Meserii uitate: Plămăditorul de pâine din Plăiești

de Emil HĂLĂȘTUAN

”Dă-ne Doamne, pâinea noastră cea de toate zilele”. Așa sună un pasaj din rugăciunea ”Tatăl nostru”. Dar toată lumea știe, sau știa, că ”Dumnezeu îți dă, dar în traistă nu îți pune!”. Așadar, pentru pâine nu se stă la rând la ”cantina Raiului”. Pentru asta există brutari. Pâine făcută după rețete tradiționale, fără fel de fel de adausuri suspecte, se găsește tot mai rar. La unul dintre ”ultimii mohicani” care mai ține sus steagul onorabilei bresle a brutarilor ”născuți, iar nu făcuți” Bölöni Dezső din Plăiești, sat ce aparține de comuna Moldovenești (județul Cluj), amatorii de produse naturale mai găsesc pâine adevărată.

Pâinea se frământă până picură tavanul!

Gazdă primitoare, Bölöni Dezső a dezvăluit, la o șuetă desfășurată primăvara asta, în chioșcul din grădina casei sale, din Plăiești, rețeta de preparare a pâinii. ”Principala preocupare a unui brutar trebuie să fie prepararea maialei. Aceasta dă gust pâinii și grăbește procesul de fermentație al aluatului” explică Bölöni Dezső. Maiaua,cu rol de catalizator în reacția de dospire a aluatului, se prepară din drojdie, amestecată cu făină de grâu și cu apă călduță” precizează brutarul din Plăiești. ”Cu cât maiaua este mai veche, cu atât este mai bună” susține Bölöni Dezső, care a moștenit meseria de la părinți și care a frământat aluatul primelor pâini plămădite cu palmele sale din maiaua rămasă de la mama sa. ”Pâinea se frământă până picură tavanul” spune Bölöni Dezső, care parcă vorbește cu un ucenic imaginar, pentru că aievea nu mai există tineri dispuși să învețe meseria de brutar.

Dar pentru a scoate din cuptor o pâine bună, maiaua preparată după toate regulile artei nu ajunge. ”Mai contează temperatura camerei, a făinii și a cuptorului” enumeră  Bölöni Dezső câteva din regulile ce trebuie respectate în acest scop. Dar secretele preparării unei pâini bune nu se epuizează aici. ”Faci pâine de 20 de ani și tot mai descoperi câte ceva” mărturisește brutarul din Plăiești. Conform acestei teorii, pesemne că Bölöni Dezső, care face pâine din 2009, adică de zece ani, mai are secrete de descoperit, cu toate că, din 2009 și până azi nu a existat nici măcar o zi în care să nu facă pâine.

Din experiența lui ”Stan Pățitul”

Până una-alta, iată câteva din ”descoperirile” de până acum ale lui  Bölöni Dezső: ”Pentru prepararea pâinii am folosit, la început, făină de grâu din producție proprie. Acum lucrez cu făină produsă în Ungaria. Calitatea superioară a  grâului contribuie la obținerea unor pâini frumoase” nu uită Dezső de aspectul comercial al mărfii produsă în brutărie. Făina bună se poate obține numai din grâu de calitate superioară. După ce a încercat mai multe tipuri de făină, Bölöni Dezső a înțeles că și tipul de ierbicid folosit într-o cultură de grâu ”influențează calitatea plantei și apoi a pâinii”. Cât despre recunoașterea produselor falsificate, ce se întâlnesc adesea pe rafturile magazinelor alimentare, metoda este una simplă: Cum să cumperi cu 3 lei o pâine din secară, când făina cu pricina costă 6 lei” deslușește Bölöni Dezső nepotriveala ce soate la iveală produsul fals,  mascat cu aditivi și coloranți alimentari.

Și sultanii ar cumpăra pâinea lui  Bölöni Dezső, din Plăiești

Dar cum sultanii Imperiului Otoman au dispărut în cărțile de istorie, iar  omologii lor din Orientul Mijlociu sunt preocupați, mai mult, cu transformarea petrolului în bani și a banilor în fotbal, decât cu ceea ce mănâncă, brutarului din Plăiești nu i-a trecut prin cap să coacă o cămilă în pâinea sa. Dar o găină întreagă tot a vârât într-o pâine, pe care le-a dăruit-o unor master-chefi nemți, care l-au invitat să împărtășească experiența sa de brutar în Germania. ”Le-am dus o pâine mare și două franzele”. În pâinea mare, master-chefii nemți au descoperit o găină. Pe lângă isprava cu care a uimit Germania, brutarul din Plăiești a mai ”ghicit” rețete de pâine cu cârnaț și cu cașcaval. ”Oamenii au aflat ce fac și mi-au solicitat astfel de pâini” a dezvăluit Bölöni Dezső rețeta succesului ce se poate obține și într-o brutărie mică, unde lucrează un singur om, adică el. Pâini făcute de către   Bölöni Dezső, brutarul din Plăiești, au poposit și pe mesele unor familii din Ungaria, Spania și Italia.

Mai ușor se face un copil, decât un cuptor de pâine

Bölöni Dezső face pâine de parcă ar lucra în acord individual. Anul acesta, bunăoară, cu prilejul Paștelui catolic a făcut 11 cuptoare de pâine. Recordul nu a rezistat decât o săptămână, pentru că, la Paștele ortodox Bölöni Dezső a făcut 15 cuptoare de pâine. Dezső are mulți cunoscuți care doresc să mănânce pâine făcută de brutarul din Plăiești.

Procesul fabricării pâinii durează cam zece ore. O mătușă de-a sa îi spunea lui Bölöni Dezső că-i mai ușor să facă un copil, decât un cuptor de pâine. La aproape 50 de ani, pe Bölöni Dezső, care trăiește acum numai din practicarea îndeletnicirii de brutar, îl țin încă puterile. Dar când a început să practice meseria învățată de la părinții săi, nu i-a fost tocmai moale. Îl părăsise soția, nemulțumită, pesemne, că Bölöni Dezső nu prea cunoștea drumul către cârciuma din sat și nici procedeul prin care nevasta se transformă în sac de box nu îl deprinsese. ”Lucram la autostradă. Seara, după ce mă întorceam acasă, spălam copiii, le dădeam să mănânce, îngrijeam de animale, pregăteam dulcețuri și zacuscă, făceam pâine. Dormeam una sau două ore pe noapte. Dacă ajungeam mai devreme acasă și câștigam o oră de lucru în gospodărie, mă consideram un om fericit!” Copiii lui Bölöni Dezső, doi băieți, nu i-au urmat  tatălui în meserie. ”Unu-i sudor, celălalt șofer”.

Din minunile culinare preparate de un bărbat: Slănină fiartă în vin și dulceață ca rubinul

Pe lângă pâine, Bölöni Dezső mai prepară și alte delicatese alimentare, precum cârnații afumați, pastrama, șunca, slănina fiartă în vin, toate gătite după rețete proprii. Cu toate acestea, Bölöni Dezső nu mănâncă carne aproape deloc. Înșiruirea ”minunilor culinare” meșterite de  Bölöni Dezső nu se oprește aici. Meșterului brutar din Plăiești nu îi este străină nici știința preparării dulcețurilor. Are Dezső un cireș sălbatic în grădină. Din fructele acestuia face o dulceață ”ca rubinul”. Dar, în materie de dulciuri priceperea lui  Bölöni Dezső merge și mai departe. Prepară dulcețuri din zmeură, din căpșuni, din corcodușe, din piersici ”din tot ce se poate”. A făcut  Dezső și dulceață din pepene galben. ”Sărăcia m-a învățat, dar îmi și place să fac” destăinuie Bölöni Dezső sursa priceperii sale. Cu alte cuvinte, nimic nou sub Soare. Și în cazul brutarului din Plăiești, nevoia s-a dovedit cel mai bun profesor.

E-voluție: De la ”Ne-au mințit cu televizorul” la ”Ne-a prostit calculatorul”

După ce am văzut cum se face pâinea, Bölöni Dezső ne-a invitat la o degustare de lichioruri de casă: de afine, de zmeură, de căpșuni, de coacăze și de felurite combinații între fructele înșiruite. Aroma naturală a băuturilor preparate de  Bölöni Dezső exclusiv din fructe cultivate în grădina sa, îmbinată cu mirosul pâinii de curând scoasă din cuptor, ne-a readus, toturor oaspeților, optimismul în cuget: Pe lumea asta mai există oaze unde se gătește mâncare adevărată.

Mereu bucuros de oaspeți, Bölöni Dezső are, totuși, un mare off: ”Internet-ul îi distruge pe tineri. Și mâncarea o așteaptă de la calculator!”

Lasă un răspuns