Category Archives: Social

În ciuda raidurilor Poliției locale: Deșeuri strecurate prin ochiurile ”năvodului” întins de oamenii legii

Persoanele care au trecut în primele zile ale lunii noiembrie prin gangul ce face legătura între curtea din spatele blocului de pe strada Libertății nr. 2 și Aleea Nicolae Titulescu, se puteau împiedica de mormanul de gunoi casnic, depăzitat la ieșirea din  gang spre curte, vizavi de intrarea la un birou de copiat acte. Deși aflat la nicio sută de metri de Primărie, și la doar câțiva metri de un birou notarial, situate pe o stradă intens circulată, din centrul Turzii, nimeni nu a reclamat mormanul de gunoi depozitat ilegal, deși Poliția locală lansase un apel în acest sens, cu ocazia unei campanii ”pe linia curățeniei orașului” desfășurate între 1 și 8 noiembrie. ”Contăm pe sprijinul turdenilor în acțiunile noastre de identificare a  persoanelor care adună PET-uri din tomberoane pentru a le valorifica la centrele de colectare  și lasă împrăștiate toate  deșeurile menajere din jurul pubelelor sau chiar le distrug” scria într-un comunicat al poliției locale, dar, cel puțin în cazul mormanului de gunoi casnic din gangul de pe strada Libertății, nimeni nu a dat curs apelului. Cel puțin, din discuția purtată de reporter la sediul Poliției locale din Turda, vineri, 10 noiembrie, pe amrginea acestui subiect, a reieșit că acolo nu se știa că o nouă rampă de depozitare ilegală a deșeurilor menajere a răsărit în chiar zona centrală a Turzii.

Gunoiul ambalat în saci menajeri, aruncat la câțiva zeci, sau cel mult o sută de metri de două puncte de colectare a deșeurilor menajere  poate conduce la concluzia că resturile de ambalaje și alimente adunate în gangul de pe strada Libertății au provenit de al persoane care au venit din alte zone ale orașului și s-au debarasat de resturile menajere transportate, eventual, cu autoturismul până pe strada Libertății.

Între 1 și 8 noiembrie, agenții Poliției locale au dat 15 amenzi contravenționale, în valoare totală de 5,8 mii de lei, pentru”depozitarea deșeurilor de orice fel,  în alte locuri decât cele special amenajate, vandalizarea mobilierului urban, depozitarea de deșeuri lângă pubele, incendierea deșeurilor de orice natură, dar și nerespectarea colectării selective” după cum se precizează în comunicatul Poliției locale.

Totodată, Poliția locală Turda precizează că atât persoanele fizice cât și cele juridice, precum și asociațiile de proprietari , au obligația să încheie contracte de salubrizare și să păstreze curățenia orașului, pe trotuare, parcuri și zone din jurul gospodăriilor,

în conformitate cu prevederile  HCL212/2005 modificată cu HCL337/2016 privind buna gospodărire a municipiului Turda.

Dar cine are urechi de auzit, ca să vadă?

 

Emil HĂLĂȘTUAN

Falsele legende ale facebook-ului: Turda, un oraș al asistaților sociali

Periodic, facebook-ul se inflamează din cauza comentariilor prin care se pune la stâlpul infamiei ajutorul oferit de societate asistaților sociali. Se pleacă, în acele comentarii, de la premisa că în România trăiesc câteva milioane de asistați social, iar, din aproape în aproape, aceeași situație se consideră că există și în orașele patriei. De aceea, printre rândurile din comentariile postacilor, care tună și fulgeră împotriva asistaților sociali ”paraziți puturoși, care nu vor să lucreze” se poate ghici dorința, mai mult sau mai puțin străveziu exprimată, de aplicare a unei ”soluții finale” pentru a scăpa de asistații sociali ”care sug sângele țării” și constituie o frână în dezvoltarea orașelor și a satelor patriei.

Cifrele din scriptele statisticii naționale în domeniu, precum și cele din statisticile locale, demonstrează că realitatea arată altfel decât în închipuirea ”inchizitorilor de serviciu” pe rețelele sociale din lumea virtuală.

Turda: Numărul asistaților sociali, redus de aproape cinci ori, în zece ani

Bunăoară, la Turda, numărul persoanelor beneficiare de venit minim garantat s- redus la aproape un sfert, în circa zece ani. Koti Monia Oana, director general al Serviciului Public de Asistență Socială (SPAS), a precizat că, la sfârșitul anului 2016, la Turda existau 588 de persoane beneficiare de venit minim garantat (VMG), față de circa 2500 de persoane, ce figurau în scriptele aferente anului 2008. Practic, la SPAS se vorbește de dosare, însă și proporția dintre cele 244  existente în 2016, față de cele 1059 înregistrate în 2008, se situează cam la același nivel, de 1 la 4,5 ca și în cazul raportului dintre numărul de persoane.

Pentru plata venitului minim garantat, de care au beneficiat circa 2500 de turdeni, în 2008, statul a plătit 140.525 de lei, pentru ca în anul 2016 suma plătită de la bugetul central (nu de la cel local – altă confuzie cu putere de circulație pe facebook), să nu depășească 64.563 de lei. Pentru o mai corectă apreciere, la un curs mediu leu-euro de 3,98 lei (BNR), în 2008, beneficiarii de venit minim garantat din Turda au primit, în total, pentru toate cele 12 luni ale anului, 35.275 de euro, în timp ce, în 2016 suma s-a redus la 14.347 euro (curs mediu de 4,50 lei/euro, potrivit BNR).

Dintr-o altă categorie de asistați social fac parte persoanele care primesc mâncare, gratuit, la ”cantina săracilor”. Pentru alimentele destinate preparării hranei destinate acestora, în anul 2016 s-au cheltuit peste 534 de mii de lei, a precizat Koti Monia Oana.

De la 1 iulie, regim mai aspru pentru asistații sociali

În plus, numărul beneficiarilor de venit minim garantat înregistrează un curs descendent la Turda, în anul 2017. Cel puțin din iulie, numărul dosarelor scade cu câte cel puțin zece, în fiecare lună. ”De la 1 iulie, de când SPAS a preluat supravegherea beneficiarilor de venit minim garantat, lunar tăiem circa zece dosare, în cazul persoanelor care nu prestează munca în folosul comunității atunci când sunt programați. În plus, nu se mai acceptă nici scutirile pe motiv de boală, eliberate de medicii de familie, decât dacă acestea au viza cabinetului de medicina muncii” a enumerat Koti Monia Oana felul în care s-a înăsprit ”regimul” aplicat de autoritățile locale asistaților sociali.

Din patriotism local: Confuzie între vistierii

Altă impresie falsă, cea a încărcării bugetului local cu cheltuielile suplimentare ocazionate de plata ”ajutoarelor sociale” vehiculată și aceasta pe multe din canalele facebook-ului, nu a rezistat la ”proba cifrelor”. Și celelalte sume plătite unor categorii de persoane ce beneficiază de diverse forme de asistență socială, prevăzute de lege, se plătesc ”de la stat”. În această situație se află cele 348 de persoane cu handicap care locuiesc la Turda, cei 144 de asistenți personali angajați cu cărți de muncă, cei 421 de copii care beneficiază de alocație, precum și cei 395 de părinți, mame sau tați, după caz, care primesc indemnizație pentru creșterea copilului. Toți își primesc banii cuveniți de la bugetul statului.

Tot bugetul statului asigură și ajutorul acordat pentru încălzire, cu lemne, beneficiarilor venitului minim garantat. La Turda, în 2016, statul a plătit 42.900 de lei în contul acestui ajutor.

De la bugetul Turzii se plătesc ajutoarele de urgență (28.613 lei, în 2016), premiile acordate, la Crăciun, la Paște și de Zilele Orașului, cuplurilor care împlinesc 50 de ani de căsnicie (64.200 de lei, în 2016)  precum și premiile acordate veteranilor de război, de ziua acestora (24.000 de lei, în 2016) a mai precizat Koti Monia Oana, directorul general al SPAS. În total, efortul făcut de bugetul Turzii pentru plata acestor ajutoare și premii s-a cifrat la circa 120 de mii de lei, ceea ce înseamnă 2,20 la sută din totalul veniturilor proprii ale Turzii, cifrate la 26,5 milioane de lei în 2016, potrivit execuției bugetare anuale aprobate de Consiliul local.

Vis de postac: Pensionarii ”eliminați pe cale naturală din sistem”

O altă confuzie ce persistă printre partizanii eradicării protecției sociale, ce își încoardă mușchii pe internet, se referă la categoriile de persoane asistate social. Postacii belicoși pomenesc de milioane de asistați social în România, deoarece, în categoria acestora îi înglobează pe șomeri, respectiv pensionari, dar aceștia nu fac parte din categoria asistaților sociali. Atât pensionarii cât și și șomerii primesc niște bani pentru care au contribuit și, în virtutea acelei contribuții,  beneficiază de scheme de protecție socială, nu de asistență socială.

În aprilie 2017, în România primeau venitul minim garantat circa 243 de mii de persoane, adică 1,6 la sută din totalul populației apte de muncă (16-64 de ani). România cheltuiește anual 0,2 la sută din PIB pentru combaterea excluziunii sociale, față de 0,8 la sută, media în UE.

Venitul minim garantat versus salariul minim pe economie

Susținătorii tezei potrivit căreia venitul minim garantat îi lipsește pe angajatori de forța de muncă din ce

Așa locuiesc asistații social cu domiciliul pe strada Barbu Lăutaru. Sursa imaginii: SocioRoMap

în ce mai greu de găsit, în cel mai bun caz, repetă o placă pusă de alții. O persoană primește 141,5 lei, lunar, ca și venit mediu garantat. Pentru o familie formată din două persoane, suma se ridică la 255 de lei, pentru una formată din trei persoane – la 357 lei. O familie din cinci persoane încasează 527 lei în total, iar pentru familiile care depășesc acest număr de persoane se acordă 36,5 lei în plus, pentru fiecare altă persoană peste numărul de cinci, ceea ce înseamnă deja mai puțin de 100 de lei lunar, pe cap de om. Pentru oricine care știe cât costă viața în România, chiar și la țară, este limpede că o persoană nu poate supraviețui decent cu acești bani, darămite să huzurească, cum insinuează unii.

Ca la noi, la nimenea: Să moară capra asistatului social!

În România, în anul 2017 VMG pentru o persoană reprezintă 13 la sută din salariul minim net. Pentru comparație, în Austria ponderea ajutoarelor sociale pentru incluziune, echivalente ale VMG, în salariul minim, era de 77 la sută, în Belgia de 60 la sută, în Slovacia de 50 la sută, în Letonia de 52 la sută, iar în Bulgaria, de 34 la sută. Statisticile mai arată că, în România, reglementările prin care se condiționează acordarea VMG de căutarea unui loc de muncă și participarea la măsuri active pe piața muncii sunt printre cele mai stricte din Europa. State ca Austria, Belgia, Franța, Spania etc au reglementări mult mai permisive în acest sens.

 

Emil HĂLĂȘTUAN

 

Despre cum aruncă Guvernul ”pisica moartă a promisiunilor electorale în curtea salariaților”

Găselnița Guvernului Tudose, care, prin modificările propuse ale Codului Fiscal a transferat, aproape în întregime, povara contribuțiilor sociale în sarcina angajaților, a reușit să nemulțumească pe toată lumea. Lansat în dezbatere publică, proiectul de modificare al Codului Fiscal a fost criticat de sindicate și de patronate, iar Consiliul Fiscal a dat aviz negativ proiectului de modificare al Codului Fiscal, propus de Guvern.

Din toate schimbările propuse de Guvern, de cele mai multe critici ”s-a bucurat” intenția de transferare a cotelor contribuțiilor de asigurări sociale în seama angajatului. Deși Guvernul a încercat să îndulcească hapul cu o bomboană:

„Nivelul contribuțiilor scade cu 2 puncte procentuale, astfel că din totalul de 39,25 la sută contribuții plătite la un salariu brut se vor plăti 37,25 la sută” nici sindicatele, nici patronatele și nici Consiliul Fiscal nu ”au înghițit medicamentul” prin care guvernanții s-au gândit să împace ”capra promisiunii  electorale” de majorare a salariului minim pe economie la 1900 de lei, brut, cu ”varza” bugetului de stat, ce a trebuit să suporte, oricum, alte măriri de salarii, dispuse în 2017, pentru categoriile de angjați din instituțiile statului.

Și, pentru a lua cu trei mâini ceea ce dă cu una, Guvernul a gândit așa: ”Din totalul de 22,75 la sută contribuții datorate de angajator, 20 de puncte se transferă către salariat” după cum informează Ministerul Finanțelor, printr-un comunicat de presă. Așadar, rezultă că, în total, din salariul

Sursa imaginii: https://www.facebook.com/pg/acid.photo.online/photos/

brut, angajatorul va reține 35 la sută, în numele salariatului, pentru plata contribuțiilor datorate de angajat la fondurile de șomaj, la cel de pensii și la asigurările de sănătate, iar contribuțiile rămase în sarcina angajatorului, respectiv 2,75 la sută (după transferul de 20 puncte la salariat), scad la 2,25 la sută și vor acoperi riscurile de șomaj, accidente de muncă, concediu medical, creanțe salariale.

Ministerul mai arată că acestea din urmă vor fi cuprinse într-o singură contribuție, numită contribuție asiguratorie pentru muncă.

Per total, dacă se operează modificările Codului Fiscal preconizate de Guvern, salariul minim brut de 1900 de lei va ocupa cam tot atât loc în portofelul salariaților cât ocupă acum cel de 1450 de lei. În ceea ce îi privește pe angajatori, aceștia vor cheltui pentru acoperirea majorării salariului minim, de la 1450 la 1900 de lei, lunar, cam tot atât cât cheltuiau pentru plata cotei de contribuții la fondurile de asigurări sociale, aferente salariului de 1450 de lei, lunar. Atunci, unde-i folosul întregii tevaturi iscate de Guvern prin propunerile de transferare a cotelor de contribuții la fondurile de asigurări sociale în sarcina aproape exclusivă a salariaților? Avantajul ar fi unul singur: Coaliția guvernamentală PSD-ALDE va putea susține că și-a onorat promisiunile de majorare a salariului minim pe economie, parte din programul de guvernare cu care au câștigat alegerile parlamentare din 2016. Dar nota de plată a respectării, în acest mod, a promisiunilor electorale, o plătesc alegătorii!

Și, pe lângă rolul de ”pansament la un picior de lemn” măsurile propuse de Guvern pot genera și efecte negative, semnalate de sindicate, dar și de patronate, cu ocazia dezbaterii publice a proiectului modificării Codului fiscal.

Unul din efectele negative ce poate apărea se referă la faptul că, de la 1 ianuarie 2018, de când ar intra în vigoare propunerile guvernanților ”salariații vor trebui să suporte povara serviciilor medicale pentru pensionari, șomeri, asistați sociali, personal monahal, deținuți etc” după cum se precizează într-un comunicat al Blocului Național Sindical. Și efectele unei asemenea situații se pot amplifica: ”Probabil, în perioada următoare vom primi de la Ministerul Sănătății Publice completarea acestui cadou, lista prestațiilor medicale ce nu vor mai fi acoperite de asigurarea socială de sănătate” prevestește Blocul Național Sindical. Pentru că, prin modificările Codului Fiscal, guvernanții nu numai că ”au eliberat angajatorul de toată responsabilitatea finanțării colective a sistemului de securitate socială, dar și statul s-a eliberat pe el însuși de obligațiile sociale” pe care ”le-a transferat cuiva care are prea puțină forță pentru a reacționa față de astfel de decizii” se mai precizează în comunicatul BNS.

În aceeași ordine de idei, liderii sindicatului Cartel Alfa s-au declarat de acord cu scutirea unor categorii sociale de plata asigurărilor sociale, dar ”în acest caz Guvernul are obligația să facă viramentele în bugetele fondurilor sociale din alte surse, așa cum se întamplă în prezent, prin reținerea la sursă, de către instituțiile plătitoare”. Neincluderea unor asemenea prevederi în proiectul de modificare a Codului fiscal, va genera efecte precum ”scăderea numărului de servicii publice gratuite, a numărului de medicamente compensate (n.r: accesibile) pentru toată lumea, deteriorarea și mai accentuată a serviciilor publice și subminarea încrederii cetățenilor în capacitatea statului de a gestiona securitatea socială” au mai menționat liderii CNS Cartel ALFA câțiva din ”captivii” eliberați din Cutia Pandorei (n.r: sau a Olguței Vasilescu?) prin modificările preconizate de coaliția PSD-ALDE, căruia poporul i-a încredințat frâiele guvernării cu prilejul alegerilor parlamentare de la sfârșitul anului 2016.

În baza seriilor de analize efectuate asupra impactului legii salarizării, Federația „Solidaritatea Sanitară” îi indică pe salariații din sectorul bugetar drept ”principalele victime ale transferului contribuțiilor” pe care îl consideră ”manipulare politică”. Federația ”Solidaritatea Sanitară” apreciază că, în condițiile transferului contribuțiilor în sarcina salariaților, creșterea salariilor bugetarilor cu 25 de procente, se transformă ”într-o mare scamatorie politică” prin care coaliția PSD-ALDE dorește să genereze ”iluzia respectării programului de guvernare”. Practic, ceea ce guvernanții înfățișează drept o creștere a salariilor reprezintă ”falsificarea politică a noțiunii de salariu” mai susține Federația ”Solidaritatea Sanitară”. Reprezentanții unor categorii de salariați din sistemul sanitar cred că, în ceea ce privește situația actuală ” există doar două variante oneste: fie o creștere reală a salariilor bugetarilor cu 25 la sută, fie recunoașterea incapacității de a onora o promisiune electorală fără acoperire (cu consecința politică firească)”. Dar sindicaliștii din sănătate se pronunță, categoric, împotriva transferului contribuțiilor în sarcina exclusivă a angajaților:  ”În ambele cazuri este necesară renunțarea la transferul contribuțiilor. Soluția n-o constituie distorsionarea realității pentru a o face să se potrivească cu programul de guvernare, așa cum încearcă Guvernul, ci adecvarea actului de guvernare la structura realității”.

Într-o scrisoare deschisă transmisă Guvernului, Consiliul Investitorilor Străini (FIC) arată că membrii săi nu înțeleg motivația și raționamentul transferului contribuțiilor sociale de la angajator la angajat. ”Domnule prim-ministru, dorim să vă comunicăm concluzia consultării în rândul membrilor FIC: companiile nu consideră binevenită această măsură, deoarece nu îi înțeleg motivația și raționamentul economic… Pentru a elimina întrebările legate de rațiunea acestui exercițiu este necesară o declarație publică fără echivoc, în care Guvernul să spună ce problemă dorește să rezolve prin mutarea contribuțiilor și de ce crede că aceasta este soluția cea mai bună” se arată în scrisoarea deschisă adresată Guvernului de Consiliul Investitorilor Străini. Aceștia nu au omis nici posibila apariție a unui sentiment de neîncredere între angajați și angajatori, deoarece nici salariaților nu le este clar, din informațiile publice, care este impactul asupra veniturilor lor. Mai mult decât atât, mutarea contribuțiilor sociale va avea un impact direct asupra salariului minim și a celui mediu, folosite ca referințe de calcul în legi cu privire la pensii, asigurări de sănătate, indemnizații sau ajutoare de șomaj. În aceste condiții ”riscul unor consecințe neanticipate este extrem de mare” apreciază membrii FIC.

Ultima ”palmă” primită de proiectul de modificare a Codului fiscal a venit, la sfârșitul săptămânii precedente, din partea Consiliului fiscal, ce a acordat aviz negativ proiectului. Cauza: Modificările propuse de Guvern la Codul fiscal ”ar genera în 2018 o pierdere de venituri la nivelul bugetului consolidat de 5,2 miliarde lei (0,6 la sută din PIB) comparativ cu scenariul de bază, în timp ce o evaluare a măsurilor de compensare identificate în Nota de fundamentare nu indică acoperirea în întregime a acestei pierderi” susține Consiliul Fiscal.

În ciuda criticilor exprimate de salariați și de patronate, girate și de avizul negativ al Consiliului fiscal, guvernanții au rămas ”berbeci” și, în ședința de miercuri, 8 noiembrie, au validat modificările propuse la Codul fiscal. De vreme ce nu ține seama de vocea cvasiunanimă a țării, în interesul cui guvernează coaliția PSD-ALDE? Că de ales, poporul i-a ales!

Viața de odinioară a salariaților din industria turdeană ”refabricată” la Fabrica de Timp Liber

Proiectul ”Povești de fabrică” conceput și concretizat de către profesorul Florin Stan și Oana Bakos, coordonatori de proiecte în cadrul Fundației Rațiu pentru Democrație din Turda, respectiv de către jurnalistul Emil Hălăștuan, s-a încheiat vineri, 3 noiembrie, cu evenimentul ”Refabricat”.

Desfășurat cu începere de la ora 14.30, la Centrul Comunitar ”Fabrica de Timp Liber” ce funcționează la

Secvență din piesa ”Trei povești de fabrică” cu Dan Cservenecz (Liceul Teoretic „Liviu Rebreanu” Turda), Dragoș Pleșa (Colegiul Tehnic Turda) respectiv de Paula Ciucalău, Denisa Poară, Răzvan Zăhan, Cristina Dan, Rareș Liscan, Denisa Avram, Nimrod Falamon, David Mereșan, Adriana Cuc și Raluca Precup, toți elevi la Colegiul Național Mihai Viteazul, din Turda, regia Muriel Jakab Manea, de la Teatrul Aureliu Manea, din Turda.

fosta fabrică de bere a Turzii, din Piața Romană, evenimentul a inclus prezentarea piesei de teatru ”Trei povești de fabrică” în regia lui Muriel Jakab Manea, de la Teatrul Aureliu Manea, din Turda, precum și premierea câștigătorilor concursurilor de fotografie, respectiv al celui intitulat ”Culegătorii de povești” ambele cu aceeași temă a ”poveștilor de fabrică” subiectul proiectului desfășurat timp de circa șase luni, de Fundația Rațiu pentru Democrație din Turda, ce a beneficiat, în acest scop, de finanțare nerambursabilă din partea Administrației  Fondului Cultural Român.

Prin cele două concursuri, ce s-au adăugat reuniunilor de la cafeneaua culturală La papion, în cadrul cărora participanții au depănat povești de fabrică, cât și prin editarea unui volum de povestiri despre viața salariaților din fabricile Turzii, între anii 1970 – 2000, ce urmează să fie tipărit în viitorul apropiat, promotorii proiectului ”Povești de fabrică” au încercat să recompună viața romanțată, de zi cu zi, a oamenilor care au lucrat în fabricile Turzii, între anii 1970 și 2000.

Evenimentul ”Refabricat” a debutat cu piesa de teatru ”Trei povești de fabrică”. Personajele, interpretate de Dan Cservenecz (Liceul Teoretic „Liviu Rebreanu” Turda), Dragoș Pleșa (Colegiul Tehnic Turda) respectiv de Paula Ciucalău, Denisa Poară, Răzvan Zăhan, Cristina Dan, Rareș Liscan, Denisa Avram, Nimrod Falamon,  David Mereșan, Adriana Cuc și Raluca Precup, toți elevi la Colegiul Național Mihai Viteazul, din Turda, au dat viață câtorva scenete după întâmplări petrecute la CFR, Sticla și la Uzinele Chimice, povestite de către unii dintre protagoniștii acestora, în cursul întâlnirilor desfășurate sub genericul ”Poveștilor de fabrică”  la cafeneaua culturală La papion, din Turda, Piața 1 Decembrie 1918, nr. 1.

După piesa de teatru și după premierea câștigătorilor concursului de fotografie artistică cu subiectul ”Povești de fabrică” a urmat premierea celor mai reușite povești de același soi, colectate de cei aproximativ 15 participanți la concursul

„Culegătorii de povești”. Premiul I a revenit elevei Vera Verneș (Colegiul Național Mihai Viteazul Turda), pentru povestea „Casca cu greutate”. Pe locul secund s-a clasat Alexandru Bobiș (CNMV), cu povestea „Fără partid nu ești fruntaș” iar locul

Alessandro Passtochi, elev în clasa a VII-a, la Școala Gimnazială Mihai Vodă, din Mihai Viteazu.

al treilea a revenit lui

Organizatorii evenimentului ”Refabricat” conducătorul proiectului ”Povești de fabrică” profesorul Florin Stan, respectiv Oana Bakos, coordonator de proiecte la Fundația Rațiu pentru Democrație din Turda, au decis să acorde un premiu special elevelor din clasa a VII-a C de la Școala Gimnazială ”Horea, Cloșca și Crișan” care, îndrumate de către profesoara Simona Ciotlăuș, au construit două machete ce reprezintă harta zonei industriale a Turzii, pe care le-au garnisit cu ”povești de fabrică” scrise pe foi de hârtie.

Atmosfera în care s-a desfășurat evenimentul ”Refabricat” la care au participat peste 100 de elevi, profesori și părinți, a fost una destinsă și grație cântecelor interpretate la chitară de către Martin Luca.

Peste 150 de participanți la sărbătoarea Halloween-ului ”made TSD Turda”

”În ciuda frigului pătrunzător și a vântului tăios, ce a suflat cu putere, acțiunea noastră de Halloween s-a bucurat de succes. Peste 150 de copii, cu vârste cuprinse între 5 și 10 ani s-au distrat alături de noi și de echipa Fun Kids, circa trei ore” a declarat președintele organizației Tineretului Social Democrat (TSD) Turda, consilierul Paul Năstase, despre acțiunea organizată de tinerii social-democrați, marți, 31 octombrie, în Parcul Teilor din cartierul turdean Oprișani.

Practic, tinerii social-democrați din Turda i-au invitat pe copiii de vârstă preșcolară și pe elevii din clasele ciclului primar să participe la un concurs de pictat dovleci, obicei tradițional, destinat alungării duhurilor malefice, care în noaptea de 31 octombrie spre 1 noiembrie, invadează Pământul.

Copiii participanți la concursul al cărui start s-a dat la ora 16.30, au pictat 100 de dovleci. Autorii celor mai reușite trei picturi pe dovleac au fost recompensați de către organizatori cu premii ce au constat în bilete la piesele pentru copii ce se joacă în fiecare duminică pe scena Teatrului Aureliu Manea, din Turda și cu cărți de colorat. Cu aceleași premii au fost recompensați și copiii care au purtat cele mai reușite două costume de Halloween, menite, de asemenea, să sperie duhurile rele și să-i impresioneze pe membrii juriului concursului. Toți cei aproximativ 150 de participanți la petrecerea de Halloween organizată de tinerii social-democrați turdeni în Parcul Teilor, au primit dulciuri.

De la 16.30, până după ora 19, echipa de ”zâne, strigoi și vrăjitoare” de la Fun Kids i-a antrenat pe prichindeii care au rezistat frigului și vântului în jocuri de petrecere, asortate cu cântece și dansuri în ton cu semnificația sărbătorii.

La organizarea acțiunii au participat Paul Năstase, Sorina Crișan, Oana Matei, Ilinca Sălăgean, Cristina Puiu, Raluca Osvadă, Răzvan Pap, Ionuț Cristea, Petru Varga și Corina Varga, membri ai organizației Tineretului Social-Democrat din Turda. ”Ne-am bucurat că am reușit să creăm un loc de poveste, împreună cu toți prichindeii prezenți în Parcul Teilor. Le mulțumim părinților și bunicilor, pentru că au fost alături de noi și vă așteptăm cu drag și la următoarele evenimente, ca să ne bucurăm împreună, alături de îngerașii care ne colorează viețile, care ne învață să fim mai buni și mai iubitori în lumea în care trăim” a declarat Paul Năstase, președintele TSD Turda.

 

Emil HĂLĂȘTUAN