aprobat reproducerea tabloului „Dieta de la Turda” pe o emisiune filatelică dedicată împlinirii a 450 de ani de la dieta ce constituie subiectul tabloului. Marca poștală, având dimensiunile de 40 X 30 mm, a fost emisă într-un tiraj de 200 de mii de exemplare, cu valoarea nominală de 450 forinți și a fost pusă în circulație la 2 mai 2018.

Dar, prin această emisiune, Poșta Maghiară, de fapt, a recidivat. În anul 1917, când Imperiul Austro-Ungar încă mai exista, poșta de la Budapesta a emis o vignetă cu valoarea nominală de 5 filleri, dar fără putere de circulație. A fost tipărită în mai multe culori, în colecția mea având variantele în: roșu, verde și violet. Și această vignetă poștală este ilustrată cu tabloul „Dieta dela Turda” dar atunci, Transilvania aflându-se, încă, în componența Imperiului, nu a fost nevoie de aprobare pentru reproducerea picturii.

Vigneta de la 1917 aniversează trei momente ale reformei religioase, care a provocat  desprinderea, din Biserica Catolică, a așa numitelor Biserici Protestante.

Despre recunoașterea Bisericii Unitariene, simbolizată, în tablou, prin persoana lui Ferenc Dávid, am pomenit mai sus.

Prin textul de la baza vignetei se aniversau 400 de ani de când pastorul și doctorul în teologie Martin Luther (1483 – 1546), cunoscut ca și „părintele Reformei” și-a exprimat nemulțumirea față de intoleranța Bisericii Catolice și de comerțul acesteia cu indulgențe, ceea ce a dus la excomunicarea sa. Acest lucru s-a întâmplat în 1517, an considerat al nașterii Reformei protestante.

Timbre din colecția Petru Suciu

În partea superioară a vignetei este pomenită Dieta Transilvaniei de la Turda, din 1 – 10 iunie 1557, prin care s-a legalizat noua Biserica Luterană. Lucrările dietei au fost conduse de regina Isabella, în prezența fiului său, prințul  Ioan Sigismund Zápolya. Hotărârea dietei spune: „Deoarece noi şi preamăritul nostru fiu, la cererea insistentă a reprezentanţilor, ne-am învoit cu îndurare ca fiecare să-şi urmeze credinţa pe care o voieşte, dimpreună cu ritualurile vechi ori noi, acordând şi dreptul ca  în privinţa religiei ambele părţi să procedeze conform propriei hotărâri, fără ca prin aceasta să ofenseze pe  cineva; adepții religiei noi să nu-i atace pe credincioşii religiei vechi, dar nici aceştia să nu-i vatăme în niciun  chip pe adepţii religiei noi; aceasta a fost hotărârea mai marilor ţării ca să restabilească unitatea bisericii şi să pună capăt disputelor născute în jurul învăţăturilor evanghelice”. Această lege a fost numită „prima lege care garantează libertatea religioasă într-o ţară“.

Același eveniment va fi aniversat, de Poșta maghiară, și la împlinirea a 450 de ani, prin emiterea unei mărci poștale, în anul 2007, pe care apare silueta Bisericii Romano-Catolice din Turda, alături de portretul principelui Transilvaniei, Ioan Sigismund Zápolya. Marca are valoarea nominală de 210 forinți, dimensiunile de 45 X 30 mm și a fost lansată la 10 aprilie 2007. S-a emis și un plic prima zi, cu imaginea bisericii turdene și trei steme medievale, din care una a orașului Turda, și s-a realizat și o ștampilă prima zi, care ilustrează aceeași Biserică Romano-Catolică turdeană.

Se poate pune întrebarea: de ce este folosită imaginea lui Ferenc Dávid pentru a ilustra legalizarea tuturor celor trei biserici protestante?

Ferenc Dávid (1519‑1579), născut la Cluj-Napoca, a fost un personaj care, în zilele noastre, ar putea fi catalogat ca „traseist religios”. Ca toți maghiarii, el a fost de religie romano-catolică, în anul 1551 fiind rectorul gimnaziului catolic din Bistrița. La desprinderea primului cult protestant, luteranismul, el s-a convertit, în anul 1554, slujind ca pastor evanghelic la Petriș, iar în anul următor apare ca rector evanghelic și superintendentul luteranilor din Cluj.

În urma apariției și a legalizării, la Dieta de la Turda, din 4 – 11 iunie 1564, a celui de-al doilea cult

Timbre din colecția Petru Suciu

protestant, Ferenc Dávid a fost ales episcop calvinist al bisericilor maghiare din Transilvania și numit pastor la curtea principelui transilvan Ioan Sigismund Zápolya. De fapt toți maghiarii și o parte dintre secui, au aderat la noul cult, doar sașii rămânând fideli luteranismului.

Un an mai târziu, Ferenc Dávid are o revelație religioasă și susține unicitatea lui Dumnezeu, negând trinitatea. Pe Iisus Hristos îl consideră doar profet, născut om, neavând nimic divin, spunând totuși că trebuie urmat pentru învățăturile sale. Noile sale idei le expune în cadrul sinodului pe care el îl convoacă, în februarie 1567, la Turda, în cadrul căruia se recunoaște „doar pe Tatăl ca „Unică Divinitate”. În felul acesta, David Ferenc punea bazele unui nou cult protestant, unitarianismul, care avea să fie oficializat, așa cum am văzut, în anul 1568.

Lasă un răspuns