Category Archives: Național
După incidentul cu Mirel Palada, de la B1, victima, senatorul Mihai Goțiu, a declarat: Majoritatea PSD-ALDE a blocat o declarație comună de condamnare a violenței între politicieni
Vicepreședintele Camerei Superioare a Parlamentului României, senatorul clujean Mihai Goțiu (USR) susține că membrii coaliției aflate la guvernare au apreciat drept nesemnificativ incidentul petrecut la studioul B1 TV, unde, în pauza emisiunii Talk B1, de miercuri, 13 septembrie, Mirel Palada a sărit asupra lui Mihai Goțiu și l-a lovit cu pumnul pe senatorul clujean, iritat că acesta îl făcuse nesimțit. ”Mă deranjează că parlamentarii din coaliția PSD-ALDE au blocat votarea, în Senat, a unui proiect de declarație comună împotriva politicienilor” a declarat senatorul Mihai Goțiu în cursul unei conferințe de presă desfășurată vineri, 22 septembrie, la sediul filialei USR Turda.
Mihai Goțiu a mai precizat că pe lângă plângerea penală pe care a depus-o împotriva lui Mirel Palada, pe
Nadia Ciurlin, moderatoarea emisunii TalkB1, surprinsă de scena petrecută în pauza publicitară, când Mirel Palada se năpustise asupra lui Mihai Goțiu.
care îl acuză de ultraj va cere ”o sumă de la Mirel Palada, cu titlu de daune morale. Dacă voi obține satisfacție de la judecători, banii primiți îi voi dona unei organizații neguvernamentale ce activează pentru combaterea violenței” a dat asigurări Mihai Goțiu în cursul conferinței de presă de la Turda.
De asemenea, senatorul clujean a mai spus că se pregătește să sesiseze Consiliul Național al Audiovizualului (CNA), în legătură cu ediția de miercuri, 13 septembrie, a emisiunii”Sinteza zilei” realizată de Mihai Gâdea și transmisă de postul de televiziune Antena 3. În cotidianul ”Adevărul” s-a descris astfel episodul desfășurat în ultima parte a emisiunii ”Sinteza zilei” de miercuri, 13 septembrie și incriminat de către Mihai Goțiu: ”Incidentul din studioul B1 TV, în care Mirel Palada l-a lovit cu pumnii şi cu picioarele pe Mihai Goţiu în pauza de publicitate, a fost subiect de băşcălie la Sinteza Zilei. Vedetele postului Antena 3, Mihai Gâdea, Mugur Ciuvică, Mircea Badea şi Sorin Roşca Stănescu cu greu şi-au putut stăpâni amuzamentul, iar când senatorul USR a intrat prin telefon, pentru a povesti cele întâmplate, a fost ironizat. S-au pus pe masă şi s-au discutat multe teorii: Palada l-a bătut din cauza faptului că la B1 TV nu se uită nici dracu sau Palada l-a bătut pentru că ţine foarte mult la comportamentul lui şi nu a suportat că Goţiu l-a jignit, precizând că are un comportament nesimţit, sau poate fi posibil ca domnul Goţiu să fi dormit când a fost atacat. Inevitabil s-a invocat numele lui Băsescu, s-a glumit pe seama faptului că Mihai Goţiu este nevoit să vorbească pe nas ca urmare a pumnului primit şi că Mirel Palada ar trebui să meargă la IML să-şi arate pumnul. De asemenea, Mihai Gâdea a încercat să afle dacă nu cumva Goţiu l-a provocat pe Palada şi toţi l-au sfătuit pe senator, cu ironie, să depună plângere penală”.
În ceea ce p
rivește incidentul petrecut între Mirel Palada și Mihai Goțiu într-o pauză publicitară a emisiunii Talk B1, de miercuri, 13 septembrie, toate relatările din presa centrală converg către următoarea versiune: ”Mirel Palada l-a lovit cu pumnul şi cu picioarele pe Mihai Goțiu, senator USR, și vicepreședinte al Senatului, după ce, în timpul emisiunii protagoniștii bătăii au avut mai multe schimburi de replici. La un moment dat Goțiu i-a reproșat lui Palada că îl intrerupe și nu îl lasă să-și ducă ideile la capăt. Vă rog să nu mai interpretați ceea ce spun. Uite, asta mă deranjează și în Parlament și de asta am ajuns și om politic, din cauza acestei nesimțiri de a nu-i lăsa pe ceilalți… da, îmi asum acest lucru și dacă e vreo amendă pentru această afirmație, o voi susține în fața justiției și voi demonstra că aceasta este definiția nesimțirii, să nu lași pe cineva să vorbească și să intri peste el, a declarat Goțiu. Palada a replicat: Vă fac un bine, 
vă fac să nu dormiți. În timpul pauzei publicitare, lucrurile au degenerat. Din imaginile filmate cu camerele de supraveghere din studioul B1 TV reiese că Palada l-a lovit cu pumnul pe Mihai Goțiu. După scena violentă, moderatoarea emisiunii Talk B1, Nadia Ciurlin, i-a invitat pe cei doi să părăsească studioul.
Sociologul Mirel Palada a deținut funcția de purtător de cuvânt în Guvernul Ponta. Acum, Mirel Palada deține aceeași funcție la Partidul România Unită. Deși în momentul incidentului petrecut la B1TV sociologul Mirel Palada nu mai avea nicio legătură cu Partidul Social-Democrat, în cercul analiștilor politici s-a înstăpânit opinia că prezența incidentului dintre Palada și Goțiu o perioadă mai îndelungată ca și ”cap de afiș” al agendei publice ar putea dăuna imaginii partidului aflat la guvernare.
Emil HĂLĂȘTUAN
Guvernul a militarizat producția de vaccinuri
Institutul Naţional de Cercetare ”Canatcuzino” va trece în subordinea Ministrrului Apărării Naționale. Printr-o ordonanță de uregnță adoptată în ședința de joi, 21 septembrie, Guvernul a decis înființarea Institutului de Cercetare Medico-Militară „Cantacuzino” prin trecerea Institutului Naţional de Cercetare „Cantacuzino” din subordinea Ministerului Sănătaţii în subordinea Ministerului Apărării Naţionale, cu patrimoniul şi personalul aferent.
Organizarea și funcționarea Institutului de Cercetare Medico-Militară „Cantacuzino” se va aproba, prin hotărâre de Guvern, în cel mult 30 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanței de urgență prin care s-a decis înființarea acestuia. Prin aceeași hotărâre de Guvern se va aproba și numărul maxim de posturi al institutului. Acestea nu se vor include în numărul posturilor aprobat de Ministerul Apărării Naţionale. Personalul Institutului Naţional de Cercetare „Cantacuzino” se preia cu menţinerea drepturilor salariale avute în plată la data preluării. Salarizarea personalului se va face potrivit prevederilor legale referitoare la salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Institutul va dispune atât de personal civil cât și de angajați militari. Salariații civili vor beneficia şi de drepturile salariale în natură, acordate personalului civil din Ministerul Apărării Naţionale, potrivit legislaţiei în vigoare, se menționează în ordonanța de urgență cu privire la trecerea Institutului Cantacuzino în subordinea Ministerului Apărării Naționale, emisă de Guvern joi, 21 septembrie.
Institutul Cantacuzino preia Institutul Naţional de Cercetare „Cantacuzino” prin protocol de predare-primire, încheiat în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a ordonanţei aprobate joi, 21 septembrie, de Executivul Central. Protocolul de predare-primire va fi avizat de către Ministerul Sănătăţii şi de Ministerul Apărării Naţionale.
Institutul Cantacuzino se substituie în toate drepturile şi obligaţiile care decurg din acte normative, contracte, convenţii, înţelegeri, protocoale, memorandumuri şi acorduri în care Institutul Naţional de Cercetare „Cantacuzino” este parte la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, inclusiv în litigiile aferente activităţilor acestora.
Guvernul speră că, prin această decizie, va contribui la ”revitalizarea și la dezvoltarea activității producătorului național de vaccinuri și de alte produse biologice de uz uman” ce are un rol strategic în asigurarea independenței României în domeniul producției de vaccinuri.
”Prevenirea îmbolnăvirilor, controlul bolilor transmisibile şi sănătatea publică reprezintă o problemă de siguranţă naţională. Previziunile cu privire la evoluţia situaţiei epidemiologice pe teritoriul României în următoarea perioadă impun operaţionalizarea capacităţilor naţionale de producţie a mijloacelor de imunoprofilaxie pentru siguranţa stării de sănătate a populaţiei” se explică, într-un comunicat al Biroului de presă al Guvernului României temeiul principal ce a determinat militarizarea producătorului național de vaccinuri.
”Prin măsurile prevăzute în ordonanța de urgență aprobată se evită producerea unor disfuncţionalităţi majore, cu efecte negative asupra stării de sănătate a populaţiei, precum şi a unor perturbări grave, în situaţii de criză, de epidemii şi pandemii, care pot afecta atât sistemul naţional de sănătate publică, cât şi securitatea naţională a României” se precizează în sursa citată.
De asemenea, măsurile vizează crearea unei platforme unitare de cercetare şi producţie naţionale, precum și menţinerea la parametri normali a Colecţiei naţionale de culturi microbiene şi celulare (CNCMC), a Laboratorului cu nivel 3 de biosiguranţă (BSL 3), a Biobazei şi a Unităţii de intervenţie rapidă în urgenţe microbiologice şi acte de bioterorism.
Emil HĂLĂȘTUAN
Furtuna se întoarce
După fenomenele meteorologice extreme consemnate la sfârșitul săptămânii trecute, soldate cu 8 morți și 67 de răniți, vremea rea se întoarce în România. Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a avertizat despre fenomene meteo precum instabilitate atmosferică accentuată, intensificări ale vântului și ploi abundente, ce vor afecta 40 din cele 42 de județe ale țării. Potrivit estimării meteorologilor, vremea rea va dura de miercuri, 20 septembrie, ora 16, până joi, 21 septembrie, la ora 21,
Astfel, s-a declarat cod aglben de vânt, ploi și vijelie, în 35 de județe. Printer zonele vizate se află și județe din Transilvania, precum Cluj, Sălaj, Bihor, Satu Mare, Bistrița, Alba, Mureș, Hunedoara, Arad, Timiș, Harghita, Covansa și Brașov. În aceste zone instabilitatea atmosferică se va manifesta prin averse de ploi torențiale, căderi de grindină și descărcări electrice. În intervale scurte de timp, sau prin acum
ulare, cantitățile de apă vor depăși 25… 30 l/mp și, cu precădere în nord-vestul țării și în zona Carpaților Occidentali, pe arii restrânse, debitul ploilor va depăși 50 de litri pe metru pătrat.
Temporar vântul va sufla în rafale, cu viteze ce vor atinge 55 – 60 km/h, iar în timpul ploilor viteza vântului va depăși 65 -70 km/h și se vor consemna vijelii.
În județele Bacău, Vrancea, Buzău, Prahova și Dâmbovița, în cazul cărora Autoritatea Națională de Meteorologie a instituit cod portocaliu pentru intervalul miercuri, 20 septembrie, ora 16 – joi, 21 septembrie, ora 10, prognoza vremii indică, pentru acest interval, instabilitate atmosferică deosebit de accentuată și ploi abundente.
Doar Dobrogea se află în afara ariei aflată sub incidența codurilor galben, respectiv portocaliu, de vreme rea, instituit de ANM de miercuri, 20, până joi, 21 septembrie.
Emil HĂLĂȘTUAN
Serbările naționale de la Țebea – 145 de ani de la moartea lui Avram Iancu
În cadrul serbărilor naționale de la Țebea, ce vor avea loc duminică, 10 septembrie, se va comemora împlinirea a 145 de ani de la moartea patriotului ardelean Avram Iancu.
Evenimentul, organizat de Prefectura, Consiliul Judeţean și Centrul de Cultură și Artă al județului Hunedoara, împreună cu Primăria comunei Baia de Criş, va debuta la ora 10.30, la Complexul Istoric din localitatea Țebea, cu slujba religioasă și evocarea personalității lui Avram Iancu, manifestări urmate de
ceremonia depunerii de coroane la monumentul ridicat pentru cinstirea memoriei Crăișorului Munților, respectiv defilarea gărzii de onoare.
În cadrul spectacolului folcloric ce va începe la ora 14.30, vor evolua Nicolae și Tudor Furdui Iancu, 
acompaniați de grupul instrumental „Crai Nou” din Alba Iulia. În continuare, pe scena de la Țebea vor urca soliștii de muzică populară Sava Negrean Brudașcu, Veta Biriș, Ionuț Fulea, Mariana Anghel, Ciprian Roman, Nicolae Voiculeț, Ovidiu Olari, Ioana Ardelean, Ovidiu Homorodean,
Elena Evsei și Cristian Fodor. La spectacol, organizat de realizatoarea tv Elise Stan, va participa și Ansamblul folcloric profesionist „Drăgan Muntean” al Centrului de Cultură și Artă al județului Hunedoara. Posturile TVR 1, TVR Internațional și TVR Moldova vor transimte în direct spectacolul de la Țebea, cu începere de la ora 14.30.
În preambulul sărbătorii naționale de la Țebea va avea loc cea de-a șaptea ediție a marșului comemorativ, inițiat de către Laurian Stănchescu, poet din Târgu-Jiu, care, cu începere din 2010, a parcurs anual, în preajma comemorării lui Avram Iancu, distanța de 100 de kilometri ce desparte Vidra de Sus, locul unde s-a născut Crăișorul Munților, de Țebea, locul unde a fost înmormântat.
Laurian Stănchescu, citat de Ziarul hunedoreanului, susține că în acest an, va mărșălui pentru ultima dată de la Vidra de Sus la Țebea: „Eu consider, în virtutea luptei, a efortului şi sacrificiului făcut de acest mare erou naţional, că el este, în continuare, umilit. Este, pur şi simplu, pus la marginea istoriei şi nu i se acordă atenţia pe care a avut-o el vis-a-vis de istoria României. Mă despart cu tristeţe, dar este strigător la cer că nu s-a găsit, până acum, în toţi aceşti ani, nici măcar un parlamentar, un oficial român, să mi se alăture în acest drum dedicat Crăişorului. Eu, în continuare, mă voi ocupa de celebrarea memoriei lui Avram Iancu, chiar dacă sunt dezamăgit, dezolat, pentru că observ tendinţa politicii româneşti” a declarat Laurian Stănchescu.
Avram Iancu (1824-1872) este unul dintre marii eroi ai românilor în timpul mişcărilor revoluţionare desfășurate în Transilvania, pe parcursul anilor 1848-1849.
Emil HĂLĂȘTUAN
Remember, Securitatea din Turda: În arest, la subsolul istoriei
Altă dată, dacă trebuiau să treacă pe strada Dr. Ioan Rațiu, turdenii ocoleau, pe partea cealaltă, când ajungeau în dreptul imobilului de la nr. 30. Încă nu au trecut nici 30 de ani de când acolo funcționa sediul Securității din Turda.
Clădirea, construită în anul 1933, cu destinația prestabilită de sediu al Biroului Siguranță ce funcționa în cadrul Poliției județului Turda, a devenit, din august 1948, sediul Serviciului Județean al Securității Poporului Turda, ulterior transformat în Serviciul municipal de Securitate Turda. După Revoluție, acolo a funcționat, o vreme, o unitate a Serviciului Român de Informații. Părăsită de SRI și apoi pasată de ”fabrica de spionaj” autorităților locale, clădirea, aflată acum în paragină, urmează să devină sediul Poliției locale Turda.
Poliția locală, succesoarea Securității în clădirea de pe strada Dr. Ioan Rațiu
Șeful Poliției locale, directorul executiv Valer Moldovan, a spus că în noul sediu al instituției pe care o 
conduce va funcționa un centru de monitorizare video a Turzii și un dispecerat central pentru coordonarea, prin intermediul stațiilor radio, a activităților operative desfășurate de polițiștii locali în teren. Potrivit șefului Poliției locale Turda, în imobil se vor mai amenaja camere de primire a publicului și de păstrare a armamentului, respectiv a corpurilor delicte. Cetățenii care au treabă la Poliția locală își vor putea parca mașinile în curtea clădirii, până nu demult un loc unde accesul civililor era interzis.
Dar, înaintea transformării imobilului din strada Dr. Ioan Rațiu nr. 30 în sediu al Poliției locale din Turda, se impune reamenajarea clădirii și reabilitarea sa termică. Dacă starea fundației va permite folosirea, în continuare, a clădirii, lucrările de modernizare a acesteia se vor desfășura astfel încât să se păstreze aspectul arhitectural al fațadei imobilului, a mai precizat Valer Moldovan.Pentru toate aceste transformări, se are în vedere accesarea de fonduri europene. Dată fiind destinația clădirii în regimul comunist, aceasta a dobândit și o valoare imaterială, clădită pe suferința oamenilor care i-au trecut pragul pentru a îndura torturile de care au avut parte arestații, dar nu numai, în camerele de anchetă sau în celulele din ”beciul Securității”.
Sicrie de multiplă folosință
Am avut ”privilegiul” de a pătrunde, zilele trecute, în ”purgatoriul” unde ”dușmanii poporului” își începeau, fie drumul spre neant, ce sfârșea pe marginea unei râpe, unde cădeau secerați de gloanțele scuipate de pistoalele securiștilor, fie cel ce se încheia odată cu renunțarea la atributele ce caracterizează condiția umană.
Odată pătruns în curtea imobilului, vizitatorul vede, la capătul dinspre dreapta al clădirii principale, o intrare oarecum mascată, ce duce într-un hol lat de cel mult un metru. De acolo, după coborârea a 12 trepte, se ajunge în subsolul clădirii. Holul continuă cu o cotitură în unghi drept. Mai departe, pe partea stângă se înșiră ușile a patru încăperi, lungi de 2 metri și late de unul. Lipsite de lumină naturală și de aer, fără vreo sursă de apă în interior, cu desăvârșire goale, celulele destinate arestaților Securității din Turda seamănă, mai degrabă, cu niște sicrie din beton decât cu niște încăperi destinate locuirii fie și de către ”bandițI” cum erau denumiți ”clienții” Securității. Becurile montate în câte o ferestruică decupată în partea de sus a ușilor nu aveau rolul de a împrăștia lumină, fie aceasta și artificială, ci pe acela de a-i împiedica pe arestați să doarmă, din cauza luminii intermitente pe care o trimiteau, aidoma unor săgeți, spre ochii năpăstuiților care aveau ghinionul de a nimeri în ghearele securiștilor.
Între celulă și camera de interogatoriu, arestații alegeau veceul
Dacă celulele se constituiau în adevărate purgatorii pentru arestați, iadul se afla la câțiva pași mai încolo,
în camera de interogatoriu, o încăpere mult mai mare, de peste 30 de metri pătrați, ce părea un rai față de cei doi metri pătrați ai sicriului de multiplă folosință.
Dar, ce era de preferat pentru arestați, între o ”discuție” cu anchetatorul, în camera de interogatoriu și un răgaz de meditație în celula-sicriu? WC-ul, situat deasupra solului, într-o încăpere cu o suprafață de două ori mai mare decât cea a celulelor, era destinat, pesemne, arestaților ”merituoși” care aveau prilejul să respire alt aer decât atmosfera îmbâcsită a beciului, atunci când, în vreun acces de omenie, gardienii se îndurau de vreun ”reținut” și îl scoteau ”afară” ca să își facă nevoile.
Securitatea Poporului lupta împotriva poporului
Mormântul lui Andrei Meșter – sursa imaginii: IICMER
Securitatea, întâi ”a Poporului” apoi simplă, deși avea destinația declarată de apărare a statului român, adică a cetățenilor acestuia, apăra, mai ales, un regim, cel comunist. Și, pentru a veghea la integritatea regimului ”Securitatea Poporului” se lupta adesea cu poporul. Beciurile Securității au găzduit oameni care se plângeau că nu le ajung banii de la un salariu la altul. De multe ori aceștia împărțeau celula cu țăranii înstăriți, numiți chiaburi, de care statul se plângea că trăiesc prea bine și au prea multă avere, ceea ce contravenea ideologiei comuniste, orânduire ce se autorevendica drept cea mai dreaptă și mai umană din toate sistemele statale prin care a trecut omenirea ”de la origini până în prezent”.
Potrivit unui studiu postat pe site-ul www.scritub.com, între anii 1949 și1960, în România au avut loc peste 134 de mii de procese politice în care au fost judecate cel putin 549 400 persoane. ”Dacă la această cifră se adaugă nuărul persoanelor anchetate și eliberate ulterior din lipsa de probe, rezultă că un procent însemnat din populația României a cunoscut pe propria piele metodele de anchetă ale Securității” se apreciază în sursa citată.
”Bandiții” fie aceștia luptători împotriva regimului totalitar comunist, fie oameni nevinovați, turnați adesea Securității de rude, vecini sau colegi, pentru că ascultau la radio postul ”Europa liberă” sau pentru că lăudau produsele occidentale, or pentru că se plângeau de lipsurile materiale îndurate ”beneficiau” de același tratament din partea anchetatorilor Securității.
”Delicii” de beci: Submarinul și pozițiile sfinților
Literatura memorialistică, culegerile de documente și dosarele întocmite chiar de Securitate (în urma 
unor inspecții sau a unor anchete interne, precum cea din 1967-1968) abundă în descrieri ale atrocităților săvârșite de anchetatori.
Anchetatorii Securității foloseau metode de tortură mai rudimentare, precum bătaia aplicată persoanelor interogate cu bâte, răngi, vergele de metal, bastoane de cauciuc și săculeți de nisip. Potrivit studiului ”Anchetele Securității” postat pe site-ul http://www.scritub.com, tratamentul aplicat de securiști ”dușmanilor poporului” mai cuprindea arderea cu fierul roșu, suplicierea organelor genitale, aplicarea de șocuri electrice, înfometarea și/sau lipsirea de apă, respectiv asfixierea mecanică sau prin scufundarea capului victimei într-un vas cu apă („submarinul”). Din aceeași categorie de metode face parte și închiderea anchetatului în camere mici, supraîncălzite sau, dimpotrivă, neîncălzite, obligarea acestuia de a sta ore întregi în picioare, nemișcat, sau în poziții chinuitoare (așa-numitele „poziții ale sfinților bizantini”), or ținerea victimei sub un puternic fascicul de lumină.
În ceea ce privește tortura psihică, metodele erau la fel de variate. Cea mai folosită era așa-numita „anchetă în tură” procedeu ce consta în bombardarea arestatului cu întrebări, timp de 15-20 de ore. În acest interval, acesta nu primea mâncare, era obligat să stea în picioare sau pe scaune fără spătar și, uneori, nu primea nici apă. După un scurt răgaz, ancheta era reluată de la capăt și continua astfel zile și, uneori, chiar săptămâni de-a rândul.
Răutate și prostie – calități de căpătâi pentru securiștii din ”primul val”
Potrivit sursei citate, la 31 decembrie 1951 Securitatea dispunea de aproape10500 de cadre. Dintre acestea, 4 173 erau de origine muncitorească, aproape 3500 proveneau din familii de țărani săraci, 508 din țărani mijlocași, 143 din muncitori agricoli, 853 din funcționari, 131 din mici meseriași, iar 107 proveneau din familii de mici comercianți.
În privinta studiilor civile, în 1956, aproape 14 la sută dintre cadrele Securității aveau doar patru clase elementare, 17 la sută urmaseră cinci-șase clase, iar aproape jumătate (49 la sută) aveau un certificat de absolvire a șapte clase. Aproape 7 procente din totalul securiștilor aflați atunci în soldă aveau opt-nouă clase medii, iar circa 10 la sută absolviseră zece clase, în timp ce angajații cu studii superioare reprezentau circa 3 la sută din total. De multe ori, arestații zâmbeau, cu toată situația ingrată în care se aflau, când auzeau imbecilitățile debitate de anchetatori, ca de exemplu: ”Noi știm tot ce ai făcut, dar vrem să auzim de la tine”. Din cauza instrumentării defectuoase a cazurilor, mulți judecători respingeau dosarele inculpaților deferiți în instanță după anchete ale Securității, chiar și în condițiile vremurilor de atunci. Dar, unde nu-i minte, argumentul suprem de convingere devine bâta.
Torționari la Securitatea din Turda
Prima crimă din ”curriculum vitae”-ul Securității din Turda s-a petrecut în anul 1948. Uciderea lui 
Andrei Meșter, considerat liderul unui grup de rezistență anticomunistă ce, chipurile, acționa în Valea Ponorului, despre care s-a dovedit ulterior că nici nu exista, a constituit prima din șirul de crime ce i-au adus lui Kovacs Mihai o salbă de aprecieri din partea șefilor ierarhici, concretizată cu avansări succesive, dela gradul de căpitan, până la cel de colonel, dar și o sinistră celebritate.
Cercetătorul Liviu Pleșa, de la Consiliul Național de Studiere a Arhivelor Securității a expus cazul torționarului Kovacs Mihai, primul șef al Serviciului Județean al Securității Poporului din Turda, într-o analiză publicată în numărul din 3 decembrie 2013, al revistei ”22” ce apare sub egida Grupului de Dialog Social (GDS).
Căpitanul de Securitate Kovacs Mihai și-a continuat șirul crimelor ce a debutat în 1948, cu uciderea lui Andrei Meșter. În 1949, Kovacs l-a luat din arestul Securității turdene pe Constantin Vodă și l-a executat. Peste o lună au căzut victime căpitanului Kovacs Mihai doi dintre membri grupului de rezistență anticomunistă Diamandi Ionescu, respectiv frații Gheorghe și Ilie Ilea, pe care Kovacs i-a împușcat sub pretextul tentativei de fugă de sub escortă, în timpul reconstituirii faptelor. Despre raportele întocmite de Kovacs după comiterea crimelor, șeful Securității din regiunea Cluj, Mihail Patriciu, i-ar fi spus aceluia, după ce a citit raportul despre uciderea fraților Gheorghe și Ilie Ilea: ”faceți niște rapoarte, că dacă nu am cunoaște situația reală și noi am crede”!
23 August 1950, zi cinstită de securiști cu ”crime în acord global”
Unde se află documentele adăpostite în acest seif?
În vara anului 1950, Mihail Patriciu i-a ordonat lui Kovacs Mihai ”să își amplifice activitatea represivă și să raporteze rezultate pozitive până la aniversarea zilei de 23 August” menționează Liviu Pleșa în portretul realizat primului șef al Securității din Turda. Iar Kovacs s-a conformat. A declarat război chiaburilor. Întâi i-a ucis pe Viorel Bihoreanu și Remus Leluț, chiaburi din comunele mureșene Papiu Ilarian și Orosia, pe care i-a scos din arestul Securității Turda și apoi i-a dus la marginea satelor lor, unde i-a împușcat. În 16 august 1950, căpitanul Kovacs Mihai a condus personal operațiunea de capturare și împușcare a trei chiaburi din comuna Bistra (acum în județul Alba), respectiv a lui Ioan Andreșel, Traian Pom și Iosif Trifa, învinuiți că se împotriveau colectivizării și suspectați de întreținerea unor legături cu membrii mișcării de rezistență anticomunistă ce acționau la acea vreme în Munții Apuseni.
Chiar dacă până și șeful său de la Securitatea regională clujeană, Mihail Patriciu, a apreciat că ”trei (este)cam prea mult, dar dacă este făcut…” în 2 septembrie 1950, Kovacs l-a împușcat mortal pe Nicolae Selagea, un partizan anticomunist din Apuseni, deși acesta fusese rănit în timpul operațiunii de capturare și putea fi arestat. Uciderea lui Nicolae Selagea a fost ultimul asasinat comis de căpitanul Kovacs Mihai. Trecut ulterior la comanda serviciilor de securitate nou-înființate în județul Hunedoara și apoi în regiunea Mureș- Autonomă Maghiară, Kovacs nu a dat dovadă, nici pe departe de zelul demonstrat în orașul său natal, Turda. Ajuns pe alte meleaguri, după ce ”s-a războit” oleacă cu greco-catolicii și cu membrii altor culte creștine ”subversive” Kovacs Mihail ”s-a cerut afară” din Securitate, de unde, în anul 1961 a trecut în rezervă cu gradul de colonel.
În anul 1968, când, în urma unei anchete interne, unii torționari ai Securității au fost judecați și condamnați pntru atrocitățile și crimele comise, lui Kovacs Mihai i s-a propus să își scrie memoriile. Conducerea Securității intenționa să le folosească drept manual și îndreptar de bune practici destinat uzului tinerelor cadre, dar Kovacs, care știa că un asemenea volum ar constitui, nici mai mult nici mai puțin, decât o mărturisire a crimelor sale, a refuzat propunerea. Colonelul Kovacs Mihai și-a mâncat pensia specială netulburat de nimeni. Până în anul 2000 nimeni nu a pomenit nimic despre crimele comise de primul șef al Securității turdene, Kovacs Mihai, născut la 28 septembrie 1912, în familia unor țărani maghiari care locuiau în Turda, absolvent de liceu și muncitor la Fabrica de Sticlă.
Proscriși și prescriși
Lista torționarilor care au făcut ”viață grea” arestaților găzduiți la ”mortelul” din beciul Securității 
turdene conține, cu siguranță, mai multe nume. Dar ”călăii” vremurilor pre-revoluționare se află în siguranță, deoarece numele lor este pronunțat și acum în șoaptă. Oamenii primesc pensii ”babane” de la statul român și toată lumea se ferește de complicații. În cazul altora, potrivit predeverilor Noului Cod Penal, faptele comise s-au prescris. Totuși, cercetătorul turdean Horațiu Groza, îl amintește, în studiile sale, pe subofițerul de Securitate Dumitru Cazacu, care și-a informat superiorii despre ”activitățile subversive” ale ”bandiților” Augustin Rațiu, din familia memorandistului Dr. Ioan Rațiu și Valer Moldovan, fost prefect al județului Turda și parlamentar din partea PNȚ. În vremea în care căpitanul Kovacs Mihai conducea, cu mână forte, Serviciul Județean al Securității Poporului Turda, acolo a mai lucrat locotenentul Vasile Popa. Din documentele vremii reiese că și acela a luat parte la acțiunile inițiate de șeful său, căpitanul Kovacs Mihai.
Spre aducere și spre luare aminte
La subsolul clădirii unde și-a avut sediul Securitatea din Turda, în celule și în camera de interogatoriu s-ar putea amenaja un ”muzeu al cruzimii și al suferinței”. Iar la intrare, cugetarea ”Homo homini lupus est” l-ar putea întâmpina pe vizitator. Pe fațada clădirii s-ar cuveni montată o placă cu numele persoanelor care au îndurat acolo supliciiile securiștilor turdeni. Spre aducerea aminte a contemporanilor Securității și spre luarea aminte a generațiilor de azi și a celor viitoare. Altfel, istoria a demonstrat de nenumărate ori că lecțiile neînsușite se repetă. Iar oamenii rămân mereu corijenți la lecțiile predate de viață.
Emil HĂLĂȘTUAN
