Category Archives: Politic

Pericolul ”bașcanizării”

Editorial de Emil HĂLĂȘTUAN

Cuvântul ”bașcan” desemnnează, în limba găgăuză, o funcție pe care cel ce o deține îndeplinește rolul unui fel de șef suprem, într-un ținut. Bunăoară, există funcția de bașcan al Găgăuziei, un fel de guvernator al ținutului autonom, dar înglobat în Republica Moldova. Traducerea termenului în românește nu am găsit-o nici în dicționarul online româno-găgăuz, în cel tipărit de asemenea nicio șansă, pentru că a fost publicat în limba rusă, iar câțiva moldoveni, trăitori în teritoriul din stânga Prutului, nu au putut nici ei să traducă în română cuvântul ”bașcan” din limba găgăuză.

Tehnica manipulării la români: Hoț rău, hoț bun

În mentalitatea românilor persistă reflexul comparației între trecut și prezent. Acesta se manifestă și în cazul atitudinii populației față de politicieni. Pe rețelele de socializare din spațiul virtual se întâlnesc, adesea, remarci de genul ”da ce, ăia dinainte au fost mai buni?” prin care susținătorii formațiunilor politice aflate la putere caută să justifice gafele comise de favoriți.

Tablete de capital electoral: Parlamentarii PSD Cluj susţin refacerea sistemului de irigaţii din zona Turda – Câmpia Turzii

Periodic, aleșii nației scot din tolba cu promisiuni electorale, fără termen de expirare, câte un obiectiv pe care promit să-l readucă la viață, cu toate că acesta s-a transformat de mult în praf și pulbere. Una din ”tabletele” folosite periodic pentru înviorarea imaginii unor parlamentari clujeni o reprezintă fostul sistem de irigații din zona Moldovenești –Mihai Viteazu- Călărași.

Deși, potrivit descrierii deputatului social-democrat clujean Cornel Itu, de la sistemul de irigații Moldovenești –Mihai Viteazu- Călărași au dispărut, sau se află în stare avansată de degradare satția de pompare, canalul principal de aducțiune a apei, stațiile secundare, conductele îngropate, canalele de irigare și hidranții, acesta consideră necesară ”refacerea sistemului de irigaţii, din cauza situaţiei dificile cu care se confruntă agricultorii, în urma scăderii nivelului apelor freatice, a creşterii fenomenului de secetă şi din cauza reducerii cantităţilor de precipitaţii căzute în ultimii zece ani, în special în perioadele de vegetaţie maximă a culturilor” declara parlamentarul de Gherla-Dej, într-un comunicat transmis presei marți, 6 februarie, de organizația județeană PSD Cluj.

Numai că problema refacerii sistemului de irigații Moldovenești – Mihai Viteazu – Călărași, ce pare să fi devenit una din ”pompele” folosite în mod tradițional pentru alimentarea cu capital electoral la care ”se adapă” politicienii PSD de Cluj, deși periodic pusă și repusă pe tapet, a rămas în stadiul de veșnică promisiune electorală.

Astfel, în 3 iulie 2009, cotidianul România Liberă reda o declarație a social-democratului clujean Ivan Ilarie, pe atunci șeful Direcției Agricole și de Dezvoltare Rurală a județului Cluj, care anunța că Agenția Națională a Îmbunătățirilor Funciare, din cadrul Ministerului Agriculturii, lucrează la un proiect național de reabilitare a sistemelor de irigații…” În județul Cluj se va acționa în zona localităților Mihai Viteazu, Călărași și Luna. Proiectul va fi gata în două-trei luni și în primăvară va intra în practică” promitea Ivan Ilarie în vara anului 2009. De atunci au trecut de vreo 35 de ori câte trei luni, dar în zonă nu s-a mai acționat și sistemul de irigații Moldovenești – Mihai Viteazu – Călărași își doarme, în continaure, somnul de veci, tulburat doar de ”oamenii de bine” care au luat de acolo tot ce se putea lua.

După alți patru ani, scurși de la declarația lui Ivan Ilarie, majoritatea USL din Consiliul Județean Cluj, cu Horea Uioreanu (PNL) președinte și cu Ioan Oleleu (PSD) vicepreședinte, relua subiectul și în luna aprilie 2013 forul deliberativ județean adopta o hotărâre ce prevedea ”trecerea sistemului de irigaţii Turda-Mihai Viteazu în proprietatea sa, pentru a amenaja infrastructura agricolă din zonă”.

Dar USL-ul s-a destrămat și sistemul de irigații Moldovenești – Mihai Viteazu – Călărași continua să rămână ce a fost și mai mult decât atât: o ”tabletă” din care parlamentarii social-democrați clujeni își trag porția de capital electoral mai ceva decât de la pompa vreunei benzinării.

”Uns” deputat PSD la sfârșitul anului 2016, proaspătul, pe atunci, președinte al social-democraților clujeni, Horia Nasra, a scăpat, de asemenea, la ”farmacia cu tablete de resuscitare a imaginii politicienilor din PSD” și, după câteva luni petrecute pe băncile Camerei Inferioare a Parlamentului României, scotea din mânecă problema sistemului de irigații de la Moldovenești – Mihai Viteazu – Călărași. În 2017, Nasra ”i-a solicitat ministrului Agriculturii, Petre Daea, să-i transmită măsurile luate până în acest moment pentru a rezolva problema irigațiilor din zona Turzii” informa, la vremea respectivă portalul de știri www.turdanews.net De vreme ce nimeni din mass-media turdene nu a mai publicat veci-pururi vreun răspuns al ministrului Petre Daea, cu măsurile luate pentru a rezolva problema irigațiilor din Cluj, se poate presupune că, fie Daea a ”băgat problema pe mânecă și nu a răspuns la întrebare, fie că parlamentarii social-democrați clujeni nu se arată interesați decât de informarea electoratului despre productivitatea ridicată realizată în Parlament la capitolul ”întrebări și interpelări”.

Spre a doua variantă de răspuns conduc și afirmațiile Cristinei Burciu, deputatul social-democrat de Turda, care, în comunicatul transmis presei marți, 6 februarie, de organizația PSD Cluj, după ce ”raportează” că alături de Horia Nasra ”a depus (în 2017) două întrebări care au avut ca subiect sisetmul de irigații” Moldovenești – Mihai Viteazu – Călărași, dă asigurări că ”în 2018 alături de colegii parlamentari social-democraţi de Cluj vom continua să susţinem refacerea sistemului de irigaţii”. Ce să înțeleagă electoratul de aici? Dacă în 2017 Cristina Burciu și Horia Nasra au susținut sistemul de irigații Moldovenești -Mihai Viteazu – Călărași cu două întrebări, anul acesta îl vor susține cu mai multe?

Dacă electoratul crede de cel puțin nouă ani, ce l-ar împiedica să creadă și pe mai departe? ” Parlamentarii PSD Cluj susţin refacerea sistemului de irigaţii din zona Turda – Câmpia Turzii, sistem construit între anii 1968 şi 1972 pe râul Arieş, pe o suprafaţă de teren de 5.720 hectare, în localitățile Moldoveneşti, Mihai Viteazu, Călăraşi şi Turda… Ne propunem ca în 2018 să vă aducem cel puţin o veste bună în privinţa refacerii sistemului de irigaţii din zona Turda – Câmpia Turzii” s-a alimentat și senatorul social-democrat clujean Vasile Ilea cu o porție de capital electoral din ”tableta” sistemului de irigații Moldovenești – Mihai Viteazu – Călărași.

Dacă parlamentarii social-democrați clujeni făceau publice răspunsurile primite la întrebările și interpelările adresate membrilor Guvernului cu privire la soarta sistemului de irigații Moldovenești – Mihai Viteazu – Călărași și dacă explicau, concret, în ce constă aportul lor la rezolvarea unei probleme ce trenează de peste un deceniu, acest articol se scria altfel. Așa, însă…

 

Emil HĂLĂȘTUAN

Moldova folosește metoda ”pas cu pas” pentru a se uni cu România

La o sută de ani de la decizia Sfatului Țării, din 27 martie 1918, de unire a Basarabiei cu România, fruntașii unor localități basarabene și-au luat inima în dinți și au proclamat unirea cu România, pentru a realiza, simbolic, unitatea națională, scrie Ionuț Țene, într-un articol publicat vineri, 2 februarie, de portalul www.ziarulnatiunea.ro.

De la împlinirea a 159 de ani de la unirea principatelor românești, Țara Românească și Moldova, sărbătorită în 24 ianuarie și până la sfârșitul săptămânii precedente, zece localități din Republica Moldova și-au proclamat, unilateral, unirea cu România, ca urmare a unei inițiative a organizației Acțiunea 2012 și a patriotului George Simion. Aceștia ”au identificat o metodă ingenioasă de a face unirea treptat, pe localități, a Republicii Moldova cu România, cu ocazia Centenarului” precizează Ionuț Țene în www.ziarulnatiunea.ro Astfel, primarii și consilierii locali ai unor localități din Republica Moldova au proclamat unirea acestora cu România.

Șirul declarațiilor unilaterale de unire cu România l-a deschis localitatea Parcova, din raionul Edineț, ai cărei edili au votat o declarație de unire cu Țara mamă, în 23 ianuarie. Ulterior, au decis unirea cu România satele Ulmu, Bardar, Ruseștii Noi, Puhoi și Văsieni, toate din raionul Ialoveni, urmate de Feștelița din Ștefan Vodă, Opaci din Căușeni şi Gotești din raionul Cantemir. Ultima localitate alăturată ”blocului unionist” satul Săseni, din raionul Călărași, rotunjește la zece numărul unităților teritorial-administrative care au semnat Declarația de Unire cu România. „În restabilirea dreptului istoric, dorită de decenii de românii basarabeni, în general și de cetățenii comunei Săseni, în particular, de a trăi laolaltă cu frații de peste Prut, continuând tradițiile și datinile românești pentru conviețuirea frățească a neamului românesc, declară UNIREA imediată și necondiționată cu patria-mamă – România” se arată în declarația de unire, semnată de consilierii locali și de Mihail Baicu, primarul comunei Săseni, raionul Călărași.

Doi dintre primarii celor zece localități ce fac parte de acum din ”blocul unionist” au candidat la ultimele

”Nu condamn declarațiile de unire cu România. Este firesc să avem astfel de evenimente în anul Centenarului” – a declarat Maia Sandu pentru www.adevarul.md, luni, 5 februarie 2018

alegeri locale din Republica Moldova, din postura de independenți, iar ceilalți opt fac parte din formațiunile politice moldovenești Partidul Liberal-Democrat și Partidul Democrat (câte trei primari), respectiv din Partidul Național Liberal și Partidul Liberal. Potrivit informațiilor postate pe site-ul http://localitati.casata.md, în toate aceste localități, cu ocazia alegerilor prezidențiale desfășurate în 30 octombrie 2016, cele mai multe voturi le-a obținut Maia Sandu, candidata Platformei Pro Uniunea Europeană.

Din populația totală a celor zece localități, de peste 36,5 mii de locuitori, potrivit recensământului din 2004, cea mai mare pondere o reprezintă românii, care dețin peste 90 la sută din total. La 1 ianuarie 2017 Republica Moldova avea o populație de circa 3,551 milioane de locuitori. Moldova de peste Prut are o organizare administrativ-teritorială alcătuită din cinci municipii și 32 de raioane.

În replică la valul declarațiilor de unire cu România, președintele Republicii Moldova, Igor Dodon ”a solicitat convocarea Consiliului Superior de Securitate și tragerea la răspundere a aleșilor locali, de către Serviciul de Informații și Securitate (SIS) și Ministerul Afacerilor Interne (MAI)” din Republica Moldova, scrie http://agendadiasporei.com

Luni, 5 februarie, într-o emisiune televizată în direct pe site-ul www.adevarul.md, Maia Sandu, principala contracandidată a lui Igor Dodon la alegerile prezidențiale din 30 octombrie 2016, referindu-se la declarațiile de unire adoptate de membri ai administrațiilor publice din zece localități ale Republicii Moldova, a spus: ”Nu condamn declarațiile de unire cu România… Este firesc ca în anul Centenarului să avem astfel de evenimente. În ceea ce privește reacțiile lui Igor Dodon, consider că președintele Moldovei caută dușmani în altă parte, pentru a-și mobiliza armata de susținători și a-i determina să îl voteze iarăși la alegeri”. Comentând afirmția lui Igor Dodon, conform căreia unirea înseamnă război civil  Maia Sandu a apreciat-o ca lipsită de importanță. ”Dodon este un jucător neînsemnat, în ciuda funcției pe care o are” și-a încheiat Maia Sandu expozeul considerațiilor despre impactul  declarațiilor de unire cu România, proclamate în ultimele două săptămâni în zece localități din Republica Moldova.

 

Emil HĂLĂȘTUAN

Cu Pamela Roussos Rațiu despre duelul de replici de pe rețelele de social-media: ”Unii oameni fac lucrul acesta în numele democrației, ca și copiii de grădiniță”

Periodic, postacii de serviciu ”comentacii” care își dau cu părerea după ce citesc dintr-un articol titlul și poza, sau ”demolatorii de profesie” inflamează spiritele pe rețelele de socializare de pe internet. Simptomele febrei provocate de ”democratită” au devenit iar vizibile pe facebook, în spațiul virtual ”turdean”. Războiul dintre adversarii ”puterii” și susținătorii autorităților publice locale, în componența actuală, rezultată după alegerile din vara anului 2016, își mai consumă o bătălie în aceste zile. Foști și actuali ocupanți ai unor funcții de demnitate publică locală, jurnaliști, șefi de instituții, directori de societăți comerciale, iau parte, de voie de nevoie, la această bătălie ce se poartă sub stindardul schimbului de idei sau a confruntării de opinii.

Pentru a limpezi întrucâtva lucrurile și pentru a pune un diagnostic stării actuale a democrației turdene, am solicitat o ”consultație” Pamelei Roussos Rațiu, directorul executiv al Centrului Rațiu pentru Democrație din Turda. Născută și formată, din punct de vedere al educației, în Statele Unite ale Americii, Pamela Roussos Rațiu dispune de repere viabile pentru analiza stadiului actual al gradului de democratizare al comunității turdene.

Rep: Folosiți și dumneavoastră, ca de altfel aproape toată lumea, rețelele de socializare din spațiul virtual al internet-ului. Ce părere aveți de disputele din comunitatea virtuală locală, ce inflamează periodic facebook-ul?

Pamela Roussos Rațiu: Rămânem neutri. Nu ne implicăm în politică. Noi folosim social-media pentru

Pamela Roussos Rațiu – director executiv al Centrului Rațiu pentru Democrație, din Turda

a ne exprima propriile opinii. Rețelele de socializare reprezintă un instrument bun pentru toți cei care vor să își exprime un punct de vedere vizavi de o problemă, de o situație cu care se confruntă comunitatea din care fac parte, la un moment dat.

Rep: Dar cum comentați ceea ce se întâmplă acum pe rețelele de socializare? 

Pamela Roussos Rațiu: Democrația ”totală” din spațiul virtual poate provoca efecte benefice pentru comunicare, dar există și reversul medaliei, dacă rețelele de socializare nu se folosesc așa cum trebuie.

Rep: Și cum trebuie?

Pamela Roussos Rațiu:  Dacă cineva nu împărtășește o soluție de rezolvare a unei situații ce privește comunitatea, de exemplu, poate să își exprime punctul propiu de vedere asupra problemei și, sau mai ales, prin intermediul rețelelor de socializare din spațiul virtual aflat la dispoziția noastră grație internet-ului. La fel de corect este, însă, ca cel care își exprimă un punct de vedere să accepte să fie de acord cu faptul că ceilalți au dreptul să nu fie de acord cu opinia sa.

Rep: Cu alte cuvinte, cheia unui comportament democratic o reprezintă  exercițiul confruntării de idei?  

Pamela Roussos Rațiu: Ce se întâmplă, de fapt, într-o lume guvernată de principii democratice? Se încearcă evitarea situațiilor extreme, ireconciliabile, prin găsirea unui numitor comun al oricărei probleme ce se ivește în viața unei comunități. Cuvintele de ordine sunt dialogul și negocierea. Aceste două ”unelte” ale democrației oferă posibilitatea ajungerii la o soluție acceptată de toate părțile implicate în rezolvarea problemelor ce apar în viața unei comunități.

Dacă nu se procedează așa, se ajunge la conflict. De exemplu, în stadiul la care a ajuns conflictul israeliano – palestinian, nu a mai rămas loc pentru negocieri.

Rep: Se dovedește democrația o ”lecție grea” pentru români?   

Pamela Roussos Rațiu: Rezultatele procesului democratic nu apar de azi pe mâine. Trebuie să ne expunem viziunile, vizavi de problemele de interes public. Să privim deschis lucrurile și din perspectiva altora, nu numai a noastră. Fiecare om are dreptul la propria sa opinie. Dar democrația iscă pasiuni. Și, de multe ori, acestea se consumă într-un mod negativ, ce nu aduce nimic bun comunității. Ceea ce se întâmplă acum în SUA confirmă spusele mele. Nu este în regulă ca liderul unei națiuni atât de mari să arate cu degetul! Acuzele fără dovezi se numesc ”defăimare”. Iar în unele state, justiția pedepsește astfel de acte. Dacă cineva se comportă astfel, trebuie să își regândească abordarea și să se întrebe dacă motivul îndreptățește atitudinea sa.

Rep: Ce ingrediente se folosesc la ”prepararea democrației”?

Pamela Roussos Rațiu: Există un singur mod corect de abordare a problemelor comunității în mod democratic: acela de a oferi soluții! De exemplu, în cazul României, mulți politicieni amenință că merg la Bruxelles pentru a reclama diverse acțiuni, fapte sau inițiative ale puterii. Eu consider că aceștia dramatizează situațiile cu intenție, dar, oricum, nu aceasta este calea corectă a exercițiului democratic. Dacă cineva doreșțe să facă politică, nu va avea succes dacă își atacă adversarii ci dacă oferă soluții de rezolvare a problemelor comunității, pe termen lung.  Reușita devine mai probabilă după o strângere de mână decât după comentariile calomnioase folosite într-un mod dezbinator, fie pe facebook, fie în alte medii. Cum se spune aici și actorii vieții publice trebuie să lase loc ”de bună ziua” pentru a nu bara calea spre dilog.

A consemnat,

Emil HĂLĂȘTUAN