Category Archives: Mediu

Administrația turdeană încearcă decontaminarea depozitului de deșeuri chimice periculoase din Poștarât, din a doua încercare

După mai bine de trei ani de când lucrările de decontaminare a sitului poluat istoric cu deșeuri de la Uzinele Chimice, din Poștarât-Turda trebuiau încheiate, proiectul de reabilitare a zonei infestate cu substanțe chimice periculoase (reziduuri de DDT, respective de lindan) se află iarăși în faza de implementare. Unul din cele două proiecte inițiate de ”administrația Matei” ajunse la faza de implementare, cel ce vizează decontaminarea unui teren cu o suprafață de zece hectare, situat în cartierul turdean Poștarât, are o valoare totală de peste 79,5 milioane de lei, ceea ce ”în traducere”  înseamnă circa 17 milioane de euro.

Încă din anul 2001, la Turda s-au identificat șase depozite de deșeuri chimice periculoase, amplasate astfel: depozit Batal Arieş – 14.800 tone; depozit Constructorul – 13.300 tone; depozit Poşta Rât – 18.500 tone; depozit DN1 – 13.800 tone; respectiv depozitele de la fostele ferme Avicola și cel situat pe malul drept al râului Arieș, în spatele stadionului municipal, ambele cu o cantitate de deșeuri chimice periculoase neprecizată.

Situl contaminat Poșta Rât, situat pe malul stâng al râului Arieș, în extravilanul municipiului Turda, ocupă o suprafață de zece hectare. Studii realizate asupra sitului Poșta Rât au demonstrat că pe suprafața acestuia s-au depozitat, din anii 50 până în anii 70 ai secolului XX, circa 10 mii metri cub de deșeuri, echivalentul a 18.500 tone de substanțe chimice poluante.

Ca urmare a activităților de depozitare necontrolată a deșeurilor de DDT și ulterior a celor provenite de la fabricarea hexaclorciclohexanului (HCH), în Poșta Rât, a fost afectată pânza de apă freatică și solul. Efectele negative ale poluării se resimt de asemenea și asupra biodiversității zonei. Rezultatele analizelor efectuate pe probele de sol și de apă subterană au evidențiat riscuri atât pentru mediu, cât si pentru sănătatea umană, se precizează pe site-ul sitului Poștarât.

În prima tentativă  a autorităților locale de decontaminare a sitului poluat istoric din Poștarât, demersurile s-au împotmolit din cauza licitațiilor publice pentru desemnarea executantului lucrărilor. Licitațiile, mereu contestate și cu reclamanții având câștig de cauză de fiecare dată, au întârziat începerea lucrărilor până în vara anului 2014, la termenul la care acestea trebuiau, de fapt încheiate. Pentru a nu pierde finanțarea din fonduri europene, a unui proiect în valoare de peste 80  de milioane de lei, administrația locală turdeană, condusă în acea perioadă de către primarul Tudor Ștefănie, a comprimat durata de execuție a decontaminării suprafeței de zece hectare de teren la cinci luni, față de cele 16 luni durata stabilită inițial.  Dar cum niciun potențial executant nu s-a încumetat să se angajeze la executarea, în doar cinci luni, a unor lucrări precum spălarea  şi stabilizarea solului, ceea ce însemna eliminarea deşeurilor şi a vegetaţiei de la suprafaţa terenului, excavarea solului contaminat, cu concentraţii de peste 2 mg/ kg de HCH şi tratarea pământului prin spălare sau prin incinerare, în cazul concentraţiilor mari de HCH, evacuarea reziduurilor de la operaţia de spălare la un depozit de deşeuri periculoase autorizat, așternerea unui strat de sol vegetal, gros de o jumătate de metru, pe o suprafață ce măsoară zece hectare, deasupra solului tratat, de pe întreaga suprafaţă a sitului şi replantarea de copaci, proiectul a rămas în aer.

Prin fazarea proiectului, administrația publică locală, condusă de Cristian   Matei, succesorul lui Tudor Ștefănie, din vara anului 2016, la funcția de primar al Turzii, a reușit să readucă în faza de implementare decontaminarea sitului poluat istoric de la Poștarât.

Emil HĂLĂȘTUAN

Turda: Cantitatea de spații verzi pe locuitor, sub normele Uniunii Europene

Un turdean se poate bucura de o suprafață de spațiu verde de peste 13,5 ori mai mică decât cea prevăzută de normele Uniunii Europene în domeniu. Potrivit datelor înscrise în Registrul local al spațiilor verzi, unui turdean îi revine o suprafață de aproape 2 metri pătrați de parc public, în timp ce Uniunea Europeană a fixat un barem minim de 26 de metri pătrați, pe cap de locuitor, ce trebuia atins de statele membre până în anul 2013.

Aprobat de Consiliul local în ședința de vineri, 6 octombrie, Registrul spațiilor verzi din municipiul Turda include patru parcuri, a căror suprafață totală depășește 91 de mii de metri pătrați. Potrivit recensământului populației și locuințelor, în anul 2011 Turda avea 47.744 de locuitori.

Cea mai mare suprafață o are Parcul Tineretului, situat pe strada Războieni, în apropierea Primăriei Turzii. Acest parc măsoară 41 de mii de metri pătrați. Pe locul al doilea, potrivit Registrului spațiilor verzi din Turda, se situează perimetrul ansamblului Obelisc – Mormânt Mihai Viteazu, cu o suprafață de 27 de mii de metri pătrați,ce face parte din categoria terenurilor degradate, cu plantații de arbori. Al treilea ca mărime, cu o suprafață de peste 13,1 mii de metri pătrați, urmează Parcul din Turda Nouă, iar cea mai mică suprafață, de aproximativ 10,23 mii de metri pătrați, o are Parcul Teilor, din cartierul Oprișani. Parcurile din Turda ocupă a mia parte din suprafața totală a orașului, de 91,43 de kilometri pătrați. Pentru a atinge limita minimă a standardelor Uniunii Europene în ceea ce privește suprafața de spațiu verde pe cap de locuitor, Turda mai are nevoie de peste 1,1 milioane de metri pătrați de spații verzi, ceea ce ar însemna de 12,5 ori suprafața celor patru parcuri ce figurează acum în Registrul local al spațiilor verzi.

Odată aprobat de Consiliul local, prin grija Serviciului de urbanism și amenajarea teritoriului, din Primăria Turda, Registrul local al spațiilor verzi va fi actualizat, în primul trimetru al anului, pentru anul anterior.

Emil HĂLĂȘTUAN

 

 

Furtuna se întoarce

După fenomenele meteorologice extreme consemnate la sfârșitul săptămânii trecute, soldate cu 8 morți și 67 de răniți, vremea rea se întoarce în România. Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a avertizat despre fenomene meteo precum instabilitate atmosferică accentuată, intensificări ale vântului și ploi abundente, ce vor afecta 40 din cele 42 de județe ale țării. Potrivit estimării meteorologilor, vremea rea va dura de miercuri, 20 septembrie, ora 16, până joi, 21 septembrie, la ora 21,
Astfel, s-a declarat cod aglben de vânt, ploi și vijelie, în 35 de județe. Printer zonele vizate se află și județe din Transilvania, precum Cluj, Sălaj, Bihor, Satu Mare, Bistrița, Alba, Mureș, Hunedoara, Arad, Timiș, Harghita, Covansa și Brașov. În aceste zone instabilitatea atmosferică se va manifesta prin averse de ploi torențiale, căderi de grindină și descărcări electrice. În intervale scurte de timp, sau prin acumulare, cantitățile de apă vor depăși 25… 30 l/mp și, cu precădere în nord-vestul țării și în zona Carpaților Occidentali, pe arii restrânse, debitul ploilor va depăși 50 de litri pe metru pătrat.
Temporar vântul va sufla în rafale, cu viteze ce vor atinge 55 – 60 km/h, iar în timpul ploilor viteza vântului va depăși 65 -70 km/h și se vor consemna vijelii.

În județele Bacău, Vrancea, Buzău, Prahova și Dâmbovița, în cazul cărora Autoritatea Națională de Meteorologie a instituit cod portocaliu pentru intervalul miercuri, 20 septembrie, ora 16 – joi, 21 septembrie, ora 10, prognoza vremii indică, pentru acest interval, instabilitate atmosferică deosebit de accentuată și ploi abundente.

Doar Dobrogea se află în afara ariei aflată sub incidența codurilor galben, respectiv portocaliu, de vreme rea, instituit de ANM de miercuri, 20, până joi, 21 septembrie.

                                                                                                       

Emil HĂLĂȘTUAN

Pasul 2 al proiectului Companiei de Apă Arieș: Aproape 475 de kilometri de extinderi și reabilitări ale rețelelor de apă și de canalizare

Pasul al doilea al proiectului de extindere și reabilitare a rețelelor de apă și de canalizare din microregiunea Turda – Câmpia Turzii, ce include cele două orașe și încă 11 comune, înseamnă majorarea, cu încă 191 de kilometri, a lungimii rețelelor de distribuție a apei și adăugarea a circa 159 de kilometri la lungimea totală a rețelelor de canalizare. Pe lângă acestea, proiectul include și reabilitarea, pe o lungime totală de aproape 75,5 kilometri a rețelei de distribuție a apei administrată de Compania de Apă Arieș, respectiv a 48 de kilometri din rețeaua de canalizare.

La Turda, rețeaua de distribuție a apei se va extinde pe 39 de străzi, cu o lungime totală de aproape 13,5 kilometri, iar cea de canalizare va mai include încă 111 străzi, cu o lungime totală de 32,5 kilometri, la finalul lucrărilor prevăzute în cel de-al doilea pas al proiectului de extindere și reabilitare a rețelelor de apă și canalizare, pentru a cărui finanțare Compania de Apă Arieș se pregătește pentru accesarea a circa 151 de milioane de euro din fondurile europene alocate României în perioada 2014 – 2020. În ceea ce privește  reabilitarea rețelelor de apă și de canalizare, la Turda se vor executa astfel de lucrări la rețeaua de distribuție a apei de pe 85 de străzi, în lungime totală de peste 36,5 kilometri și la cea de canalizare menajeră de pe 82 de străzi, în lungime totală de 36 de kilometri.

La Câmpia Turzii, rețeaua de distribuție a apei se va extinde pe încă 12 străzi din oraș, cu o lungime totală de 5,5 kilometri, iar rețeaua de canalizare se va extinde cu 4,25 kilometri și va cuprinde încă 9 străzi, pe lângă cele existente. În ceea ce privește lucrările de reabilitare, acestea vizează peste 23 de kilometri din rețeaua de distribuție a apei (45 de străzi) și 12 kilometri din rețeaua de canalizare menajeră (32 de străzi).

În cele 11 comune membre ale Asociației de Dezvoltare Intercomunitară ”Apa Văii Arieșului” rețeaua de distribuție a apei se va extinde, în total, cu peste 170,5 kilometri, iar cea de canalizare menajeră, cu aproape 112 kilometri. Proiectul prevede cele mai mari extinderi ale rețelei de apă, aproximativ câte 65,9 kilometri, la Tureni, respectiv la Tritenii de Jos. În ceea ce privește canalizarea menajeră, Tureniul, cu 23,4 kilometri, respectiv Aitonul, cu 21,4 kilometri, se află pe primele două locuri ale clasamentului.

Contribuția celor 13 unități administrativ-teritoriale deservite de Compania de Apă Arieș la cofinanțarea proiectului, în valoare de peste 151 de milioane de euro, a fost stabilită astfel: Turda, ceva mai mult de 1 milion de euro, Câmpia Turzii, aproape 483 de mii de euro, Tritenii de Jos, peste 318 mii de uro, Tureni, circa 292,5 mii de euro, Aiton, 202,5 mii de uro, Luna, 159 de mii de euro, Mihai Viteazu, 104 mii de euro, Călărași, 99 de mii de euro, Ciurila, peste 93 de mii de euro, Viișoara, aproape 80,5 mii de euro, Petreștii de Jos, 74,5 mii de euro, Ploscoș, aproape 53 de mii de euro și Săndulești, circa 41 de mii de euro.

Emil HĂLĂȘTUAN

 

Incendierea unui pod în Cheile Turzii – atentat la siguranța turiștilor și la existența unor specii rare de plante și de animale dintr-o arie protejată

Timp de șapte zile, turiștii care vor să viziteze defileul Cheilor Turzii, pe firul pârâului Hășdate, nu o vor putea face decât până la podul nr. 3. Sâmbătă, 26 august, în jurul orei 8 dimineața, persoane neidentificate au dat foc acelui pod, iar repararea stricăciunilor provocate de incendiul izbucnit acolo nu swe poate face în mai puțin de o săptămână, după cum se precizează într-un comunicat al Consiliului Județean Cluj, ce gestionează rezervația naturală Cheile Turzii.

Un grup de turiști străini, care se afla în zona podului nr. 3 sâmbăta trecută, a semnalat incendiul angajaților de la „Salvamont-Salvaspeo” Cluj. Salvatorii montani aflați de serviciu au alertat de îndată, prin sistemul 112, Inspectoratul Județean pentru Situații de Urgență al județului Cluj – Pompierii și Poliția comunei Mihai Viteazu, care s-au deplasat de urgență la fața locului. Angajații Salvamont Cluj, împreună cu o echipă operativă de pompieri, au acționat pentru stingerea focului izbucnit la podul nr. 3, operațiune dificilă din cauza localizării acestuia în zona de mediană a defileului, greu accesibilă. După stingerea focului, din dorința înlăturării oricărui pericol pentru siguranța vizitatorilor Cheilor Turzii, respectiv a florei și faunei din rezervație, s-a hotărât dezafectarea întregului pod ”distrus iremediabil de incendiu și extrem de șubrezit” după cum se percizează în comunicatul biroului de presă al CJ Cluj.

Conducerea forului deliberativ județean clujean a dispus deplasarea la fața locului, în regim de urgență, a unei echipe formate din reprezentanți ai Direcției de Administrare a Domeniului Public și Privat al Județului și ai Salvamont Cluj ”pentru evaluarea implicațiilor incendiului și identificarea soluțiilor optime de reamenajare a podului în contextul în care accesul terestru în defileu a fost periclitat. În acest sens, experții deplasați la fața locului au propus o soluție tehnică de reamenajare, până la construirea unui nou pod” se mai menționează în sursa citată.  Până la refacerea podului, operațiune a cărei durată este apreciată la circa șapte zile, turiștii vor putea vizita defileul Cheilor Turzii doar până la podul nr. 3.

Președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, apreciază că incendierea podului din Cheile Turzii s-a produs intenționat și, deoarece fapta s-a produs într-o arie protejată, de interes național, o califică drept ”un act criminal, de natură să pună în pericol siguranța turiștilor, dar și existența a numeroase specii de plante și animale dintre care unele extrem de rare”.

 

Emil HĂLĂȘTUAN