Category Archives: Național

Statul vinde vechime pentru pensie și în 2018

 Românii au ocazia de a achita retroactiv, până la sfârșitul anului 2018, contribuția la pensii pentru cel mult ultimii cinci ani calendaristici, dacă în acest interval de timp n-au fost asigurați în niciun sistem de pensii. Inițial, plata retroactivă a vechimii în muncă se putea face până la 27 aprilie 2017, însă Guvernul și Parlamentul au prelungit acest termen până la 31 decembrie 2017 și apoi până la sfârșitul anului 2018. Dacă, până la expirarea acestui ultim termen vor exista solicitări numeroase ale cetățenilor pentru o nouă prelungire, s-ar putea ca Executivul sau Parlamentul să dispună o altă prelungire a termenului până la care se poate cumpăra vechime în muncă.

Guvernul și apoi Parlamentul au prelungit atât perioada în care se pot încheia contractele de asigurare cu casele de pensii, cât și termenul final pentru plățile retroactive. Așadar, contractele cu casele de pensii se pot încheia până la 31 decembrie 2018 și tot până la acea dată se pot face și plățile retroactive. Contractul de asigurare se poate încheia cu casa de pensii de la domiciliul/reședința persoanei interesate. De exemplu, dacă persoana interesată locuiește în județul Cluj, se va adresa Casei Județene de Pensii Cluj, pentru plata retroactivă a contribuției la fondul public de pensii.

Potrivit Legii nr. 186, din 2016, poate plăti retroactiv contribuția la pensii orice persoană care încă nu s-a pensionat și care are, în ultimii cinci ani, anteriori datei încheierii contractului de asigurare, perioade neasigurate în niciun sistem de pensii. Perioadele anterioare neasigurate nu includ intervalurile de timp în care persoana interesată era obligată să fie asigurată în sistemul public de pensii. Perioadele pentru care se fac plăți retroactive se vor lua în calcul la stabilirea pensiei pentru limită de vârstă, a pensiei anticipate, a pensiei anticipate parțiale și a pensiei de invaliditate.

Persoanele pensionate nu pot face plăți retroactive. Nicio persoană care are calitatea de pensionar în perioada de aplicare a Legii nr. 186 din 2016 nu are dreptul să încheie un contract de asigurare socială cu casa teritorială de pensii. Actul normativ în discuție a fost adoptat cu scopul de a permite persoanelor care nu au realizat stagiile de cotizare prevăzute de lege (și nu pot, astfel, să beneficieze de o categorie de pensie) să își poată completa acest stagiu. Cei care au trecut de vârsta de pensionare, dar încă lucrează, pot plăti retroactiv contribuția, nefiind pensionari.

De exemplu, o persoană care a atins vârsta standard de pensionare în decembrie 2017 și încă lucrează, poate face plăți pentru perioade anterioare neasigurate de dinainte de decembrie 2017. Contractul de asigurare se poate încheia și de o persoană mandatată (adică de­semnată prin procură specială) de persoana interesată de plata retroactivă a contribuției. În același timp, plata se poate face inclusiv prin virament într-un cont bancar indicat de casa teritorială de pensii.

Contribuţia de asigurări sociale datorată se calculează prin aplicarea asupra bazei lunare de calcul a cotei contribuţiei de asigurări sociale pentru condiţii normale de muncă, reglementată de legislaţia în vigoare pentru fiecare lună din  perioadele pentru care se solicită efectuarea plăţii, în vederea considerării stagiului de cotizare în sistemul public de pensii.

Se consideră bază lunară de calcul cel puțin valoarea unui salariu de bază minim brut pe ţară, garantat în plată, reglementat de legislaţia în vigoare pentru fiecare lună din perioadele pentru care se solicită efectuarea plăţii contribuţiei de asigurări sociale și cel mult valoarea corespunzătoare a de cinci ori câştigul salarial mediu brut, folosit la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat” se precizează în Legea 186 din 2016.

Nicolae Rațiu: Ion Rațiu s-ar întoarce în mormânt dacă ar vedea gravele abuzuri împotriv românilor, înfăptuite de coliția de guvernare

În mesajul său de sărbători, Nicolae Rațiu, fiul lui Ion Rațiu, fost candidat la Președinția României, la primele alegeri desfășurate după căderea regimului comunist, în 20 mai 1990, a formulat critici virulente la adresa acțiunilor întreprinse de coaliția PSD-ALDE, ce guvernează România după ce a câștigat alegerile parlamentare din 2016.

Corupția legalizată, națiunea pusă în afara legii

”Nu mă îndoiesc că (n.r: Ion Rațiu) s-ar întoarce în mormânt dacă ar vedea gravele abuzuri asupra românilor înfăptuite de coaliția de guvernare de azi” susține Nicolae Rațiu, președinte al Consiliului Director al Centrului Rațiu pentru Democrație din Turda. ”Aroganța liderilor politici de azi de a-și pune salvarea pielii peste domnia legii și (peste) o putere judiciară independentă este uluitoare. Acțiunile lor sunt sfidătoare și deschid calea către o națiune în afara legii. Corupția a fost legalizată și de data aceasta românii înșiși sunt cei care au așezat România în sfera politică cleptocratică, de gangster, a influenței rusești – îmbrățișând modelul lui Putin” apreciază Nicolae Rațiu.

Absenteismul de la vot – rușine națională

Președinte al Rațiu Family Charitable Foundation, fiul lui Ion Rațiu se manifestă față de situația creată în țară de inițiativele legislative inițiate și promovate de majoritatea parlamentară PSD-ALDE potrivit rpincipiilor de viață ale tatălui său: ”De-a lungul vieții sale, Ion Rațiu a luptat și a protestat împotriva regimurilor totalitare – întâi fascismul, apoi comunismul, apoi, în ultimii săi zece ani, cripto – sau, mai bine zis, clepto-comunismul” a arătat Nicolae Rațiu, în mesajul său de sărbători. Nicolae Rațiu apreciază că situația în care se află România azi are drept cauză principală absenteismul la vot cu ocazia alegerilor parlamentare. ”Românii ar trebui să-și amintească, cu rușine, că în decembrie 2016 indiferența față de dreptul atât de greu obținut de a-și alege liderii politici a făcut ca doar 19 la sută (din alegători) să-i aducă pe aceștia și clica lor la putere”.

Soarta l-a îngropat pe Rege, PSD șiALDE au îngropat justiția

Nicolae Rațiu subscrie opiniei analiștilor politici care susțin că nu doar Regele a fost îngropat ci și justiția – Regele fiind întotdeauna un simbol respectat al acesteia. ”În fiecare an de Crăciun, de când țin minte, Ion Rațiu și Regele Mihai vorbeau la telefon, oriunde s-ar fi aflat, discutând ceea ce fiecare vroia să transmită românilor în mesajul de anul nou. În ciuda faptului că amândoi erau foarte răbdători și moderați, nu mă îndoiesc că anul acesta ar fi discutat despre acest popor în criză și despre ce cale e mai bună de urmat” își amintește Nicolae Rațiu.

Referendum

Fiul regretatului Ion Rațiu, deputat țărănist de Turda, consideră că în contextul actual din țară poporul are datoria de a determina o schimbare. În cazul în care legile promovate de PSD-ALDE pentru favorizarea infractorilor și cele pentru încătușarea justiției vor trece de Curtea Constituțională, Nicolae Rațiu susține organizarea unui referendum național ” ca răspuns la protestele antiguvernamentale masive și continue”. Președintele țării, Klaus Johannis, care ar trebui să dispună organizarea referendumului prin decret prezidențial ”poate conta neîndoielnic pe susținerea unei majorități substanțiale” crede Nicolae Rațiu. ”Fără schimbare, 2018 va fi cu siguranță un an dificil – marcat de exodul multora dintre cetățenii români” proorocește Ion Rațiu aapriția unui nou val de emigranți români ce vor pleca să caute dreptatea socială și bunăstarea materială pe alte meleaguri.

Emil HĂLĂȘTUAN

Medicină și credință

Pe la sfârșitul anilor ‘70, un tânar de 35 de ani înființa o secție de tratament a stresului, în cadrul Spitalului afiliat Massachussets Medical School. Deși era deținătorul unui doctorat (în biologie moleculară), programul de opt săptămâni propus de el pentru reducerea stresului a fost privit cu multă reticență. Conceptul tratamentului se baza pe unele principii ale budismului, însă nu se dorea a fi un curent religios și de aceea, în anii care au urmat, cercetătorul a publicat zeci de articole științifice și cărți ajunse cunoscute în toată lumea, materiale care să îi susțină științific teoria. n tot ceea ce a scris a dovedit influența meditației active și a relaxării (mindfullness) asupra creierului și, implicit, asupra depresiei, anxietății sau chiar a unor boli autoimune.

Astăzi Jon Kabat-Zinn, că despre el este vorba, are propriul său institut, în aceeași locație ca și la începuturile activității sale și tehnica propusă de el este utilizată în cele mai prestigioase clinici din lume și de milioane de oameni, în viața de zi cu zi (oricine poate accesa, gratuit, cursurile lui, pe Youtube).

În ce constă această manieră de a privi lumea: în a percepe, cu toate sensurile, realitatea imediată în care ne aflăm. Această percepție începe de la a savura un bob de strugure, până la vizualizarea respirației. Cu alte cuvinte, învățăm din nou să ne simțim vii, într-o lume în care ne grăbim tot timpul și comunicăm, preponderent, prin tehnologie.

Această reîntâlnire cu sine, regăsire a unei serenități interioare și tratamentul stresului sunt esentiale în maladia modernității – burn out sau în formele ușoare de depresie. De exemplu, există la Bruxelles o clinica cunoscută, care oferă un tratament alternativ în depresie celor care nu pot urma tratamentul clasic. Această alternativă, desfășurată sub coordonarea unui medic, combină stimularea electrică transcraniană (tDCS), activitatea fizică, nutriția, terapia prin artă și educatia pacientului cu mindfullness.

Există și alte maniere ce ne pot ajuta să ne simțim conectați cu noi înșine sau cu ceea ce credem. Spiritualitatea, manifestată sau nu prin religie, ocupa azi din nou un loc tot mai important în tratamentele bolilor cronice. Aș spune că a crede în ceva sau în Cineva este o necesitate umană și de aceea trebuie incurajată, mai ales că are efecte științifice dovedite asupra activității cerebrale.

Perioada aceasta a anului ne aduce multe momente speciale și ar trebui să fie un prilej de încărcare a energiilor. De aceea, dincolo de cadouri, mese cu bunătăți și petreceri, poate ar fi util să ne întrebam în ce mai credem azi. Acest mic exercițiu de meditație sau de rugăciune să ne fie preludiul generozității emoționale pe care să o și aplicăm prin fapte, în această perioadă.

 

Vă urez Sărbători Fericite și ne recitim în ianuarie!

 

Sănătate înainte de toate!

Dr. Ioan HANEȘ

Spitalul Militar Central Bruxelles

Reinstaurarea monarhiei în România, o temă ce revine pe agenda publică după moartea Regelui Mihai I

 

Alianța Națională pentru Resturarea Monarhiei propune o strategie pentru transformarea României în regat. Principesa Margareta, fiica regelui Mihai I ar urma să devină prima regină a României, după ”restaurație”.

Discuțiile despre rolul Casei Regale în societate, ce au avut loc pe scena politică românească în zilele de după moartea Regelui Mihai I au repus pe tapet idea reinstaurării monarhiei în România.

În acest sens, Alianța Națională pentru Restaurarea Monarhiei (ANRM) ai cărei membri au observat că ”principalele partide parlamentare văd în monarhia constituțională un sistem de guvernământ care poate asigura stabilitatea pe termen lung a României, așa cum s-a întâmplat între 1866 și 1947” propune pșii ce ar trebui parcurși pntru reinstaurarea monarhiei în România. În sprijinul acestei idei, într-un comunicat al ANRM se invocă ”principalul motiv al liderilor politici de acum 151 de ani pentru adoptarea monarhiei constituționale a fost tocmai rolul de arbitru, de mediere și de unificare pe care l-a avut Coroana, în contextul unei societăți mereu fragmentată și agitată”.

ANRM consideră că ”un referendum pripit, în care românii să aleagă între monarhie sau republică. nu este un gest de dorit”.

Deși ANRM salută ”faptul că actorii politici vor să-i informeze pe români în legătură cu avantajele monarhiei constituționale, în comparație cu actualul sistem republican semi-prezidențial, înainte de un eventual vot pentru schimbarea formei de guvernământ” adepții reinstaurării monarhiei în România propun clasei politice o strategie o strategie în cinci pași pentru restaurarea acestei forme de organizare statală în România.

În primul rând, Parlamentul ar constata nulitatea abdicării forţate a M.S. Regelui Mihai I, din 30 decembrie 1947 şi a proclamării republicii din 30 decembrie 1947, de către o „adunătură parlamentară” de 20-30 de persoane, care a încălcat toate legile şi normele constituţionale în vigoare la acel moment. Deoarece

Constituţia Republicii Socialiste România din 1965 a fost total abrogată de abia la….8 decembrie 1991, când s-a desfăşurat referendumul naţional pentru adoptarea actualei constituţii ”se constată continuitatea între actul ilegal din 30 decembrie 1947 şi regimul prezent” aperciază monarhiștii.

Al doilea pas ar presupune ieșirea din starea de nelegalitate, prin transformarea Parlamentului în Adunare Constituantă. Forul legislativ suprem va revizui Constituţia din 1923 (în vigoare până la actul din 30 decembrie 1947) şi va adopta o variantă revizuită a acesteia, pe care o va supune aprobării populare. ANRM recomandă ca la reviziurea Constituției din 1923 ”să se țină cont și de Normele Fundamentale ale Familiei Regale ale României, așa cum au fost acestea date de către Regele Mihai I”.

După revizuire, va urma validarea Constituției, referendum naţional, cu întrebarea: „Sunteţi de acord ca România să revină la monarhia constituţională prin adoptarea variantei revizuite a ultimei constituţii monarhice?”. Nevalidarea referendumului va permite Adunării Constituante să propună o nouă constituţie

În cazul validării reinstaurării monarhiei prin voința națională, exprimată în cadrul unui referendum, Parlamentul va constata că, potrivit Constituţiei, M.S. Margareta, fiica cea mare și moștenitoarea desemnată a Regelui Mihai I, este Regina României.

 

ANRM cere decidenților politici să trateze cu maximă seriozitate chestiunea revenirii la monarhia constituțională și consideră oportună implicarea cultelor religioase în discuții. Această schimbare poate reprezenta temelia unui proiect de țară pe termen foarte lung, așa cum s-a întâmplat și acum 151 de ani.

România nu este singurul stat care a trecut prin regimuri dictatoriale și care privește monarhia ca pe un factor de stabilitate. În Serbia, Georgia, Albania, Bulgaria și Brazilia au loc discuții serioase, la nivelul întregii societăți, despre restaurarea monarhiilor. În ceea ce privește beneficiile aduse națiunii prin reinstaurarea monarhiei, ANRM oferă exemplul Spaniei ”o țară care s-a transformat miraculos după sfârșitul dictaturii Franco, grație rolului stabilizator al Coroanei spaniole”.

 

Emil HĂLĂȘTUAN

Pamela Roussos Rațiu: Odată cu plecarea Regelui Mihai I s-a întors o filă istoriei

Moartea lui Mihai I, ultimul rege al României, a îndoliat și o familie din Turda, ai cărei membri fac parte din cercurile apropiate Casei Regale. Familia fostului deputat țărănist Ion Rațiu, respectiv Indrei, cu soția sa, Pamela Roussos Rațiu și Nicolae Rațiu, au fost decorați cu ordine și medalii ale Casei Regale a României, iar Alteța Sa Regală, Principesa Margareta, fiica Regelui Mihai I, împreună cu soțul său, ASR Principele Radu, au patronat TurdaFest, eveniment inițiat și organizat de Fundația Rațiu și Centrul Rațiu pentru Democrație, din Turda, între anii 2005 – 2012.

Pamela Roussos Rațiu apreciază că odată cu moartea Regelui Mihai I s-a întors o filă a istoriei. ”A făcut față multor provocări în viața sa. Pe fața regelui ridurile desenaseră parcă o hartă a istoriei” l-a descris Pamela Roussos Rațiu pe ultimul rege al României. Firul poveștii Pamelei, soția lui Indrei Rațiu, despre familia regală a României s-a depănat mai departe, împletit cu aburii cafelelor ce au asortat istorisirea spusă la o masă din cafeneaua culturală La papion, așezată parcă de strajă lângă intrarea în Casa Rațiu din Turda, Piața 1 Decembrie 1918, nr. 1.

Din cauza unor probleme de sănătate, Indrei și Pamela Rațiu nu au putut participa la funeraliile Regelui Mihai I, dar Nicoale Rațiu a depus o coroană din partea familiei, reprezentată la înmormântare de către Dana Stoica, de la Fundația Rațiu România, din București. Aceasta i-a descris Pamelei Rațiu  ceremonia înmormântării regelui drept ”ceva ce nu va putea uita niciodată”.

În ceea ce privește impresiile Pamelei Roussos Rațiu despre acest eveniment, americanca stabilită la Turda a remarcat că ”numărul mare de participamți la ceremonie a surprins atât clasa politică cât și Casa Regală”. Fluxul mare de participanți a demonstrat dragostea și respectul românilor față de Regele Mihai I, a apreciat Pamela Roussos Rațiu. De asemenea, ceremonia funerară a subliniat importanța Casei Regale pentru România.

Despre rolul monarhiilor europene, în contextul politic actual, Pamela Roussos Rațiu crede că acesta rămâne unul important, mai ales în ceea ce privește menținerea echilibrului între puterile statului. În aceeași ordine de idei, Casa Regală a României poate conlucra cu guvernul ”deși nu neapărat la nivel oficial”. Monarhia poate facilita întreținerea și consolidarea relațiilor dintre diverse grupuri sociale, a exemplificat Pamela Roussos Rațiu o modalitate de implicare a membrilor Casei Regale a României, cu un rol benefic pentru viața socială a țării. Și precedente ce demonstrează apetența Casei Regale a României pentru a juca un asemenea rol, există. ”Regele Mihai I a fost o persoană modestă. S-a purtat la fel cu toți oamenii, indiferent de rangul social al acestora” și-a amintit Pamela Roussos Rațiu. De asemnea, Alteța Sa Regală, Principesa Margareta oferă sprijin organizațiilor etniilor minoritare din România și copiilor talentați. În ansamblu, Casa Regală a României oferă ajutor tinerilor talentați, studenților sau artiștilor, a mai precizat Pamela Roussos Rațiu.

Casa Regală a României poate, deasemenea, contribui la menținerea și îmbunătățirea relațiilor țării în plan extern. ”Regele Mihai I a fost vărul preferat al Reginei Elisabeta  a II-a” a Regatului Marii Britanii și Irlandei de Nord, dar și a Canadei, Australiei, Noii Zeelande și a încă 12 țări sau ținuturi, reunite în Commonwealth, a spus Pamela Roussos Rațiu. În spiritul aceleiși idei, aceasta a completat: ”Soțul Reginei Elisabeta a II-a, Duce de Edinbourg, este nașul Alteței Sale Regale Principesa Margareta”.

În ceea ce privește viitorul dinastiei regale a României după moartea regelui Mihai I, încrederea acestuia că ”principesa (n.r Margareta) va putea fi un monarh demn de responsabilitățile unei asemenea poziții nu a fost nicio clipă pusă la îndoială… iar cei 27 de ani petrecuți în România i-au dovedit Suveranului că ea este perfect capabilă să ducă această misiune. Ulterior, în 1997, decizia a fost comunicată oficial, ca o reluare a liniei succesiunii, la jumătate de la secol de la forțata abdicare: „În acest spirit, vreau să vă spun că doresc ca prima mea fiică, Margareta, să succeadă în toate drepturile și prerogativele mele când Atotputernicul va decide că mi-a sosit clipa” a precizat Alexandru Muraru într-un articol publicat de site-ul www.contributors.ro

Pamela Roussos Rațiu consideră, de asemenea, că s-ar cuveni ca Alteța Sa Regală, Principesa Margareta să devină succesoarea lui Mihai I, însă ”depinde de dânsa dacă va accepta sau nu să devină regină” a precizat Pamela Roussos Rațiu.

Emil HĂLĂȘTUAN