Moldova folosește metoda ”pas cu pas” pentru a se uni cu România

La o sută de ani de la decizia Sfatului Țării, din 27 martie 1918, de unire a Basarabiei cu România, fruntașii unor localități basarabene și-au luat inima în dinți și au proclamat unirea cu România, pentru a realiza, simbolic, unitatea națională, scrie Ionuț Țene, într-un articol publicat vineri, 2 februarie, de portalul www.ziarulnatiunea.ro.

De la împlinirea a 159 de ani de la unirea principatelor românești, Țara Românească și Moldova, sărbătorită în 24 ianuarie și până la sfârșitul săptămânii precedente, zece localități din Republica Moldova și-au proclamat, unilateral, unirea cu România, ca urmare a unei inițiative a organizației Acțiunea 2012 și a patriotului George Simion. Aceștia ”au identificat o metodă ingenioasă de a face unirea treptat, pe localități, a Republicii Moldova cu România, cu ocazia Centenarului” precizează Ionuț Țene în www.ziarulnatiunea.ro Astfel, primarii și consilierii locali ai unor localități din Republica Moldova au proclamat unirea acestora cu România.

Șirul declarațiilor unilaterale de unire cu România l-a deschis localitatea Parcova, din raionul Edineț, ai cărei edili au votat o declarație de unire cu Țara mamă, în 23 ianuarie. Ulterior, au decis unirea cu România satele Ulmu, Bardar, Ruseștii Noi, Puhoi și Văsieni, toate din raionul Ialoveni, urmate de Feștelița din Ștefan Vodă, Opaci din Căușeni şi Gotești din raionul Cantemir. Ultima localitate alăturată ”blocului unionist” satul Săseni, din raionul Călărași, rotunjește la zece numărul unităților teritorial-administrative care au semnat Declarația de Unire cu România. „În restabilirea dreptului istoric, dorită de decenii de românii basarabeni, în general și de cetățenii comunei Săseni, în particular, de a trăi laolaltă cu frații de peste Prut, continuând tradițiile și datinile românești pentru conviețuirea frățească a neamului românesc, declară UNIREA imediată și necondiționată cu patria-mamă – România” se arată în declarația de unire, semnată de consilierii locali și de Mihail Baicu, primarul comunei Săseni, raionul Călărași.

Doi dintre primarii celor zece localități ce fac parte de acum din ”blocul unionist” au candidat la ultimele

”Nu condamn declarațiile de unire cu România. Este firesc să avem astfel de evenimente în anul Centenarului” – a declarat Maia Sandu pentru www.adevarul.md, luni, 5 februarie 2018

alegeri locale din Republica Moldova, din postura de independenți, iar ceilalți opt fac parte din formațiunile politice moldovenești Partidul Liberal-Democrat și Partidul Democrat (câte trei primari), respectiv din Partidul Național Liberal și Partidul Liberal. Potrivit informațiilor postate pe site-ul http://localitati.casata.md, în toate aceste localități, cu ocazia alegerilor prezidențiale desfășurate în 30 octombrie 2016, cele mai multe voturi le-a obținut Maia Sandu, candidata Platformei Pro Uniunea Europeană.

Din populația totală a celor zece localități, de peste 36,5 mii de locuitori, potrivit recensământului din 2004, cea mai mare pondere o reprezintă românii, care dețin peste 90 la sută din total. La 1 ianuarie 2017 Republica Moldova avea o populație de circa 3,551 milioane de locuitori. Moldova de peste Prut are o organizare administrativ-teritorială alcătuită din cinci municipii și 32 de raioane.

În replică la valul declarațiilor de unire cu România, președintele Republicii Moldova, Igor Dodon ”a solicitat convocarea Consiliului Superior de Securitate și tragerea la răspundere a aleșilor locali, de către Serviciul de Informații și Securitate (SIS) și Ministerul Afacerilor Interne (MAI)” din Republica Moldova, scrie http://agendadiasporei.com

Luni, 5 februarie, într-o emisiune televizată în direct pe site-ul www.adevarul.md, Maia Sandu, principala contracandidată a lui Igor Dodon la alegerile prezidențiale din 30 octombrie 2016, referindu-se la declarațiile de unire adoptate de membri ai administrațiilor publice din zece localități ale Republicii Moldova, a spus: ”Nu condamn declarațiile de unire cu România… Este firesc ca în anul Centenarului să avem astfel de evenimente. În ceea ce privește reacțiile lui Igor Dodon, consider că președintele Moldovei caută dușmani în altă parte, pentru a-și mobiliza armata de susținători și a-i determina să îl voteze iarăși la alegeri”. Comentând afirmția lui Igor Dodon, conform căreia unirea înseamnă război civil  Maia Sandu a apreciat-o ca lipsită de importanță. ”Dodon este un jucător neînsemnat, în ciuda funcției pe care o are” și-a încheiat Maia Sandu expozeul considerațiilor despre impactul  declarațiilor de unire cu România, proclamate în ultimele două săptămâni în zece localități din Republica Moldova.

 

Emil HĂLĂȘTUAN

Lasă un răspuns