Category Archives: Sănătate

Turda: Campanie pentru donarea de sânge

Spitalul Municipal Turda, împreună cu Centrul Regional de Transfuzie Cluj organizează o campanie de donare de sânge. Miercuri, 7 martie, de la ora 9, turdenii care doresc să doneze sânge o pot face la compartimentul ”Spitalizare de zi” situat la parterul Pavilionului central al Spitalului municipal.

Stilul de viață sănătos

Pe parcursul ultimelor săptămâni, am scris în această rubrică despre stilul de viață și importanța acestuia în prevenția și tratamentul unor boli cronice precum obezitatea, diabetul, hipertensiunea arterială sau cancerul.

Acest mod global de a vedea un pacient în cadrul consultației îl surprinde la început pe acesta, însă mai apoi îi poate fi un ajutor pentru un mod de viață organizat, care facilitează calitatea vieții sale. Ce este de reținut din această structură?

Mâncarea

Cu cât mâncăm mai regulat, mai multe produse proaspete, cu atât mai bine. Săptămânal, o zi de pește și o zi de post sunt recomandate. Carnea roșie nu mai mult de odată sau de două ori pe săptămână, iar cantitatea servită să nu fie mai mare decât palma. Cel puțin un litru și jumătate de apă plată, zilnic și multe fructe și legume, în completarea mesei. Nu sunt de uitat alunele nesărate și neîndulcite, semințele, toate până la un pumn pe zi, pentru aportul lor de fibre și de grăsimi sănătoase.

Mișcarea

Intenționat nu am spus sport, această deprindere fiind foarte personală. Însă plimbatul dinamic pe jos, cel puțin două ore și jumătate pe săptămână, este la îndemâna oricui. Întărirea și dezvoltarea musculaturii sunt esențiale pentru pierderea surplusului de greutate și în prevenirea osteoporozei.

Somnul

Să nu economisim niciodată timp în detrimentul somnului! Durata somnului  diferă de la om la om, însă e important să avem o oră fixă de culcare, chiar și la sfârșit de săptămână. Cei care sforăie în mod regulat, să ia în considerare efectuarea unui test specific, în cadrul unui laborator de somn (secție de pneumologie).

Sexualitatea

Motivația și felul în care facem sex sunt aspecte personale ale fiecăruia, însă prevenția bolilor cu transmisie sexuală privește și anturajul nostru. În ultimii ani au (re)venit în forță boli ca sifilisul, chlamydia, gonoreea, herpesul, papiloma virus sau HIV. Se spune că cele mai bune metode de prevenție sunt abstinența, fidelitatea și prezervativul.

Stresul

Zeci de studii publicate prezintă modalitățile în care stresul ne afectează sănătatea. Epuizarea nervoasă (burn-out) este boala omului modern și printr-un echilibru în viața noastră putem ține sub control stresul ca factor declanșator al acesteia. Lipsa de somn reprezintă unul din semnele premergătoare instalării unei stări de epuizare nervoasă.

Dependențele

Din păcate, suntem pe primele locuri în Europa la consumul de alcool și la mortalitatea provocată de fumat. Cauzele sunt multiple și poate exemplele pozitive ale politicienilor și ale personalului medical ar putea fi un bun început pentru combaterea dependenței de consumul alcoolului și / sau al fumatului. Dacă un consum moderat de alcool poate fi benefic cardiovascular, fumatul nu are niciun efect benefic pentru roganismul uman. Consumul drogurilor recreaționale a devenit o realitate și în România, unde se practică, mai ales , fuamtul țigărilor de marijuana, în acest scop.

Mediul înconjurător

Avem tendința să credem că ceea ce ține de mediul în care trăim este treaba ecologiștilor sau a hipsterilor. Însă dacă am citi rezultatele unor studii recente, am înțelege de ce, de exemplu, disruptorii endocrini prezenți în mediul inconjurător influențează hormonal apariția obezității sau a cancerelor.

Crezurile

Fiecare dintre noi crede în ceva sau în cineva, acest crez conducându-i viața. S-a dovedit, prin mijloace științifice, că un crez influențează enorm activitatea creierului. Practica religioasă, meditația sau doar bucuria descoperirii naturii, de unul singur sau cu familia, reprezintă modalități de ameliorare a calității vieții, aflate la îndemâna oricui.

Dr. Ioan HANEȘ, Bruxelles – Belgia

Sursa imaginii: raportul de garda.ro

 

 

În spitalele clujene s-au instituit restricții de vizitare a bolnavilor, din cauza gripei

La două spitale din Cluj-Napoca s-a decis restricționarea accesului vizitatorilor. Măsura, instituită de conducerile spitalelor clinice de Boli Infecțioase, respectiv a celui de Pneumoftiziologie „Leon Daniello” vizează ”reducerea riscului de transmitere a infecțiilor respiratorii, în această perioadă în care gripa și răceala sunt în creștere” după se precizează într-un comunicat al Consiliului Județean Cluj, transmis presei joi, 8 februarie.

Cancerul, între prevenție și fatalitate

Recent am fost sensibilizați, printr-o zi acceptată la nivel internațional, la cum putem preveni cancerul. Am aflat că, în medie, unul din două cancere poate fi prevenit! Ce putem oare face și chiar trebuie să acceptăm cancerul ca și un dat al destinului?

Știm azi că mâncarea nesănătoasă, sedentaritatea, factorii de mediu, stresul sau dependențele, cu alte cuvinte modul de viață, influențează (re)apariția cancerelor de sân, plămâni, colon, de piele sau prostată.

După vârsta de 30 de ani este recomandat să ne facem, anual, un examen general de sânge. Este un prim pas de prevenire, deși cele mai multe cancere nu se văd în sânge în fazele inițiale, deci nu sunt tratabile.

Un bărbat poate să își prevină cancerele de prostată (vezi PSA în sânge sau neglijatul tuseu rectal, după vârsta de 45 de ani), de piele (examen dermatologic la fiecare unu-doi ani, dacă sunt prezenți negi), de colon (colonoscopie, după vârsta de 50-55 de ani) sau testicular (palpare proprie și lunară a testiculilor). Domnișoarele pot să își facă vaccinul contra papiloma virus (responsabil de cancerul de col) înainte de începerea vieții sexuale, iar doamnele își pot preveni cancerul de piele, cel de col uterin (control ginecologic la un an-doi) sau cel de sân (prin ecografie sau/și mamografie, dar mai ales prin palparea proprie și lunară a sânilor).

Am văzut recent niște reclame americane pentru tutun, din anii ‘50-60, în care se făcea promovarea fumatului inclusiv de către medici. Au fost nevoie de aproape 6000 (!) de studii în acea vreme ca să se neutralizeze influența enormă a industriei de profil și să se accepte ceea ce azi știm cu toții: fumatul poate cauza cancer de plămâni, sân și de gât (ORL).

Probabil că la fel de cunoscut este faptul că un consum crescut de alcool poate duce la apariția cancerului de stomac, ficat sau arie ORL.

Obezitatea este un factor tot mai prezent în apariția multor cancere: colon, stomac și sân, ca să le menționez pe cele mai cunoscute.

Da, și genetica joacă un rol important în cancer, însă mereu accentuez două lucruri esențiale: părinții ne sunt primii profesori de stil de viață și felul în care  trăim favorizează sau nu apariția bolilor, un fel de întrerupător de lumină, care declanșează sau nu (și) cancerul.

Recent, în Franța a fost refuzată, în parlament, chiar și o dezbatere despre epuizarea nervoasă ( burn-out) ca boală profesională. De necrezut, ținând cont că stresul este un factor a cărui contribuție la apariția multor boli, printre care și cancerul, a fost dovedită științific.

Pentru foarte mulți care au trecut prin iadul cancerului viața s-a schimbat radical și au devenit mult mai atenți la felul în care trăiesc. Poate e mai util să începem deja de azi prevenirea a ceea ce nu ține de fatalitate.

 

Dr. Ioan HANEȘ

Ce medic vă doriți?

Poate răspunsul dumneavoastră rapid este: ”Cel pe care nu trebuie să îl văd prea des”. Însă, de fapt ne dorim chiar contrariul, un cadru medical care ne vede și acest lucru începe cu contactul vizual.

Îmi spunea cineva zilele trecute că a mers cu mama lui, care suferă de un cancer de sân recidivant, la oncologul pe care îl cunoștea deja bine, din tratamentul anterior. Cu toate acestea, a fost teribil de deranjat de faptul că medicul vorbea fară să îi privească, parcă ascuns în spatele calculatorului, la a cărui tastatură scria de zor.

Contactul vizual, chiar și pentru câteva minute, este la fel de important ca și arta de a asculta. Un medic care știe să asculte, are jumate din diagnostic, se spune. Lipsa timpului este o scuză, iar arta ascultării presupune și creativitate. Discuția cu pacientul poate fi și trebuie direcționată spre simptomele care pot conduce la un diagnostic, însă o întrebare despre viața pacientului, în general, poate furniza informații neașteptate. Îmi aduc aminte o situație în care, întrebând despre hoby-urile unei tinere fete fragile care îmi părea prea îngândurată pentru vârsta sa, m-a condus la constatarea că fusese violată de cel mai bun prieten al ei. Avea un hobby recent și neobișnuit: boxul.

Relația cu colegii și cu unii pacienți poate să pună la încercare profesionalismul unui medic. Cât timp am lucrat în România, la început am refuzat orice atenție de la pacienți, până când am fost confruntat cu o realitate dublă: mare parte din colegi mă priveau chiorâș, că le “ stricam piața” iar pacienții credeau că nu sunt mulțumit de ceea ce îmi dădeau și de aceea îi refuzam. În Bruxelles, unii pacienți mă întrebau sau unde am făcut medicina, sau din ce țară am “accentul acela drăguț” cu care le vorbesc limba. Ca mai apoi să îmi spună că și femeia lor de serviciu sau cel care le renovează casa vin tot din România. O prietenă doctoriță, româncă, îmi spunea că unii dintre colegii săi medici sunt surprinși dacă le refuză avansurile, pentru că ei știau că femeile din România sunt pasionale și nu stau prea mult pe gânduri…

Însă ceea ce îmi place în specialitatea medicinei modului de viață este importanța sănătății medicului, ca protecție personală împotriva epuizării profesionale (burn-out) și ca stimulent pentru sănătatea pacientului, fapt confirmat științific. Un medic cu un stil de viață sănătos are mai mulți pacienți sănătoși. Mereu zâmbesc când îmi aduc aminte de o situație povestită de un amic care a fost sfătuit de medicul lui că ar trebui să cam slăbească. La care el i-a răspuns: “Și dumneavoastră!”

Recent, la forumul din Davos, miliardarul chinez Jack Ma, fondatorul companiei Alibaba, a vorbit despre impactul inteligenței artificiale asupra educației ( importanța însușirii a ceea ce un robot nu va putea face) ; eu sper că aceasta va permite cadrelor medicale să își exercite cu adevărat calități umane ca empatie, compasiune și să indice tratamentul în funcție și de stilul de viață al pacientului.

Dr. Ioan Haneș