Bustul lui Ion Bozdog, instalat la Urca

Cu două luni și zece zile înaintea sărbătoririi, la 1 decembrie, a 99 de ani de la unirea Transilvaniei cu România, unul dintre cei peste 1200 de semnatari ai actului ce consfințea hoărârea Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, profesorul dr. Ion Bozdog are un bust închinat memoriei sale, amplasat în satul său natal, Urca, din comuna clujeanăViișoara.

Bustul, turnat din 17 kilograme de bronz a fost așezat marți, 19 septembrie, pe un soclu amplasat în curtea Bisericii Ortodoxe Române din Urca. Concepția statuii lui Ion Bozdog aparține unui colectiv de la secția ”Sculptură” a Universității de Artă și Design (UAD) din Cluj-Napoca, condus de către profesorul universitar dr. Alexandru Păsat. Acesta, împreună cu asistentul universitar dr. Vlad Berte și cu un tehnician de la UAD au supravegheat lucrările de montare a bustului lui Ion Bozdog pe soclul din curtea Bisericii Ortdoxe Române din Urca.

Dezvelirea oficială a bustului lui Ion Bozdog, realizat din inițiativa și cu sprijinul primarului Ioan Roman, edilul-șef al comunei Viișoara, va avea loc în luna septembrie, la o dată neprecizată încă. Surse din administrația comunală indică faptul că ceremonia dezvelirii bustului lui Ion Bozdog va face parte din manifestările organizate cu prilejul sărbătorii satului Urca, cunoscută sub numele generic de ”Jocul la șură”.

Prof. dr. Ion Bozdog s-a născut în Urca, comuna Viişoara, de lângă Turda, în 1891, în familia soţilor Filon şi Maria Bozdog, plugari români ardeleni. După ce a absolvit cursurile școlii primare la Turda, iar studiile liceale, ca şi Facultatea de Teologie, la Blaj, Ion Bozdog a absolvit Facultatea de Litere şi Filozofie a  Universității din Cluj. În timpul evenimentelor istorice din anul 1918, Ion Bozdog era paroh în comuna Dârja, judeţul Cluj, ai cărui locuitori l-au abilitat să-i reprezinte la Marea Adunare de la Alba-Iulia, cu misiunea de a semna actul Unirii.
După ce a participat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia și și-a lăsat semnătura pe actul unirii Transilvaniei cu România, dr. Ion Bozdog a predat, o vreme, la Liceul „Alexandru Papiu Ilarian” din Târgu-Mureş.
În 1927, Ion Bozdog a devenit preşedinte al Despărţământului Astra din Târgu- Mureş. Ca membru al Astrei, profesorul Ion Bozdog, deși greco-catolic, a sprijinit construirea Catedralei Ortodoxe din Târgu-Mureș şi a propus amplasarea, în același oraș, a unei statui a Craiului Munţilor, Avram Iancu, erou al revoluţiei române de la 1848, din Transilvania. Între anii 1928-1933 profesorul Ion Bozdog  areprezentat Mureșul în Parlamentul României, în calitate de deputat. În timpul refugiului la Braşov, survenit după anexarea Ardealului de Nord de Ungaria horthystă, ca urmare a Diktatului de la Viena, Ion Bozdog a lucrat ca și redactor, la „Gazeta Transilvaniei”. Tot la Braşov, în perioada în care a lucrat la Arhive, a elaborat şi tipărit, pe baza unor documente maghiare, lucrarea „Statul politic” apărută, în 12 aprilie 1944, la Institutul de Arte Grafice Braşov. În această lucrare, Ion Bozdog a dezvăluit etapele colonizării maghiare în oraşele transilvane, precum: Câmpia Turzii (colonia Triteni), Luduş, Miercurea- Nirajului şi în zona Năsăudului (comuna Nimigea Ungurească) etc..
De asemenea, în studii precum Românii de pe Niraj, Românii uitaţi, Ni se dărâmă bisericile, Încă o cruce etc. Profesorul Ion Bozdog a descris momentele tragice trăite de românii transilvăneni, mai ales de cei din Valea Nirajului, supuși unei maghiarizări forțate: „Întrebaţi de nume şi vă vor spune că se numesc: Munteanu, Radu, Cristea (nume curat româneşti), că au fost obligaţi să treacă direct la Biserica Reformată sau Catolică şi să asculte slujba în limba maghiară. În perioada Primului Război Mondial, românii de pe Valea Nirajului au fost batjocoriţi, închişi, bătuţi. Maghiarizarea s-a făcut prin şcoli, administraţie şi biserică. (…)”

Dr. Ion Bozdog şi-a închinat întreaga viaţă cauzei româneşti din Transilvania. În schimb, regimul comunsit, instaurat în România după cel de-al doilea război mondial, l-a răsplătit pentru aceasta cu ”sejururi” în închisori precum cele de la Târgu-Jiu, Caracal, sau în coloniile de muncă de la Poarta Albă, Medgidia și de la Canalul Dunăre-Marea Neagră, destinate încarcerării deținuților politici.

Eliberat după ani buni de puşcărie, Ion Bozdog a trăit dintr-o pensie de 817 lei. Încadrat, în cele din urmă, ca bibliotecar şi cercetător la Biblioteca Academiei Române, filiala din Cluj-Napoca, lui Ion Bozdog i s-a oferit posibilitatea de a lucra la alcătuirea Dicţionarului Enciclopedic Român. A început să scrie și o nouă carte- document: „Un an şi o lună prefect de Mureş” rămasă doar în fază de proiect. Profesorul doctor Ion Bozdog s-a stins din viaţă în 14 aprilie 1967 şi îşi doarme somnul de veci în Cimitirul Central din Cluj- Napoca.

Emil HĂLĂȘTUAN

În acest articol s-au preluat informații dintr-un articol despre Ion Bozdog, scris de Ilie Șandru și publicat pe site-ul www.condeiulardelean.ro, precum și din cartea „Comoara dintr-un manuscris” (Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2010) în care se reproduce manuscrisul lui Ion Bozdog, intitulat „Viişoara, 25 iulie 1944” şi păstrat de Eugen Vescan-Viişoreanu, nepotul lui Ion Bozdog. Manuscrisul scris în anul 1944 a văzut lumina tiparului după 66 de ani, în 2010, datorită sprijinului acordat în acest sens de către primarul comunei clujene Viișoara, inginer Ioan Roman. Lansarea volumului ”Comoara dintr-un manuscris” a avut loc în toamna anului 2010, la mormântul autorului, profesr dr. Ion Bozdog, din Cimitirul Central de la Cluj-Napoca

Turda, în presa străină: The Guardian – ”Piața din Turda are mese pline cu produse proaspete”

Într-un interviu, publicat în numărul de sămbătă, 16 septembrie, al ziarului The Guardian, Jeremy Lee, bucătarul șef al clubului și restaurantului Quo Vadis, din cartierul londonez Soho, a spus că în piața agroalimentară din centrul Turzii a întâlnit ”mese pline cu unele din cele mai bune și mai proaspete produse” pe care le-a văzut vreodată de vânzare într-o piață.

Jeremy Lee a fost musafirul Pamelei și al lui Indrei Rațiu, cu prilejul unei vizite pe care a  făcut-o în

Jeremy Lee ”regele budincilor” – bucătar șef la clubul și la restaurantul Quo Vadis, din cartierul londonez Soho

această vară la Casa de Oaspeți Rațiu, din Turda, Piața 1 Decembrie nr. 1, ce funcționează într-un ansamblu de cazare și alimentație publică, din care mai face parte și cafeneaua culturală ”La papion” deschisă la aceeași adresă.

”Am călătorit cu avionul la Cluj și apoi am fost condus la Turda, pe câmpiile din Transilvania, o regiune istorică din România renumită pentru frumusețea sa. Piața din Turda a avut mese pline cu unele dintre cele mai bune și mai proaspete produse pe care le-am văzut vreodată de vânzare într-o piață” a descris Jeremy Lee impresiile sale despre Turda, în interviul publicat de ziarul The Guardian, de sâmbătă, 16 septembrie.

Cu ocazia călătoriei în Transilvania, prilej cu care a vizitat și satul Copșa Mare, din județul Sibiu, unde prințul Charles al Marii Britanii deține proprietăți imobiliare, Jeremy Lee, supranumit, în Anglia și ”regele budincilor” a redescoperit o rețetă de plăcintă cu prune pe care a mai întâlnit-o în bucătăria franțuzească. ”Într-o zi, am călătorit câteva ore (n.r: de la Turda) până într-un sat vechi, numit Copșa Mare. Acolo am mâncat foarte bine la pensiunea Copșa Mare. Prânzul bun s-a încheiat cu o budincă frumoasă, care semăna foarte mult la formă și la gust cu o ”clafoutis” specifică bucătăriei franțuzești, ce poate fi umplută cu  rubarbă” a mărturisit Jeremy Lee, citat în The Guardian.

”Regele budincii” a obținut, de la bucătăreasa Simona Seciu, cea care a  preparat budinca cu prune, rețeta desertului pe care Jeremy Lee l-a mâncat la pensiunea Copșa Mare. După ce s-a întors acasă din ”aventura carpatică” Jeremy Lee a avut surpriza să găsească într-o carte cu rețete culinare franțuzești, culese de către Julia Child, Louisette Berthold și Simone Beck, o rețetă de ”clafoutis” identică cu cea după care Simona Seciu preparase budinca la pensiunea din satul Copșa Mare. ”Ca și în povestea Vrăjitorul din Oz, am făcut o excursie în Transilvania ca să găsesc o rețetă de budincă pe care am avut-o acasă tot timpul” a declarat Jeremy Lee pentru The Guardian, încântat că a revenit din Transilvania cu ”amintiri fericite”.

Iată rețeta ”budincii cu prune de Copșa Mare” publicată în cotidianul londonez citat anterior:

Se amestecă 250 ml lapte, cu 50 grame de zahăr pudră, trei ouă, un praf de vanilie, puțină sare și 65 de

Budincă cu prune renglote

grame de făină albă, de grâu. Un strat din aluatul obținut după amestecarea acestor ingrediente se toarnă într-o tigaie de fontă sau de ceramică, cu diametrul de circa 25 de cm, ce se introduce apoi în cuptor, preîncălzit la 170 de grade Celsius. După unul sau două minute, se scoate tigaia din cuptor și se pun jumătățile de prune (500 de grame – prune de orice soi, ex. bistrițene sau renglote, dar se pot folosi și corcodușe) în aluat. Apoi se toarnă restul de aluat și se netezește cu spatele unei linguri. După încheierea acestei operațiuni, tigaia se pune în mijlocul cuptorului și budinca se coace timp de o oră. După ce se scoate din cuptor peste budincă se presară zahăr praf.

Budinca se servește caldă, eventual ornată cu o cremă. Cantitățile din rețeta prezentată ajung pentru șase, până la opt porții de budincă.

 

Emil HĂLĂȘTUAN

Târg de meserii pentru învățământul profesional și tehnic: Idei franțuzești pentru joburi românești

Liceenii din județul Cluj au șansa de a fi recrutați pentru angajare încă de pe băncile școlii, la cea de-a treia ediție a „Târgului de meserii” organizat de Clubul Francofon de Afaceri din Cluj, ce se va desfășura joi, 28 septembrie, între orele 10 și 18, în Cluj-Napoca, la stadionul Cluj Arena, etajul 1.

Defășurat sub sloganul „Soluții pentru viitorul tău!” Târgul de meserii, ce se desfășoară anual, promovează învățământul profesional și tehnic din regiunea Clujului și încurajează descoperirea practică a diverselor domenii și meserii, de către tinerii aflați în căutarea unei vocații.

Evenimentul este adresat elevilor de gimnaziu și de liceu, părinților acestora, unităților de învățământ profesional și tehnic, precum și firmelor și companiilor private interesate de personal calificat, deci de absolvenții acestor școli. ”Târgul de meserii se dorește o punte de dialog și de concretizare a unui parteneriat între toți acești actori sociali” se precizează într-un comunicat al organizatorilor evenimentului.

Prin organizarea Târgului de meserii, Clubul Francofon de Afaceri din Cluj, împreună cu partenerii săi, Clubul Oamenilor de Afaceri de Limba Germană din Transilvania de Nord (DWNT) și Asociația Româno-Belgiană a Oamenilor de Afaceri (BEROBA), își propun să contribuie la mediatizarea învățământului profesional și tehnic în rândul publicului larg, la indentificarea nevoilor pieței și facilitarea accesului la forţă de muncă pentru companii, dar și invers – acces la internship-uri și la job-uri pentru absolvenții învățământului profesional, tehnic și vocațional. Efectul pe termen lung al acestui târg constă în contribuția la revitalizarea învățământului profesional, tehnic și vocațional din România, adaptarea curriculei școlare la nevoile reale ale pieței și schimbarea mentalității, a percepției negative asociate cu învăţământul profesional (de exemplu: inferioritatea studiilor vocaționale, în raport cu studiile universitare).

„Pe lângă ce ne-am propus pe termen lung cu acest eveniment, schimbarea de mentalități și sisteme – ceea ce știm că va dura – avem și niște așteptări mai concrete, realizabile la nivel local, pentru început: crearea unei rețele regionale de unități de învățământ profesional și tehnic și conectarea ei la rețeaua oamenilor de afaceri din clubul nostru francez și din cele partenere – german și belgian. Din start, ar fi vorba de peste 275 de companii care ar ști de unde să își ia cu prioritate forța de muncă, calificată și cunoscută deja – firmele au ocazia să organizeze stagii de practică pe domeniile în care au lipsă de personal, apoi să cheme în internship‑urielevii pe care „pun ochii”. Astfel, și procesul de recrutare se ușurează considerabil, iar „siguranța unui loc de muncă” devine o expresie cu sens atât pentru angajat, cât și pentru angajator – care îl poate oferta pe licean imediat ce termină studiile sau chiar în timpul lor, dacă este cazul, pentru un part-time job” a declarat Bogdan Herea, preşedinte al Clubului Francofon de Afaceri din Cluj.

 

PROGRAMUL Târgului de Meserii:

10:00 – 10:30 – Conferință de presă

10:30 – 11:00 – Deschidere cu vizitare de stand-uri și ateliere

10:30 – 16:00 – Ateliere experimentale adresate copiilor/elevilor

16:30 – 18:00 – Dezbatere cu tema „Ce va face copilul meu mâine?” –  adresată profesorilor și părinților, moderator: Andreea Pietroșel (RFI România)

Organizarea Târgului de meserii a beneficiat de susținerea Primăriei Cluj-Napoca, a Inspectoratului Şcolar Județean Cluj și a partenerilor: Camera de Comerț și Industrie Franco-Română (CCIFER),  Clubul Oamenilor de Afaceri de Limba Germană din Transilvania de Nord (DWNT), Asociația Româno-Belgiană a Oamenilor de Afaceri (BEROBA), Consulatul General al Ungariei la Cluj-Napoca și Consulatul Onorific al Suediei la Cluj-Napoca.

Clubul Francofon de Afaceri din Cluj(C.FAC) cuprinde o rețea formată din 60 de firme și persoane francofone cu funcții de decizie în întreprinderi, instituții și organisme administrative din Cluj. CFAC și-a propus să contribuie la dezvoltarea economică a regiunii Cluj și să faciliteze ocuparea forței de muncă în Transilvania.

Contacte: Organizare – Ana-Maria Hacman, tel. 0721.710.338, e-mail: ana.hacman@cfac.ro; Comunicator intern – Alexandra Bran, tel. 0746.376.576, e-mail: alexandra.bran@cfac.ro; Media – Anca Dinu, tel. 0722.870.000, e-mail: anca.dinu123@gmail.com

Emil HĂLĂȘTUAN

 

Furtuna se întoarce

După fenomenele meteorologice extreme consemnate la sfârșitul săptămânii trecute, soldate cu 8 morți și 67 de răniți, vremea rea se întoarce în România. Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a avertizat despre fenomene meteo precum instabilitate atmosferică accentuată, intensificări ale vântului și ploi abundente, ce vor afecta 40 din cele 42 de județe ale țării. Potrivit estimării meteorologilor, vremea rea va dura de miercuri, 20 septembrie, ora 16, până joi, 21 septembrie, la ora 21,
Astfel, s-a declarat cod aglben de vânt, ploi și vijelie, în 35 de județe. Printer zonele vizate se află și județe din Transilvania, precum Cluj, Sălaj, Bihor, Satu Mare, Bistrița, Alba, Mureș, Hunedoara, Arad, Timiș, Harghita, Covansa și Brașov. În aceste zone instabilitatea atmosferică se va manifesta prin averse de ploi torențiale, căderi de grindină și descărcări electrice. În intervale scurte de timp, sau prin acumulare, cantitățile de apă vor depăși 25… 30 l/mp și, cu precădere în nord-vestul țării și în zona Carpaților Occidentali, pe arii restrânse, debitul ploilor va depăși 50 de litri pe metru pătrat.
Temporar vântul va sufla în rafale, cu viteze ce vor atinge 55 – 60 km/h, iar în timpul ploilor viteza vântului va depăși 65 -70 km/h și se vor consemna vijelii.

În județele Bacău, Vrancea, Buzău, Prahova și Dâmbovița, în cazul cărora Autoritatea Națională de Meteorologie a instituit cod portocaliu pentru intervalul miercuri, 20 septembrie, ora 16 – joi, 21 septembrie, ora 10, prognoza vremii indică, pentru acest interval, instabilitate atmosferică deosebit de accentuată și ploi abundente.

Doar Dobrogea se află în afara ariei aflată sub incidența codurilor galben, respectiv portocaliu, de vreme rea, instituit de ANM de miercuri, 20, până joi, 21 septembrie.

                                                                                                       

Emil HĂLĂȘTUAN

Prima ediție a Festivalului internațional de teatru de la Turda: Peste 50 de evenimente în zece zile

Ediția 2017 a Festivalului internațional de teatru de la Turda a ajuns la final. În zece zile, din 8 până în 17 septembrie, s-au desfășurat peste 50 de evenimente pentru toate vârstele, în locații neconvenționale, pe stradă și în sala teatrului. La această primă ediție, publicul a umplut sălile de spectacol, se arată într-un comunicat al Teatrului Aureliu Manea din Turda, organizatorul festivalului.

La festival au participat actori precum Ioan Isaiu, Mihai Gruia Sandu și Oana Pellea. Festivalul s-a desfășurat, în premieră, la Salina Turda, în parcul central, la scena deschisă, cu concerte de operă, concert de nai, musicaluri, în zona pietonală din central Turzii, la fosta fabrică de bere, la cafeneaua culturală La Papion și la sala de spectacole a asociației Tour D’Art.

Paleta evenimentelor incluse în prima ediție a Festivalului internațional de teatru de la Turda a cuprins spectacole pentru adolescenți, spectacole de improvizație, și pe cele adresate copiilor. La festival au participat și invitați din străinătate, precum Jokai Theatre, din Ungaria și Teatro dei Venti, din Italia.

Partenerii Teatrului Aureliu Manea în organizarea primei ediții a Festivalului internațional de teatru: Primăria și Consiliul local Turda, Salina Turda, Compania de Apă Arieș, Consiliul Județean Cluj și UNITER.

Parteneri media: Radio Romania Cluj, Radio Romania Cultural, Info trafic Cluj, Magic fm, Zile și nopți, Radio Transilvania, Turda news, Cotidian de Turda, Turda Info, Inturdapunctro, 15minute, Ziarul 21, Ziarul Făclia, Radio TV Unirea Viena, Actualitatea de Arieș, Observator cultural, TV Turda, Ziarul Metropolis.

Partenerii de eveniment: Fundația Rațiu pentru Democrație, Ranca Prod Com, DDD Insecto, Inter art concept, Florăria Melisa, Restaurant Expres, Fringe society, Cofetăria Dana, Casa de Cultură Turda, SC Rusalca Patiserie SRL, Caribic, Marele alb, Pensiunea Edy, Sun Garden, Magazinul April, Restaurant Potaissa.

Parteneri locații: Asociația Tour d’Art, Cafeneaua culturală La papion, Fabrica de timp liber.

„Mulțumim Primăriei municipiului Turda pentru susținerea oferită și pentru decorul de festival, lui Muriel Manea, pentru conceptul cafenelei teatrului și voluntarilor care s-au străduit să ne ajute cât de mult au putut. Nu în ultimul rând, multumim actorilor Teatrului Aureliu Manea, tuturor celor implicați în organizarea festivalului, și mai ales directorului Cătălin Grigoraș care a făcut posibilă realizarea acestui festival, ce a însemnat multă muncă, dar în același timp, a produs bucurie publicului, ceea ce a provocat satisfacția organizatorilor” a declarat Corina Moldovan, responsabil de relații publice la Teatrul Aureliu Manea.

 

Emil HĂLĂȘTUAN