Raportul SAR: După12 ani în UE venitul României s-a dublat, corupția a scăzut cu 25 de procente, dar mai sunt multe de făcut

România se află pe drumul cel bun, dar avansează lent. Această concluzie se desprinde din ultimul raport al Societății Academice Române (SAR), dezbătut marți, 15 mai, la Reprezentanța Uniunii Europene,cu membri ai guvernului, ai opoziției parlamentare, oameni de afaceri și sindicate. Dezbaterile au fost moderate de Ovidiu Nahoi, redactor șef  Radio France International (RFI) România și de Alina Mungiu-Pippidi, președintele SAR.

În 2018, România va depăși, pentru prima dată în istoria sa, pragul de 10 mii de euro, la venitul pe cap de locuitor, ceea ce înseamnă promovarea țării în categoria țărilor cu venituri medii. Din raportul SAR mai reiese că fiecare român are, în termeni reali, un venit de două ori mai mare decât cel realizat în 2000, anul în care România a fost invitată să adere la Uniunea Europeană (UE). Cu toate acestea, din cauza politicii conflictuale, a corupției persistente și a creșterii inegalității, majoritatea românilor susțin în mod constant în sondajele de opinie că țara se îndreaptă în direcția greșită (75 la sută, în contrast cu doar 17 la sută care consideră că direcția este corectă) .
Transparența a crescut, și corupția în domeniul achiziţiilor publice a scăzut cu circa 25 la sută în ultimii zece ani, arată raportul. La minusuri s-a constatat o   capacitate administrativă redusă, cu doar jumătate din autoritățile de stat capabile să raporteze asupra activității lor proprii în fiecare an, și doar un sfert capabile de o raportare substanțială. Această capacitate redusă se face  responsabilă de slaba absorbție a fondurilor europene, ca și de faptul că încasările bugetare ale României continuă să fie, la fel ca și în Bulgaria, cele mai slabe din UE, la sub șaizeci la sută față de media europeană. În raportul SAR s-au identificat politizarea și slaba calitate a administrației drept cauze principale ale precarității bugetare din România..
Recomandarea centrală a acestui raport – și avertismentul lansat prin intermediul său atrage atenția că, în absența unei deplasări a accentului pe prevenirea corupției și întărirea capacității administrative în loc de numai reprimarea corpuției, campania împotriva acestui flagel care macină România va eșua. Acțiunile DNA, instrumentalizate politic, după ce au avut interacțiuni necuvenite cu serviciile de informații, exagerate în mass-media, din cauza  diverselor interese s-au dovedit, oricum, insuficiente față de amploarea problemei. Regulile jocului se pot schimba doar prin politici agreate bipartizan, în care eliminarea corupției reprezintă un obiectiv secundar, dar indispensabil, de exemplu o creștere a calității serviciilor publice, a eficienței achizițiilor publice sau a predictibilității investițiilor pe termen lung, se arată în raportul SAR. Desigur, aceste obiective nu se pot realiza fără o implicare guvernamentală, ce, potrivit raportului SAR, a existat, însă a fost slabă și inconstantă până în prezent.
Raportul se încheie cu cinci recomandări ale Societății Academice Române:
1. Depolitizarea birocrației și reconstruirea unui sistem pe bază de merit
2. Implementarea reală a legii guvernanței corporative, la ora aceasta amenințată după ce oricum fusese implementată doar parțial.
3. Raționalizarea investiției publice
4. Mai multa putere cetățeanului consumator , prin crearea unor mecanisme mai rapide și regulate de evaluare a serviciilor publice de către cei care plătesc pentru ele.

Colectarea impozitelor în România

5. Europenizarea reformei instituțiilor de control, protejarea instituțiilor performante
România trebuie să reformeze Curtea de Conturi, Fiscul și un număr de instituții de control care funcționează suboptimal, deși au resurse și personal de bună calitate. Fondurile europene de asistență tehnică nu trebuie cheltuite pe studii de fezabilitate, ci pentru a angaja, direct în puncte cheie, cu mandat de evaluare și reorganizare, manageri performanți din state membre mai avansate. Nu este nevoie de împrumuturi de la Banca Mondială pentru a reforma Fiscul, în condițiile în care avem fonduri europene ineficient cheltuite în programe pentru capacitate administrativă sau asistență tehnică. Condiția este însă renunțarea la naționalismul păgubos și deschiderea spre restul Europei. Dacă în 25 de ani nu am reușit să reformăm Fiscul, de ce să nu solicităm ajutor de la instituții performante din alte țări membre? Sau mai încercăm 25 de ani?
În același sens, deși nu există instituție perfectă, este deplasat accentul exclusiv pe reforma DNA, ANI sau a CC, în condițiile în care aceste instituții sunt cele care înregistrează performanțe. Desigur că DNA trebuie să devină mai transparentă și mai imparțială, dar CCR conduce deja în această direcție, iar mandatele șefilor DNA sunt destul de scurte pentru controlul lor.

 

Lasă un răspuns