Radiografia alegerilor europarlamentare: Voturile salariaților la stat, împărțite frățește între PNL, PSD și USR-Plus. Facebook-ul, atu-ul USR-Plus.

Aceste concluzii se desprind dintr-un sondaj al Institutului Român pentru Evaluare și Strategie (IRES) din Cluj-Napoca. La întrebările sondajului IRES, efectuat duminică, 26 mai, în ziua alegerilor europarlamentare și a referendumului referitor la legile Justiției, au răspuns 6210 persoane, cu vârste de cel puțin 18 ani, rezidente în România. Sondajul realizat prin metoda interviului telefonic are o marjă de eroare maximă tolerată de +/_ 2,4 la sută.

PNL plusează pe mâna pensionarilor și USR-Plus ”pierde la pod câștigul de la vamă” 

În ceea ce privește preferințele votanților, în funcție de categoria de vârstă din care provin aceștia, jumătate dintre tinerii participanți la alegerile europarlamentare (18-35 ani) au votat lista candidaților USR-Plus. Alte 28 de procente ale alegătorilor din această categorie de vârstă au votat lista PNL pentru alegerile europarlamentare iar 13 la sută dintre tineri au preferat candidații PSD-ului. Votanții ce aparțin segmentului de vârstă 36-50 de ani și-au împărțit ”favorurile” între liberali și ”salvatorii României” care și-au adjudecat, fiecare, câte 30 la sută din voturile generației mature. Preferințele electorale ale persoanelor cu vârste cuprinse între 51 și 65 de ani s-au împărțit astfel: PNL – 23 de procente din totalul voturilor; PSD – 28 la sută; și USR-Plus – 15 procente. Suportul electoral major al PSD-ului a venit din partea persoanelor cu vârste de peste 65 de ani. Astfel, 42 la sută dintre pensionari i-au votat pe candidații PSD la alegerile europarlamentare, în vreme ce 19 la sută dintre aceștia au votat lista PNL, iar ”felia” voturilor primită USR-Plus nu a depășit 5 procente din voturile seniorilor. Astfel, votanții cu vârste de peste 51 de ani au recuperat, pentru PNL, avansul oferit USR-Plus de votanții cu vârste de la 18 la 50 de ani.

Partidul de guvernământ ”trădat de stat”

În ceea ce privește voturile alegătorilor, grupați în diverse categorii socio-profesionale, în ciuda majorărilor consistente ale salariilor angajaților din instituțiile bugetare, aceștia nu s-au constituit într-un rezervor de voturi pentru PSD, partid aflat la guvernare. Din informațiile statistice oferite de studiul IRES de duminică, 26 mai, reiese că 15 la sută dintre angajații ”la stat” au votat lista candiadților USR-Plus, 13 procente au completat zestrea de voturi obținută de lista PNL, în timp ce PSD ”a recoltat” doar 12 la sută din sufragiile categoriei angajaților în instituțiile statului, căreia i-au oferit ”clauza salariaților celor mai favorizați”. Opțiunile alegătorilor care lucrează în mediul economic privat s-au îndreptat, într-o proporție consistentă (50 la sută) spre USR-Plus. O altă ”felie” demnă de luat în seamă din voturile ”salariaților la privat” s-a îndrepat spre lista candidaților PNL la alegerile europarlamentare, care au obținut 33 la sută din opținile electorale exprimate de alegătorii din această categorie socio-profesională. Vitregiți, fie și indirect, de ”reformele” operate în legea salarizării de către Lia Olguța Vasilescu, ministrul social-democrat care i-a repartizat pe angajați în ”două Românii” una a belșugului ”de stat” și alta a pauperizării capitaliste, numai 10 procente dintre alegătorii care lucrează ”la privat” au votat lista PSD pentru alegerile europarlamentare. Partidul de guvernământ a pierdut supremația și în mediul rural, unde cele mai multe voturi (56 la sută!) le-a primit lista PNL, partid urmat de PSD, cu 53 la sută din totalul voturilor obținute. Pe locul al treilea ”la țară” ca și în ierarhia finală stabilită de rezultatele alegerilor europarlamentare de duminică, 26 mai,  s-a situat USR-Plus, pentru care au votat 22 la sută dintre alegătorii de la sate.

PSD-corijent la comunicare

Nici după cinci ani de la alegerile prezidențiale din 2014, când campania din mediile online a răsturnat ”calculele hârtiei” și Klaus Iohannis devenea președinte al României  după ce Victor Ponta, pe atunci candidatul PSD începea cursa din turul al doilea din ”pole-positon” social-democrații nu au crezut cu adevărat în ”vrăjile” facebook-ului și acest lucru i-a costat. Potrivit studiului IRES, 83 la sută dintre persoanele care au votat lista USR-Plus folosesc facebook-ul, mediu online familiar și pentru 62 de procente dintre alegătorii care au optat pentru PNL la ”europarlamentare”. În același timp, dintre alegătorii PSD doar 35 la sută utilizează facebook-ul.

În ceea ce privește referendumul, 50 la sută dintre votanții PSD au declarat că nu au votat și la referendumul lui Iohannis, în vreme ce aceeași atitudine au manifestat-o 2 la sută dintre votanții PNL și un procent din electoratul care a optat pentru USR-Plus.

Emil HĂLĂȘTUAN

Lasă un răspuns