Category Archives: Mediu
Prioritățile lucrărilor de infrastructură la Câmpia Turzii: Întâi se îngroapă ”apa și canalul” apoi urmează asfaltarea străzilor
În anul 2018 vor debuta lucrările de reabilitare și extindere a rețelelor de apă și canalizare, prevăzute în cea de-a doua etapă a proiectului cu finanțare europeană derulat de Compania de Apă Arieș, în valoare totală de 151 milioane de euro, din care Câmpiei Turzii îi revin aproximativ 29 milioane de euro (cu TVA inclus). Cu acești bani se vor finanța lucrările de extindere sau reabilitare a rețelelor de apă și de canalizare de pe 71 de drumuri din Câmpia Turzii, respectiv aleile Constructorilor, Vânătorilor, Făcliei, Fundătura Simion Bărnuțiu, precum și străzile 1 Decembrie 1918, 1 Mai, Abatorului, Academician David Prodan, Amurgului, Poet Andrei Mureșanu, Aurel Vlaicu, Aviatorilor, Avram Iancu, Axente Sever, Băii, Călărașilor, Cărăbușilor, Ciocîrliei, Cloșca, Crișan, Cucului, Constantin Dobrogeanu Gherea, Florilor, Fluturilor, Gării, George Bacovia, George Coșbuc, George Enescu, Gheorghe Barițiu, Gheorghe Lazăr, Grădinilor, Horea, Ialomiței, Iancu Jianu, Ion Budai Deleanu, Ion Luca Caragiale, Dr.Ion Rațiu, Ioan Vasinca, Laminoriștilor, Livezii, Luncii, Memorandumului, Mihai Eminescu, Mioriței, Mureșului, Nicolae Titulescu, Oituz, Oțelarilor, Parcului, Pavel Dan, Petrilaca, Petru Maior, Plopilor, Porumbelului, Potîrnichii, Rapsodiei, Regina Maria, Republicii, Samuel Micu Klein, Școlii, Simion Bărnuțiu, Siretului, Șoferilor, Spicului, Târnavelor, Țebea, Teilor, Traian, Tudor Vladimirescu, Viitorului și Vasile Goldiș.
Deoarece lucrările de extindere sau de reabilitare a rețelelor de apă și de canalizare presupun deteriorarea asfaltului pe mari suprafețe de drum, modernizarea străzilor enumerate s-ar putea excuta numai după finalizarea lucrărilor întreprinse de Compania de Apă Arieș, se precizează într-un comunicat al Primăriei Câmpia Turzii.
„Administrația locală a municipiului Câmpia Turzii crede într-o politică de dezvoltare durabilă și armonioasă, nu în irosirea banului public pe lucrări care se dovedesc inutile. Suntem adepții lucrului bine făcut și așa îl vom face, pentru fiecare cetățean al comunității noastre. Ca atare, lucrările de asfaltare sau de modernizare a străzilor enumerate vor debuta abia după ce se va finaliza proiectul dezvoltat în colaborare cu operatorul de apă” a precizat primarul localității, Dorin Nicolae Lojigan.
Emil HĂLĂȘTUAN
Peste 700 milioane lei, fonduri nerambursabile pentru extinderea și modernizarea rețelelor de apă și de canalizare din microregiunea Turda – Câmpia Turzii
| Compania de Apă Arieș va începe cel de-al doilea pas al proiectului de extindere și de modernizare a rețelelor de apă și a celor de canalizare din microregiunea Turda – Câmpia Turzii. Luni, 18 decembrie, ministrul delegat pentru Fonduri Europene, Marius Nica, a semnat, în prezența premierului Mihai Tudose și a comisarului european pentru politici regionale – Corina Crețu, contractul de finanțare al proiectului pentru dezvoltarea infrastructurii de apă și apă uzată din regiunea Turda – Câmpia Turzii.
„Am semnat cel mai important contract de finanțare din fonduri europene din zona Turda-Câmpia Turzii, cu sentimentul că mai facem un pas mare spre o Românie în care condițiile de viață ale cetățenilor se aliniază standardelor din țările occidentale” a declarat cu acest prilej ministrul Nica. Investiția, solicitată de Compania de Apă Arieș și propusă spre finanțare prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM), cu o valoare eligibilă de peste 700 milioane lei (din care aproape 600 milioane lei fonduri europene), presupune lucrări de extindere și îmbunătățire a rețelelor de apă și de canalizare din localitățile Turda, Câmpia Turzii, Aiton, Călărași, Ciurila, Luna, Mihai Viteazu, Petreștii de Jos, Ploscoș, Săndulești, Tureni, Tritenii de Jos și Viișoara. La finalizarea proiectului ”gradul de conectare și conformare va crește la 100 la sută” pentru cei 103 mii de locuitori din localitățile enumerate, se precizează într-un comunicat al Biroului de presă din Primăria Turda. Propunerile de investiții, ce fac parte din master-planul regional de gestionare a serviciilor de apă și apă uzată, sunt corelate cu alte investiții ce se vor concretiza până în anul 2020, cu ajutorul altor surse de finanțare, se mai menționează în sursa citată. ”Rezultatele așteptate se referă, pe de o parte, la creșterea ratei de conectare la sistemele centralizate de alimentare cu apă, de la 84 la sută la 100 la sută, iar pe de altă parte, la creșterea ratei de colectare și epurare a apei uzate, de la 66 la sută, până la 95 la sută, în aria de operare a Companiei de Apă Arieș, respectiv până la 100 la sută în localitățile cu peste 2 mii de locuitori. Implementarea proiectului, inclusiv notificarea defectelor, se va finaliza în 2023, an în care toate sistemele de alimentare cu apă din localitățile incluse în proiect vor fi conforme cu cerințele directivelor europene privind calitatea apei destinate consumului uman și epurarea apelor uzate.
|
În ciuda raidurilor Poliției locale: Deșeuri strecurate prin ochiurile ”năvodului” întins de oamenii legii
Persoanele care au trecut în primele zile ale lunii noiembrie prin gangul ce face legătura între curtea din spatele blocului de pe strada Libertății nr. 2 și Aleea Nicolae Titulescu, se puteau împiedica de mormanul de gunoi casnic, depăzitat la ieșirea din gang spre curte, vizavi de intrarea la un birou de copiat acte. Deși aflat la nicio sută de metri de Primărie, și la doar câțiva metri de un birou notarial, situate pe o stradă intens circulată, din centrul Turzii, nimeni nu a reclamat mormanul de gunoi depozitat ilegal, deși Poliția locală lansase un apel în acest sens, cu ocazia unei campanii ”pe linia curățeniei orașului” desfășurate între 1 și 8 noiembrie. ”Contăm pe sprijinul turdenilor în acțiunile noastre de identificare a persoanelor care adună PET-uri din tomberoane pentru a le valorifica la centrele de colectare și lasă împrăștiate toate deșeurile menajere din jurul pubelelor sau chiar le distrug” scria într-un comunicat al poliției locale, dar, cel puțin în cazul mormanului de gunoi casnic din gangul de pe strada Libertății, nimeni nu a dat curs apelului. Cel puțin, din discuția purtată de reporter la sediul Poliției locale din Turda, vineri, 10 noiembrie, pe amrginea acestui subiect, a reieșit că acolo nu se știa că o nouă rampă de depozitare ilegală a deșeurilor menajere a răsărit în chiar zona centrală a Turzii.
Gunoiul ambalat în saci menajeri, aruncat la câțiva zeci, sau cel mult o sută de metri de două puncte de colectare a deșeurilor menajere poate conduce la concluzia că resturile de ambalaje și alimente adunate în gangul de pe strada Libertății au provenit de al persoane care au venit din alte zone ale orașului și s-au debarasat de resturile menajere transportate, eventual, cu autoturismul până pe strada Libertății.
Între 1 și 8 noiembrie, agenții Poliției locale au dat 15 amenzi contravenționale, în valoare totală de 5,8 mii de lei, pentru”depozitarea deșeurilor de orice fel, în alte locuri decât cele special amenajate, vandalizarea mobilierului urban, depozitarea de deșeuri lângă pubele, incendierea deșeurilor de orice natură, dar și nerespectarea colectării selective” după cum se precizează în comunicatul Poliției locale.
Totodată, Poliția locală Turda precizează că atât persoanele fizice cât și cele juridice, precum și asociațiile de proprietari , au obligația să încheie contracte de salubrizare și să păstreze curățenia orașului, pe trotuare, parcuri și zone din jurul gospodăriilor,
în conformitate cu prevederile HCL212/2005 modificată cu HCL337/2016 privind buna gospodărire a municipiului Turda.
Dar cine are urechi de auzit, ca să vadă?
Emil HĂLĂȘTUAN
Un râs lovit de mașină pe drumul european dintre Turda și Cluj-Napoca
Intervențiile omului în natură au bulversat obiceiurile animalelor sălbatice. Modificările traseelor acestor animale, din cauza șoselelor ce blochează potecile folosite de sălbăticiuni pentru a se deplasa dintr-un loc în altul, în căutarea hranei, pot deveni fatale pentru acestea din urmă.
Așa s-a întâmplat și în cazul unui râs, care a murit lovit de o mașină, pe drumul european E 60, la 10 kilometri după ieșirea din Turda înspre Cluj-Napoca. Accidentul, fatal pentru animal, a avut loc luni, 23 octombrie, în jurul orei 11 dimineața, în localitatea Tureni, reședința comunei cu același nume, din județul Cluj. Râsul care zăcea mort pe șosea a fost văzut de copiii de la școala din localitate, care însoțeau Ștafeta Veteranilor Invictus, ai cărei membri se îndreptau în pas alergător și pe biciclete, spre Cluj-Napoca, după un popas la Tureni, unde au fost primiți de reprezentanții autorităților comunale.
În ceea ce privește râsul mort, un animal de circa 15-20 de kilograme, primarul comunei Tureni, Dana Mănăilă, a spus că acesta se afla, pesemne, în căutarea hranei, deoarece înaintea accidentului care i-a curmat viața a fost văzut în curtea unei sătence. Primărița Dana Mănăilă crede că astfel de incidente, ce se petrec tot mai des la Tureni, au ca și cauză parapeții montați de compania de drumuri pe mijlocul șoselei, pentru a împiedica mașinile să între pe contrasens. ”De la Feleacu și până după intrarea în Turda, în cartierul Turda Nouă, un conducător auto nu are unde să întoarcă mașina, dacă vrea să schimbe sensul de mers. Sigur, există posibilitatea de a trece peste linia continuă, dar cine riscă să încalce legea?” s-a întrebat retoric Dana Mănăilă.
În ceea ce privește râsul care încerca să traverseze șoseaua, în localitate, acesta reprezintă un eveniment
Drumul E 60, la trecerea prin localitatea Tureni, din județul Cluj
ce se întâmplă foarte rar. Râșii, animale care trăiesc de obicei în zone muntoase, ceea ce nu este cazul localității Tureni, și departe de așezările umane, evită, din răsputeri, întâlnirea cu omul. Un membru al Asociației Vânătorilor și Pescarilor Sportivi ”Potaissa” din Turda, mărturisea, după ce a auzit povestea incidentului, că, în 26 de ani de când se îndeletnicește cu vânătoarea, a văzut un singur râs, la Iara. ”Până în urmă cu vreo vreo zece ani, un râs se aciuise în Cheile Turzii. Nu l-am văzut niciodată, dar de câteva ori i-am observat urmele pașilor iarna, pe zăpadă” a mai povestit vânătorul. ”Râșii au un miros foarte dezvoltat, simt omul de la mare depărtare și evită, din răsputeri, întâlnirea cu reprezentanții rasei umane” a mai precizat vânătorul.
În ceea ce privește apariția râsului în mijlocul satului Tureni, printre locuințele oamenilor, vânătorul cu care am stat de vorbă nu se mai miră de nimic. ”Hrana râsului, care vânează, în special rozătoare, mănâncă porumb. De aceea nu trebuie să ne surprindă că se semnalează prezența râșilor în apropierea satelor. Aceștia merg să își caute hrana”.
În România trăiește râsul carpatin, una din specii de feline sălbatice de mărime medie, ce formează grupul lincșilor, împreună cu râsul canadian, și cu cel iberic.
Râsul carpatin, specie din care în România mai trăiesc circa 2 mii de exemplare, este cel mai mare dintre cele trei specii de râși. Cel mai greu, cu 18 până la 30 de kilograme, față de 8-11 kilograme, greutatea pe care o atinge râsul canadian, sau de cele 13 kilograme la cât poate ajunge să cântărească râsul iberic, râsul carpatin este și mai înalt (55-75 cm, față de 48-56, râsul canadian, sau 60-70 cm, râsul iberic) și mai lung (80-130 cm, față de 76-110 cm, râsul canadian, sau 85-110 cm, râsul iberic) decât ”verii” săi.
După unele surse din literatura de specialitate, râsul face parte din genul Lynx, spre deosebire de pisica sălbatică, care aparține genului Felis.
Emil HĂLĂȘTUAN
Administrația turdeană încearcă decontaminarea depozitului de deșeuri chimice periculoase din Poștarât, din a doua încercare
După mai bine de trei ani de când lucrările de decontaminare a sitului poluat istoric cu deșeuri de la Uzinele Chimice, din Poștarât-Turda trebuiau încheiate, proiectul de reabilitare a zonei infestate cu substanțe chimice periculoase (reziduuri de DDT, respective de lindan) se află iarăși în faza de implementare. Unul din cele două proiecte inițiate de ”administrația Matei” ajunse la faza de implementare, cel ce vizează decontaminarea unui teren cu o suprafață de zece hectare, situat în cartierul turdean Poștarât, are o valoare totală de peste 79,5 milioane de lei, ceea ce ”în traducere” înseamnă circa 17 milioane de euro.
Încă din anul 2001, la Turda s-au identificat șase depozite de deșeuri chimice periculoase, amplasate astfel: depozit Batal Arieş – 14.800 tone; depozit Constructorul – 13.300 tone; depozit Poşta Rât – 18.500 tone; depozit DN1 – 13.800 tone; respectiv depozitele de la fostele ferme Avicola și cel situat pe malul drept al râului Arieș, în spatele stadionului municipal, ambele cu o cantitate de deșeuri chimice periculoase neprecizată.
Situl contaminat Poșta Rât, situat pe malul stâng al râului Arieș, în extravilanul municipiului Turda, ocupă o suprafață de zece hectare. Studii realizate asupra sitului Poșta Rât au demonstrat că pe suprafața acestuia s-au depozitat, din anii 50 până în anii 70 ai secolului XX, circa 10 mii metri cub de deșeuri, echivalentul a 18.500 tone de substanțe chimice poluante.
Ca urmare a activităților de depozitare necontrolată a deșeurilor de DDT și ulterior a celor provenite de la fabricarea hexaclorciclohexanului (HCH), în Poșta Rât, a fost afectată pânza de apă freatică și solul. Efectele negative ale poluării se resimt de asemenea și asupra biodiversității zonei. Rezultatele analizelor efectuate pe probele de sol și de apă subterană au evidențiat riscuri atât pentru mediu, cât si pentru sănătatea umană, se precizează pe site-ul sitului Poștarât.
În prima tentativă a autorităților locale de decontaminare a sitului poluat istoric din Poștarât, demersurile s-au împotmolit din cauza licitațiilor publice pentru desemnarea executantului lucrărilor. Licitațiile, mereu contestate și cu reclamanții având câștig de cauză de fiecare dată, au întârziat începerea lucrărilor până în vara anului 2014, la termenul la care acestea trebuiau, de fapt încheiate. Pentru a nu pierde finanțarea din fonduri europene, a unui proiect în valoare de peste 80 de milioane de lei, administrația locală turdeană, condusă în acea perioadă de către primarul Tudor Ștefănie, a comprimat durata de execuție a decontaminării suprafeței de zece hectare de teren la cinci luni, față de cele 16 luni durata stabilită inițial. Dar cum niciun potențial executant nu s-a încumetat să se angajeze la executarea, în doar cinci luni, a unor lucrări precum spălarea şi stabilizarea solului, ceea ce însemna eliminarea 
deşeurilor şi a vegetaţiei de la suprafaţa terenului, excavarea solului contaminat, cu concentraţii de peste 2 mg/ kg de HCH şi tratarea pământului prin spălare sau prin incinerare, în cazul concentraţiilor mari de HCH, evacuarea reziduurilor de la operaţia de spălare la un depozit de deşeuri periculoase autorizat, așternerea unui strat de sol vegetal, gros de o jumătate de metru, pe o suprafață ce măsoară zece hectare, deasupra solului tratat, de pe întreaga suprafaţă a sitului şi replantarea de copaci, proiectul a rămas în aer.
Prin fazarea proiectului, administrația publică locală, condusă de Cristian Matei, succesorul lui Tudor Ștefănie, din vara anului 2016, la funcția de primar al Turzii, a reușit să readucă în faza de implementare decontaminarea sitului poluat istoric de la Poștarât.
Emil HĂLĂȘTUAN
