Category Archives: Social

Aplicarea planului tarifar convenit cu Comisia Europeană pentru anii 2017-2023, condiție ncesară pentru accesarea a 151 milioane de euro

Potrivit planului tarifar ce urmează să fie aplicat de Compania de Apă Arieș între anii 2017-2023, supus aprobării forurilor deliberative din cele 13 unități administrativ-teritoriale membre ale ADI-AVA, prețul apei va crește, de la 0,782 euro/metru cub, în 2017, la 1,04 euro-mc, în 2020, pentru a atinge 1,247 euro/mc, în 2023. În lei, la actualul curs leu-euro afișat de Banca Națională a României, pentru un metru cub de apă consumată, din care se consideră că 80 la sută se evacuează prin rețeaua publică de canalizare, locuitorii Turzii, ai Câmpiei Turzii și ai celor 11 comune deservite de CAA vor plăti circa 6,33 lei, în acest an, 8,17 lei în 2020 și 9,71 lei în 2023, sub rezerva nemodificării spectaculoase a cursului leu-euro în următorii șase ani.

Aplicarea acestui plan tarifar reprezintă o condiție necesară, impusă de Comisia Europeană, pentru accesarea fondurilor europene necesare finanțării celui de-al doilea pas al proiectului de extindere și reabilitare a rețelelor de apă și a celor de canalizare din cele 13 unități administrativ-teritoriale membre ale AVA-ADI (Turda, Câmpia Turzii, Ploscoș, Viișoara, Luna, Călărași, Mihai Viteazu, Tureni, Aiton, Ciurila, Petreștii de Jos, Săndulești și Tritenii de Jos, în valoare totală de circa 151 de milioane de euro. ”Am făcut eforturi considerabile pentru a obține tarife cât mai suportabile pentru populație” a declarat directorul general al CAA, Bogdan Bobic, în cadrul unei conferințe de presă cu acest subiect, desfășurată miercuri, 30 august, cu o zi înaintea discutării planului tarifar, în vederea aprobării acestuia, de Consiliul local Turda, ce se va întruni în ședință ordinară joi, 31 august, de la ora 11.

Bogdan Bobic a precizat că, potrivit solicitării Comisiei Europene, tariful practicat de CAA trebuie să reprezinte cel puțin 2,5 la sută din venitul mediu al  clienților operatorului de apă și canalizare din localitățile membre ale Asociației de Dezvoltare Intercomunitară ”Apa Văii Arieșului”. Potrivit situației veniturilor obținute de populația județului, existentă la Direcția Generală de Statistică Cluj, valoarea medie a venitului lunar realizat de locuitorii celor 13 unități administrativ-teritoriale deservite de CAA, se ridică la circa 400 de euro. ”În prezent, tarifele pe care le practicăm reprezintă circa 2,27 la sută din venitul mediu al clienților noștri casnici” a menționat Bogdan Bobic.

În legătură cu impactul unui vot negativ primit de planul tarifar al CAA pentru perioada 2017-2023, într-unul din cele 13 consilii locale ale unităților administrativ-teritoriale din ADI-AVA, directorul general al CAA a declarat că într-o atare situație s-ar pierde ceel 151 de milioane de euro, bani solicitați de la Uniunea Europeană pentru finanțarea lucrărilor de finalizare a extinderii rețelelor de apă și canalizare în arealul deservit de Compania de Apă Arieș. ”Dacă un singur consiliu local nu votează planul tarifar, nu va exista proiect” a explicat Bogdan Bobic.

Emil HĂLĂȘTUAN

Cât de scumpă este apa livrată de Compania de Apă Arieș

În ultima perioadă de timp, după anunțarea planului tarifar pe care îl va practica Compania de Apă Arieș (CAA) în următorii șase ani, voci dinspre opoziția politică turdeană (PNL), dar și din partea unor reprezentanți ai societății civile au criticat această intenție. Adversarii aprobării planului tarifar înaintat de CAA consiliilor locale din Turda, Câmpia Turzii și cel 11 comune ce alcătuiesc, împreună, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară ”Apa Văii Arieșului” (ADI-AVA) și-au justificat poziția prin faptul că, oricum, turdenii beau cea mai scumpă apă din țară.

Conform statisticilor, în ceea ce privește tarifele practicate de Compania de Apă Arieș pentru distribuția apei potabile și prestarea serviciului de evacuare-epurare a apelor menajere uzate, prin rețelele de canalizare, operatorul ce deservește zona celor 13 unități administrativ-teritoriale membre ale ADI-AVA ocupă poziția 21 în clasamentul tarifelor practicate de cei 41 de operatori de apă și canalizare din țară. Cu un total de circa 6,20 lei, cât costă consumarea și transportarea prin canal a unui metru cub de apă, CAA practică tarife mai mici cu 20 la sută decât cele plătite de locuitorii Constanței, sau cu 5 la sută mai mici decât cele practicate de operatorul din Bistrița-Năsăud. În același timp, apa, la Turda și în celelalte localități deservite de Compania de Apă Arieș, este mai scumpă cu 20 la sută decât apa folosită de bucureșteni sau de locuitorii din Târgu-Jiu. Tarifele practicate de CAA le depășesc, cu șapte la sută, pe cele plătite de consumatorii din Arad. În anul 2016, tariful mediu la nivel național se situa în jurul valorii totale de 5,94 lei, pentru apă și canal. Tarifele citate nu conțin cota de TVA, stabilită la 9 la sută în cazul serviciilor de furnizare – evacuare a apei.

E.H

Zilele Tureniului, în 9-10 septembrie

Cu ocazia sărbătorii comunei de lângă Turda se va lansa imnul Tureniului. O altă diferență față de edițiile trecute ale sărbătorii constă în aceea că un foc de tabără va înlocui tradiționalul foc de artificii.  O altă inovație o constituie declararea primei zile a sărbătorii, cea de sâmbătă, 9 septembrie, drept Zi a copiilor și tineretului.

În această primă zi a sărbătorii comunei Tureni, ediția 2017, programul artistic include evoluția solistei Minodora La Maxim, al cărei repertoriu conține cântece de petrecere, hore, sârbe și manele.

Duminică, 10 septembrie, programul artistic al Zilelor comunei Tureni prevede evoluții ale interpreților de muzică populară Adriana Irimieș, respectiv Dinu Iancu Sălăjeanu, dar și ale ansamblurilor și soliștilor locali de muzică populară. Programul zilei de duminică, 10 septembrie, include și lansarea imnului comunei Tureni.

Întruniți joi, 24 august, în ședința ordinară aferentă lunii august, membrii Consiliului comunal Tureni au aprobat alocarea sumei de 55 de mii de lei pentru finanțarea activităților ce se vor desfășura la Tureni cu prilejul Zilelor comunei.

Și în acest an, la fel ca și edițiile precedente, Zilele comunei Tureni se vor desfășura concomitent cu sărbătoarea ”Buciu” a creștinilor romano-catolici.

Aceasă sărbătoare religioasă, celebrată la Tureni odată cu construirea bisericii romano-catolice din localitate, semnifică în limba maghiară „despărțirea de păcate”. Oamenii care luau parte la slujba religioasă oficiată cu prilejul acestei sărbători prezentau un bilețel pe care își scriau păcatele și, la încheierea slujbei, se considerau lepădați de acestea. După ieșirea din biserică, oamenii participau la un târg de unde se puteau cumpăra produse tradiționale, dulciuri, specialități culinare și alte mărfuri de același gen. Cântecele și dansurile populare completau programul de divertisment la care luau parte locuitorii Tureniului și cei ai satelor din apropierea acestei localități, cu prilejul sărbătoririi Buciului sau ”a despărțirii de păcate”.

Deși sărbătorită de către creștinii romano-catolici, la ”despărțirea de păcate” sau Buciu participă și membrii celorlalte confesiuni creștine.

 

Emil HĂLĂȘTUAN

Dansatorii din Urca, la Festivalul Găluștelor cu Mere

Zece perechi de dansatori, componenți ai ansamblului de dansuri populare din satul Urca, vor participa la Festivalul Găluștelor cu Mere, ce va avea loc în zilele de 2 și 3 septembrie, la Saint Calais, în Franța. Ansamblul de la Urca va evolua în cadrul festivalului sâmbătă, 2 septembrie, cu începere de la ora 16.

Delegația din satul Urca, alcătuită din 27 de persoane și condusă de către Ioan Roman, primarul comunei Viișoara, va pleca la Saint Calais miercuri, 30 august și se va întoarce în 6 septembrie. Comuna franceză Saint Calais este înfrățită din anul 2003cu satul Urca, din comuna clujeană Viișoara, dar relațiile dintre cele două comune datează din anul 1990, după cum a precizat primarul Ioan Roman. Schimburile culturale dintre cele două comune vor continua. Astfel, anul viitor, 50 de locuitori din Saint Calais vor participa la manifestările organizate la Viișoara, cu prilejul sărbătoririi a 100 de ani de la înființarea României Mari, a mai adăugat Ioan Roman.

Comuna Saint Calais, cu o populație de circa 3500 de locuitori, situată în vestul Franței, la o depărtare de 158 de kilometri de Paris, face parte din departamentul Sarthe, situat în Pays de la Loire. Sarthe este unul dintre departamentele Franței create ca urmare a reorganizării teritoriale ce a avut loc după Revoluția din 1790.

Festivalul Găluștelor cu Mere, aflat la cea de-a 387-a ediție, se desfășoară în fiecare an, în primul week-end al lunii septembrie. Potrivit legendei, în anul 1630 la Saint Calais a bântuit foametea. Atunci, castelana locului a dat ordin să se gătească găluște cu mere pentru săracii din localitate și astfel aceștia au scăpat cu viață din foametea ce a cuprins acele meleaguri cu aproape 400 de ani în urmă. Gestul castelanei din Saint Calais este sărbătorit de atunci, în fiecare început al lunii septembrie.

Programul festivalului cuprinde spectacole de stradă și o paradă. Cea de-a 387-a ediție a Festivalului Găluștelor cu Mere se va desfășura sâmbătă, 2 și duminică, 3 septembrie, sub genericul ”artelor de stradă (Street Arte)” după cum au precizat organizatorii. În prima zi de festival, sâmbătă, 2 septembrie, vor avea loc, la Saint Calais, dansuri, jocuri și concerte în aer liber. Toate aceste manifestări se vor desfășura în Parcul Broaștei. În centrul localității Saint Calais va funcționa un târg de vechituri, deschis pe toată perioada festivalului. Programul ediției cu numărul 387 a Festivalului Găluștelor cu Mere include un concurs de ciclism, spectacole de stradă, oferite de trupe de teatru ambulant, plimbări cu trăsura, concursuri de gătit în aer liber, precum și o serie de expoziții. Parada participanților la festival se va desfășura duminică, 3 septembrie, cu începere de la ora 11.

Publicul are acces gratuit la toate manifestările incluse în cadrul festivalului, după cum au anunțat organizatorii.

 

Emil HĂLĂȘTUAN

Primarul Turzii, Cristian Matei: Sper că la comemorarea lui Mihai Viteazul vor participa, în viitor, președintele, primul-ministru și Patriarhul României!”

Faima mănăstirii construite în apropierea mormântului voievodului Mihai Viteazul, de pe câmpia de la Turda ”va crește în timp” și-a exprimat convingerea primarul Cristian Matei, în discursul rostit cu prilejul comemorării a 416 ani de la moartea lui Mihai Viteazul, ucis în 9 august 1601, în apropierea Turzii. ”Mănăstirea Mihai Vodă trebuie să devină un loc de pelerinaj pentru românii patrioți” a mai spus Matei.

La acest eveniment, desfășurat sâmbătă, 19 august, cu începere de la ora 9, la  monumentul ridicat în memoria primului unificator al țărilor românești, situat pe drumul de la Turda la satul Bogata, au participat circa 300 de persoane. Acestea au asistat la slujba religioasă, oficiată de Î.P.S Andrei Andreicuț, mitropolitul ortodox al Clujului, Sălajului și Maramureșului, împreună cu un sobor alcătuit din circa 30 de preoți de la bisericile din Protopopiatul Ortodox Turda. După oficierea unei slujbe de pomenire închinată memoriei lui Mihai Viteazul, manifestările au continuat cu seria discursurilor oficiale. Pe lângă primarul Turzii, Cristian Matei, despre personalitatea voievodului Mihai Viteazul, primul înfăptuitor al unirii țărilor române, au mai vorbit deputatul Cristina Burciu (PSD) și prefectul Clujului, dr. ing. Ioan Aurel Cherecheș.

La manifestări au mai participat primarul Câmpiei Turzii, Dorin Lojigan, împreună cu edilii-șefi ai comunelor Mihai Viteazu (Zeng Ioan), Viișoara (Ioan Roman) și Luna (Aurel Giurgiu). Pe lângă aceștia, în primul rând al participanților s-au mai aflat fostul primar al Turzii, până în 2016, Tudor Ștefănie și fostul viceprimar, apoi deputat, Mircea Irimie, unul dintre sponsorii manifestărilor organizate cu prilejul comemorării a 416 ani de la moartea voievodului Mihai Viteazul, pe câmpia de la Turda.

Evenimentul s-a încheiat cu ceremonia depunerii de coroane la obeliscul ridicat în memoria lui Mihai Viteazul și cu defilarea gărzii de onoare, alcătuită din ostași de la unitățile militare din garnizoana Turda.

Scenetă istorică ”coproducție” româno-spaniolă

Mihai Viteazul (Sebastian Zăhan), împreună cu căpitanul Petrea, din Copăceni (Dorin Sas).

Pe vremuri se glumea pe socoteala realizării unei coproducții cinematografice româno-americane. ”Noi cu ce participăm?” se întrebau scepticii. Răspunsul ”Noi dăm caii!” constituia poanta acelei glume. În cazul scenetei istorice ”Mihai Viteazul și Baba Novac” de Virgil Deceanu, una din manifestările incluse în programul comemorării a 416 ani de la moartea lui Mihai Viteazul, gluma care circula acum patru sau cinci decenii se putea repeta în sens invers. Centrul de echitație Salina Equines a furnizat pentru distribuția scenetei doi cai din rasa pur- sânge spaniol. Așadar, în spiritul glumei despre coproducții cinematografice se poate aprecia că de această dată spaniolii au dat caii. În ceea ce privește partea românească, din distribuția scenetei ”Mihai Viteazul și Baba Novac” au făcut parte preoții Sebastian Zăhan (Mihai Viteazul), Dorin Sas (căpitanul Petrea) și Cristian Fică (Baba Novac). Luat sub inventar ca un fapt inedit, autorul scenetei, dramaturgul turdean Virgil Deceanu l-a introdus în ”circuitul” scenetelor sale despre Mihai Viteazul pe căpitanul Petrea, din Copăceni, sat din apropierea Turzii, un personaj care, potrivit documentelor istorice, ar fi existat aievea.

Emil HĂLĂȘTUAN