Category Archives: Mediu

Furtuna se întoarce

După fenomenele meteorologice extreme consemnate la sfârșitul săptămânii trecute, soldate cu 8 morți și 67 de răniți, vremea rea se întoarce în România. Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a avertizat despre fenomene meteo precum instabilitate atmosferică accentuată, intensificări ale vântului și ploi abundente, ce vor afecta 40 din cele 42 de județe ale țării. Potrivit estimării meteorologilor, vremea rea va dura de miercuri, 20 septembrie, ora 16, până joi, 21 septembrie, la ora 21,
Astfel, s-a declarat cod aglben de vânt, ploi și vijelie, în 35 de județe. Printer zonele vizate se află și județe din Transilvania, precum Cluj, Sălaj, Bihor, Satu Mare, Bistrița, Alba, Mureș, Hunedoara, Arad, Timiș, Harghita, Covansa și Brașov. În aceste zone instabilitatea atmosferică se va manifesta prin averse de ploi torențiale, căderi de grindină și descărcări electrice. În intervale scurte de timp, sau prin acumulare, cantitățile de apă vor depăși 25… 30 l/mp și, cu precădere în nord-vestul țării și în zona Carpaților Occidentali, pe arii restrânse, debitul ploilor va depăși 50 de litri pe metru pătrat.
Temporar vântul va sufla în rafale, cu viteze ce vor atinge 55 – 60 km/h, iar în timpul ploilor viteza vântului va depăși 65 -70 km/h și se vor consemna vijelii.

În județele Bacău, Vrancea, Buzău, Prahova și Dâmbovița, în cazul cărora Autoritatea Națională de Meteorologie a instituit cod portocaliu pentru intervalul miercuri, 20 septembrie, ora 16 – joi, 21 septembrie, ora 10, prognoza vremii indică, pentru acest interval, instabilitate atmosferică deosebit de accentuată și ploi abundente.

Doar Dobrogea se află în afara ariei aflată sub incidența codurilor galben, respectiv portocaliu, de vreme rea, instituit de ANM de miercuri, 20, până joi, 21 septembrie.

                                                                                                       

Emil HĂLĂȘTUAN

Pasul 2 al proiectului Companiei de Apă Arieș: Aproape 475 de kilometri de extinderi și reabilitări ale rețelelor de apă și de canalizare

Pasul al doilea al proiectului de extindere și reabilitare a rețelelor de apă și de canalizare din microregiunea Turda – Câmpia Turzii, ce include cele două orașe și încă 11 comune, înseamnă majorarea, cu încă 191 de kilometri, a lungimii rețelelor de distribuție a apei și adăugarea a circa 159 de kilometri la lungimea totală a rețelelor de canalizare. Pe lângă acestea, proiectul include și reabilitarea, pe o lungime totală de aproape 75,5 kilometri a rețelei de distribuție a apei administrată de Compania de Apă Arieș, respectiv a 48 de kilometri din rețeaua de canalizare.

La Turda, rețeaua de distribuție a apei se va extinde pe 39 de străzi, cu o lungime totală de aproape 13,5 kilometri, iar cea de canalizare va mai include încă 111 străzi, cu o lungime totală de 32,5 kilometri, la finalul lucrărilor prevăzute în cel de-al doilea pas al proiectului de extindere și reabilitare a rețelelor de apă și canalizare, pentru a cărui finanțare Compania de Apă Arieș se pregătește pentru accesarea a circa 151 de milioane de euro din fondurile europene alocate României în perioada 2014 – 2020. În ceea ce privește  reabilitarea rețelelor de apă și de canalizare, la Turda se vor executa astfel de lucrări la rețeaua de distribuție a apei de pe 85 de străzi, în lungime totală de peste 36,5 kilometri și la cea de canalizare menajeră de pe 82 de străzi, în lungime totală de 36 de kilometri.

La Câmpia Turzii, rețeaua de distribuție a apei se va extinde pe încă 12 străzi din oraș, cu o lungime totală de 5,5 kilometri, iar rețeaua de canalizare se va extinde cu 4,25 kilometri și va cuprinde încă 9 străzi, pe lângă cele existente. În ceea ce privește lucrările de reabilitare, acestea vizează peste 23 de kilometri din rețeaua de distribuție a apei (45 de străzi) și 12 kilometri din rețeaua de canalizare menajeră (32 de străzi).

În cele 11 comune membre ale Asociației de Dezvoltare Intercomunitară ”Apa Văii Arieșului” rețeaua de distribuție a apei se va extinde, în total, cu peste 170,5 kilometri, iar cea de canalizare menajeră, cu aproape 112 kilometri. Proiectul prevede cele mai mari extinderi ale rețelei de apă, aproximativ câte 65,9 kilometri, la Tureni, respectiv la Tritenii de Jos. În ceea ce privește canalizarea menajeră, Tureniul, cu 23,4 kilometri, respectiv Aitonul, cu 21,4 kilometri, se află pe primele două locuri ale clasamentului.

Contribuția celor 13 unități administrativ-teritoriale deservite de Compania de Apă Arieș la cofinanțarea proiectului, în valoare de peste 151 de milioane de euro, a fost stabilită astfel: Turda, ceva mai mult de 1 milion de euro, Câmpia Turzii, aproape 483 de mii de euro, Tritenii de Jos, peste 318 mii de uro, Tureni, circa 292,5 mii de euro, Aiton, 202,5 mii de uro, Luna, 159 de mii de euro, Mihai Viteazu, 104 mii de euro, Călărași, 99 de mii de euro, Ciurila, peste 93 de mii de euro, Viișoara, aproape 80,5 mii de euro, Petreștii de Jos, 74,5 mii de euro, Ploscoș, aproape 53 de mii de euro și Săndulești, circa 41 de mii de euro.

Emil HĂLĂȘTUAN

 

Incendierea unui pod în Cheile Turzii – atentat la siguranța turiștilor și la existența unor specii rare de plante și de animale dintr-o arie protejată

Timp de șapte zile, turiștii care vor să viziteze defileul Cheilor Turzii, pe firul pârâului Hășdate, nu o vor putea face decât până la podul nr. 3. Sâmbătă, 26 august, în jurul orei 8 dimineața, persoane neidentificate au dat foc acelui pod, iar repararea stricăciunilor provocate de incendiul izbucnit acolo nu swe poate face în mai puțin de o săptămână, după cum se precizează într-un comunicat al Consiliului Județean Cluj, ce gestionează rezervația naturală Cheile Turzii.

Un grup de turiști străini, care se afla în zona podului nr. 3 sâmbăta trecută, a semnalat incendiul angajaților de la „Salvamont-Salvaspeo” Cluj. Salvatorii montani aflați de serviciu au alertat de îndată, prin sistemul 112, Inspectoratul Județean pentru Situații de Urgență al județului Cluj – Pompierii și Poliția comunei Mihai Viteazu, care s-au deplasat de urgență la fața locului. Angajații Salvamont Cluj, împreună cu o echipă operativă de pompieri, au acționat pentru stingerea focului izbucnit la podul nr. 3, operațiune dificilă din cauza localizării acestuia în zona de mediană a defileului, greu accesibilă. După stingerea focului, din dorința înlăturării oricărui pericol pentru siguranța vizitatorilor Cheilor Turzii, respectiv a florei și faunei din rezervație, s-a hotărât dezafectarea întregului pod ”distrus iremediabil de incendiu și extrem de șubrezit” după cum se percizează în comunicatul biroului de presă al CJ Cluj.

Conducerea forului deliberativ județean clujean a dispus deplasarea la fața locului, în regim de urgență, a unei echipe formate din reprezentanți ai Direcției de Administrare a Domeniului Public și Privat al Județului și ai Salvamont Cluj ”pentru evaluarea implicațiilor incendiului și identificarea soluțiilor optime de reamenajare a podului în contextul în care accesul terestru în defileu a fost periclitat. În acest sens, experții deplasați la fața locului au propus o soluție tehnică de reamenajare, până la construirea unui nou pod” se mai menționează în sursa citată.  Până la refacerea podului, operațiune a cărei durată este apreciată la circa șapte zile, turiștii vor putea vizita defileul Cheilor Turzii doar până la podul nr. 3.

Președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, apreciază că incendierea podului din Cheile Turzii s-a produs intenționat și, deoarece fapta s-a produs într-o arie protejată, de interes național, o califică drept ”un act criminal, de natură să pună în pericol siguranța turiștilor, dar și existența a numeroase specii de plante și animale dintre care unele extrem de rare”.

 

Emil HĂLĂȘTUAN

Turdenii, recompensați pentru colectarea selectivă a deșeurilor

În viitorul apropiat, locuitorii Turzii vor primi recompense în bani sau vouchere de reduceri la cumpărături, pentru coelctarea selectivă a deșeurilor, direct la domiciliu.

În acest sens, Consiliul local  a aprobat, în ședința de joi, 27 iulie, încheierea unui acord cu patru firme ce desfășoară activități de reciclare a deșeurilor. Trei dintre aceste societăți au sediile în localități din județul Buzău, iar una în Popești – Leordeni, județul Ilfov.

Potrivit acordului a cărui încheiere a aprobat-o forul deliberativ turdean la ședința ordinară aferentă lunii iulie, autoritățile locale vor pune la dispoziția societății Total Waste Management SRL terenurile necesare pentru amplasarea, în Turda, a cinci stații de colectare și valorificare a deșeurilor reciclabile.

Cetățenii orașului vor putea preda, la acele centre, pet-uri, doze de aluminiu, ambalaje din sticlă, hârtie sau carton, recipienți din mase plastice, electronice și electrocasnice, baterii, becuri și neoane, respectiv sacoșe și folii din plastic. Pentru deșeurile reciclabile predate cetățenii vor putea primi, pe loc, bani, în numerar, vouchere de reduceri la cumpărături sau pot dona recompensele cuvenite pentru sprijinirea unei cauze sociale. Colectarea deșeurilor pe bază de recompensă face parte din sistemul de colectare a deșeurilor epntru spații publice, asistat de un operator (Sigurec City).

Trei din cele patru societăți cu care autoritățile turdene au încheiat acordul pentru colectarea selectivă a deșeurilor de la cetățeni, contra recompensă, fac parte din cel mai mare parc de reciclare din Europa, situat într-un perimetru jalonat de localitățile Câmpia Turzii, Iași, Buzău, Urziceni și București. Astfel, firma Green WEEE deține cea mai mare fabrică pentru procesarea deșeurilor electronice și electrocasnice (DEEE), cu o capacitate de 50 de mii de tone, anual. GreenTech, cel mai mare reciclator de mase plastice din Sud-Estul Europei, procesează 100 de mii de tone de pet-uri, anual, iar GreenGlass, cel mai mare reciclator de deșeuri din sticlă din Sud-Estul Europei, are o capacitate de procesare de 110 mii de tone de sticlă, pe an.

În prezent, un turdean produce 272 de kilograme de gunoi menajer,anual. Din această cantitate doar 5 la sută reprezintă deșeurile destinate reciclării. Prin aplicarea sistemului Sigurec City, până în 2020 jumătate din cantitatea de deșeuri menajere ”produsă” de către locuitorii Turzii va trebui să ajungă la reciclare, ceea ce ar contribui la reducerea semnificativă a cantității de resturi menajere ce vor ajunge la groapa de gunoi.

Emil HĂLĂȘTUAN

Autoritățile publice din Mihai Viteazu nu mai vor ”cratere” pe teritoriul comunei

Consiliul local din Mihai Viteazu riscă să plătaescă 145 de mii de euro, dacă pierde procesul intentat autorităților comunale de firma Eco Dif Solution SRL. Societatea clujeană a cumpărat un teren în comuna Mihai Viteazu, pentru amenajarea unui bazin piscicol sau altfel spus, a unui heleșteu cu pești.

Un refuz de 145 de mii de euro

Consiliul  local a refuzat să aprobe Planul Urbanistic Zonal (PUZ) pentru respectiva amenajare, deoarece autoritățile suspectează firma clujeană de intenția de a exploata balast de pe terenul cumpărat. Or, edilii comunei au mai avut de-a face cu asemenea exploatări, în urma cărora au rămas doar gropi uriașe, deoarece nimeni nu a mai readus terenul la starea inițială după încetarea activității.

În ședința de îndată, convocată pentru ziua de luni, 12 iunie, membrii forului deliberativ comunal au aprobat angajarea unui avocat  care să reprezinte Consiliul local în procesul cu Eco Dif Solution SRL, ce se află pe rolul secției de contencios administrativ a Tribunalului Cluj. Reclamantul cere instanței fie să dispună anularea hotărârii Consiliului comunal din Mihai Viteazu, prin care s-a refuzat aprobarea PUZ-ului solicitat pentru amenajarea bazinului piscicol, fie să oblige autoritățile comunale la plata sumei de 145 de mii de euro, prețul pe care societatea clujeană  l-ar fi plătit pentru terenul cumpărat.

Tripla calitate, de proprietar, producător și beneficiar, înmulțită cu șase

Societatea Eco Dif Solution are sediul în Cluj-Napoca, la adresa B-dul Muncii nr. 18. Obiectul de activitate al societății, potrivit www.listefirme.ro îl constituie închirierea și leasingul cu autovehicule rutiere grele (cod CAEN 3832). O oarecare situație de drept alimentează suspiciunile autorităților din Mihai Viteazu, în legătură cu intenția societății Eco Dif Solution SRL de a exploata, de fapt balastul, pe terenul cumpărat și eventual de a instala acolo o balastieră, pentru producerea sorturilor de agregate minerale pentru construcții și nicidecum de a amenaja acolo un heleșteu cu pești. Pe lângă Eco Dif Solution SRL, la aceeași adresă, respectiv B-dul Muncii nr. 18, din Cluj-Napoca, mai au sediul încă cinci firme, Diferit SRL, EuroTest SRL, Rentpers SRL, ASPHADIF SRL și Cariere M&S SRL. Două caracteristici au în comun cele cinci societăți: niciuna nu are vreun obiect de activitate legat de amenajarea și exploatarea bazinelor piscicole, dar în conducerea celor cinci firme figurează, fie ca și administratori, fie ca și asociați, Nicolae și Denisa Daniela Petri. Practic, pe B-dul Muncii nr. 18 din Cluj-Napoca există cinci ”firme-surori”. Dacă Rentpers desfășoară activități de contractare pe baze temporare a personalului (cod CAEN 7820), iar Eurotest SRL efectuează activități de testări și analize tehnice (cod CAEN 7120), obiectul de activitate al altor două firme alimentează suspiciunile autorităților din Mihai Viteazu. Este vorba de firmele Diferit SRL, care se ocupă cu lucrări de construcții a drumurilor și autostrăzilor (cod CAEN 4211) și Cariere M&S SRL; administrată de Daniela Denisa Petri, ce are ca și obiect de activitate extracția pietrei ornamentale și a pietrei pentru construcții, extracția pietrei calcaroase, a gipsului, cretei și a ardeziei. (cod CAEN 0811). Salba de activități în domeniul construcțiilor de drumuri și a îndeletnicirilor adiacente acestora o completează ASPHADIF SRL, ce desfășoară activități de închiriere și leasing cu mașini și echipamente pentru construcții.

Așadar, toate acestea i-au determinat pe edilii din Mihai Viteazu să creadă, mai degrabă, în varianta exploatării balastului de pe terenul cumpărat de Eco Dif Solution, decât în pasiunea pentru creșterea peștilor, acreditată prin obiectul Planului Urbanistic Zonal, a cărui aprobare au refuzat-o membrii forului deliberativ comunal.

Cât costă deschiderea unei balastiere?

Pentru un teren de 5 ha, in cazul in care utilajele se află în proprietatea beneficiarului, costul se ridică la circa 600 de mii de euro. Acest cost reprezintă deschiderea balastierei cu toate taxele incluse, costul de exploatare (cca 1 euro/tonă) și plata redevenței miniere (0,5 euro/mc). Pentru obținerea sorturilor de agregate mai este necesară o stație de sortare și un concasor, investiție ce se poate ridica la 2 milioane de euro. Din cauza costului transportului, ce uneori îl depășește pe cel al balastului, se impune identificarea resursei la distanțe de cel mult 2 km de locul de întrebuințare a balastului, nisipului sau pietrișului.

Din cauza costului ridicat de deschidere a unei balastiere, multe companii ocolesc legea. O exploatare ilegală este, de cele mai multe ori și irațională, iar mediul are cel mai mult de suferit. Exploatarea fără permis sau fără autorizație de construcție constituie infracțiune și se pedepsește cu amendă penală sau cu închisoare.

Unul dintre avantajele exploatarii balastului îl reprezintă amenajarea de lacuri piscicole și de agrement, situate în zonele limitrofe orașelor. Aceste zone sunt reglementate prin PUZ de către arhitectul orașului și pot reprezenta o oază de relaxare pentru populație sau o sursă de venit (lacuri de piscicultură intensivă). (sursa: http://www.geosoil.ro)

 

Forare de puțuri în județul Cluj Sursa imaginii: http://www.geosoil.ro

Forare de puțuri în județul Cluj
Sursa imaginii: http://www.geosoil.ro

 

Mic ”îndreptar de inginerii financiare”

Dar dacă, în loc de avize și autorizații pentru înființarea de balastiere, se poate extrage balast sub pretextul amenajării unui bazin piscicol, lucrurile se simplifică. Apoi, dacă lanțul de firme care lucrează pentru ca balastul să ajungă la locul unde se folosește, are aceiași proprietari, cheltuielile uneia din firme se constituie venit pentru cealaltă și tot așa, banii se învârt într-un circuit închis. Ceea ce se ia dintr-un buzunar se varsă în altul, al aceleiași haine. Și dacă balastieră nu-i, cine asigură administrația comunei Mihai Viteazul că după evacuarea balastului va mai amenaja cineva un heleșteu de pești în groapa rezultată?  Că o experiență de același gen a avut drept rezultat două gropi uriașe, abandonate în voia Domnului, după ce ”s-a muls” de acolo balast folosit pentru construirea tronsonului Turda – Gilău al Autostrăzii Transilvania. Acum foamea de balast și de agregate minerale pentru construcții (sorturi de nisip și de pietriș, în special cele cu diametre de la 0 la 7 mm, în cazul nisipului și de la 7 la 30 de mm, în cazul pietrișului), se resimte pe tronsoanele autostrăzii Sebeș – Turda și Cîmpia Turzii – Ogra – Târgu-Mureș.

Emil HĂLĂȘTUAN