Festivalul Jocului Fecioresc din Transilvania

Ediția din 2018 a Festivalului Jocului Fecioresc din Transilvania s-a desfășurat duminică, 4 noiembrie, la Teatrul Aureliu Manea, din Turda. La acest eveniment,  organizat de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, împreună cu Casa de Cultură din Turda, au participat peste zece ansambluri folclorice, din Cluj – Napoca, Turda, Câmpia Turzii, Târgu Mureş, Ocna Mureş, Gilău, Corneşti, Mihai Viteazul, Tureni și Mintiul Gherlii.

La spectacol au asistat Cornelia Staicu, managerul interimar al Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj și profesorul univ. dr. Zamfir Dejeu, cercetător științific la filiala clujeană a Institutului ”Arhiva de folclor a Academiei Române” datorită căruia, în anul 2015 UNESCO a inclus Jocul fecioresc din Transilvania în Patrimoniul cultural imaterial al omenirii.

Dansul fecioresc, specific mai multor zone din Transilvania, se joacă numai de bărbați, cu prilejul unor

Ansamblul Datina, al Casei de Cultură din Turda. Instructori-coregrafi, soții Ioan și Felicia Cuc.

ocazii festive. La dans participă, într-un fel sau altul, toți membrii unei comunități, fie ca artiști interpreți sau ca simpli spectatori. Jocul fecioresc reprezintă pentru tinerii satului un bun prilej pentru consolidarea statutului lor social. Acest dans le poate crește ”acțiunile” în special în rândul fetelor și a familiilor acestora, în vederea căsătoriei, se ermarcă pe site-ul UNESCO.

Zamfir Dejeu, membru în Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Național Imaterial, a adunat, vreme de doi ani, filmări, documente și fotografii legate de dansurile feciorești din Transilvania, în dorința de a obține  recunoașterea internațională a acestora. Documentarea s-a fcăut în peste 40 de localități din Transilvania, pentru a identifica locurile unde încă se mai dansează jocurile feciorești.

Pe Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității UNESCO, din România mai figurează de ritualul Călușului, din 2005, Doina, din 2009 și Ceramica de Horezu, din 2012.

 

Emil HĂLĂȘTUAN

 

Lasă un răspuns