Opinie: Cum a cântat Tudor Gheorghe la Turda, sau despre un articol care nu a mai avut loc

Tudor Gheorghe a cântat pe scena Teatrului ”Aureliu Manea” din Turda. Întâmplarea s-a petrecut vineri, 20 octombrie, de pe la ora 19. Privesc ceasul din colțul dreapta jos al monitorului de la calculator. Acum, când scriu, arată ora 22. Tot vineri, 20 octombrie, Anno Domini 2017 d.Ch.

De pe la această oră îmi planificasem să scriu o sumedenie de articole. Și îmi ziceam să încep cu știrea cea mai proaspătă în memorie, în agendă și în aparatul foto: spectacolul lui Tudor Gheorghe. Dar pe când să scriu, am constatat că nu se poate. Bun, dar ”norma” trebuie făcută. Ziarul nu se umple cu bune intenții.

Și atunci, contrar principiilor consolidate în 19 ani de când slujesc pe altarul informării cetățenilor, am zis că dacă nu pot scrie despre ceea ce s-a întâmplat, să scriu despre ceea ce nu s-a întâmplat. Anunțată cu surle și cu trâmbițe, ba de pe la Primărie, ba de pe la Casa de Cultură, organizatorul evenimentului, întâlnirea lui Tudor Gheorghe cu jurnaliștii din presa turdeană s-a petrecut, de adevăratelea, pe scena Teatrului Aureliu Manea din Turda. Dar acolo, o autorevendicată jurnalistă, Cristina Oprea pe numele său, care atâta este de ancorată în presa locală încât scrie la un radio, zice-se Unirea, din Viena, a pus monopol pe Tudor Gheorghe. Nimeni dintre jurnaliștii aflați pe scena Teatrului Aureliu Manea, în afara Cristinei Oprea, angajată a Casei de Cultură din Turda, nu l-a mai ajuns cu vorba pe Tudor Gheorghe. Acum, înțelegem noi că cei doi, adică ”presa locală” zisă Cristina Oprea și Tudor Gheorghe se revendică urmași ai banului Mihai și, mai de dinaintea voievodului unificator, poate și al banului Mărăcine, dar dacă întâlnirea era o șuetă între doi craioveni, nu văd rostul jurnaliștilor din presa turdeană pe post de spectatori (a se citi chibiți). Cum nu se cade să fac interviu cu întrebările altui confrate, pardon ”consoră” în cazul de față, articolul despre Tudor Gheorghe s-a cam dus pe ”apa zilei de mâine” adică pe apa sâmbetei.

Da am zis că nu-i bai. Trag cu urechea și cu ochii la spectacol, mai citez din lista melodiilor cântate de maestru, mai descriu atmosfera din sală, și o scot la capăt. Dar șefa ”monopolistei” respectiv directorul Casei de Cultură din Turda, profesoara Ana Sevan, mă încunoștințase, încă înaintea ”duetului” Oprea-Gheorghe, despre faptul că presa nu mai prea are loc la spectacol. ”Dacă vreți, mai sunt niște locuri la balcon”. Dar, de la balcon ”presa” nu prea poate să facă presă. Cu alte cuvinte ”voi, cei ce ați intrat aici, lăsați orice speranță la balcon, că oricum veți fi, luați în balon!” Așa că, nu am pupat nici balconul, da’ nici ~Piața Independenței” dacă tot veni vorba de teatru.

Așa că, stimați cititori, nu pot decât să vă informez că Tudor Gheorghe a cântat vineri, 20 octombrie, la Teatrul Aureliu Manea din Turda. Ce a cântat maestrul, câte bilete s-au cumpărat la precedentul spectacol susținut de Tudor Gheorghe la Turda, ce l-a sfătuit tatăl artistului, câți ani avea Tudor Gheorghe când a absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București, sau cât de normal este cântărețul, or ce diferențe există între Babadag și un pol cultural veritabil, puteți afla dacă citiți, în Radio Unirea din Viena, interviul Cristinei Oprea cu maestrul Tudor Gheorghe.

Că uite așa, în ajunul Centenarului Unirii a ajuns Viena, capitala fostului Imperiu Austro-Ungar, la gradul de suburbie a Turzii. Cumplită răzbunarea Transilvaniei, împlinită prin voința unei oltence!

Emil HĂLĂȘTUAN

P.S: Pe pagina de facebook actualitateadearies puteți viziona filmul interviului acordat de Tudor Gheorghe ”presei locale”.

Lasă un răspuns