Prima ediție a Festivalului internațional de teatru de la Turda i-a atras, ca un magnet, pe foști protagoniști ai scenei turdene. La 77 de ani, Maria Voronca, singura actriță profesionistă a Lugojului, nu a pregetat să vină la Turda, pentru a se reîntâlni cu teatrul din localitate, pe a cărui scenă a slujit vreme de un sfert de veac.

Botezată și ”doamna” sau ”tanti Maia” după numele primului personaj pe care l-a interpretat, când avea 14 ani, în piesa Platon Krecet, jucată la teatrul din Lugoj în anul 1954, la vernisarea expoziției fotografice a colegului său, regizorul Ovidiu Cosac, actrița Maria Voronca a vărsat câteva lacrimi, pe furiș. ”Tanti Maia” a jucat la teatrul din Turda în două etape: din 1964 până în 1980 și din 1991, când a revenit după 11 ani petrecuți la Teatrul Liric din Craiova, până în anul 2000.

Printre spectatorii care așteptau vineri, 8 septembrie, în foierul și pe holul Teatrului Aureliu Manea

Mircea Cosma

deschiderea ușilor de la sala de spectacole, unde urma să se joace piesa ”În căutarea sensului pierdut” se afla un alt ”monstru sacru” al teatrului turdean, actorul Mircea Cosma. Printre cele 28 de filme în care a jucat se numără Ștefan cel Mare – Vaslui 1475 (1975), în care a interpretat rolul unui boier moldovean, Pe aici nu se trece (1975 – un ofițer german), Buzduganul cu trei peceți (1977 – Ștefan Răzvan), La răscrucea marilor furtuni (1980 – Axente Sever), Bună seara, Irina (1980), Convoiul (1981 – un bătrân), Imposibila iubire (1984) sau Oglinda (1994).

Vasile Iușan

La deschiderea festivalului de la Turda a ținut să fie prezent Gabriel Chirea, împreuă cu alți doi clujeni, Ginuc Crișan, ale cărui legături cu Teatrul Aureliu Manea nu s-au rupt definitiv după pensionarea actorului și Vasile Iușan, fost director al teatrului turdean între anii 1990 – 1991. Licențiat în drept internațional la Facultatea de Drept din cadrul Universității Babeș-Bolyai, Vasile Iușan și-a început cariera la Teatrul de Stat din Turda în anul 1978, ca și figurant, apoi ca și actor. Până în 1995, Vasile Iușan a interpretat peste 40 de roluri pe scena Teatrului de Stat din Turda. Printre regizorii sub a căror baghetă a lucrat se numără Andrei Mihalache, Mircea Moldovan, Dorel Vișan, Marin D. Aurelian sau Virgil Andrei Vâță. Deși și-a continaut cariera actoricească la Cluj-Napoca, iar din anul 2000 a deținut funcția de director al Teatrului Z

Sebastian Marina

amolxe, pasionat de fotografie artistică dar și un prolific epigramist, Vasile Iușan și-a lăsat o părticică din suflet pe scena de la teatrul turdean. Și, din când în când, vine să o caute.

Deși au petrecut mai puțin timp la Turda, actorii Sebastian Marina, care a jucat în cinci filme (Return of

the Living Dead: Rove to the Grave – 2005), Katalin Varga (2009), Parastasul lui Viorel nu se mai ține aici (2010), Despre Oameni și Melci (2012) și Box III(2015), respectiv Leonard Viziteu, care a jucat pe scena turdeană în spectacolele cu piesele Omul cu valiza (2005) și Încurcă lume (2007), au ținut, de asemenea, să participe la sărbătoarea Teatrului Aureliu Manea. Acestora li se adaugă ”exilații” de la Teatrul de Nord din Satu Mare, actorii Cornel Miron și Radu Botar.

Emil HĂLĂȘTUAN

Odată cu debutul primei ediții a Festivalului internațional de teatru de la Turda, vineri, 8 septembrie, de la ora 18.30, va avea loc vernisarea unei expoziții de pictură și grafică ce reunește lucrări din creația Cristinei Oprea. Expoziția va fi găzduită la teatrul Aureliu Manea.

Referent la Casa de Cultură din Turda, profesor dr. în istoria artelor plastice Cristina Oprea , născută în 10 septembrie 1970, la Craiova, a participat la 83 de expoziţii de grup – saloane şi bienale de artă în galerii de artă  şi muzee – organizate la Craiova, Bucureşti, Bacău, Râmnicu-Vâlcea, Suceava, Arad, Reşiţa, Constanţa, Sibiu, Ploieşti, Bârlad, Baia-Mare, Cluj-Napoca, Piatra-Neamţ, Tulcea, Aiud, Târgu-Jiu, Cavnic, Turda și la Sinaia.

De asemenea, Cristina Oprea, absolventă, în anul 1996, a Institutului de Arte Plastice ”Ion Andreescu” din Cluj-Napoca, a participat, cu lucrări, la 71 de expoziţii internaţionale,  în Canada (Toronto), Olanda (Maastricht, Chaam, Demman Island), Franţa (Angers, Taverny, Port-du- Bouc, Le Loroux- Bottereau, Beziers, Mauleon, Chamonix, Bourbonne les Bains, Lewarde, Gradignan, Joigny), Italia (Gradara, Cosenza, Castel San Petro Terme, Milano, Brescia, Cremona, Bodio Lomnago), Brazilia (Vitoria), Serbia (Gornji Milanovac, Belgrad), Bosnia şi Herţegovina (Sarajevo), Spania (Barcelona, Cadaques), R.P. Moldova (Chişinău), Polonia (Ostrow Wielkopolski, Raciborz), Bulgaria (Sofia, Russe), Grecia (Tesalonic), Portugalia (Alcochete), Germania (Hamburg, Syke, Weinstadt), Slovenia (Lublijana), Turcia, Austria (Maria Enzersdorf) și S.U.A. (California, Priceton, Virginia, Manchester).

Până la expoziția Trăiri și sentimente metamorfozate a cărei vernisare va avea loc vineri, 8 septembrie, de la ora 18.30, la teatrul Aureliu Manea, din Turda, prof. dr. Cristina Oprea a mai avut 60 de expoziții personale de artă plastică, găzduite de galerii și muzee de artă din Cluj-Napoca, Bucureşti, Craiova, Râmnicu – Vâlcea, Drobeta Turnu-Severin, Sibiu, Slatina, Câmpulung Muscel, Târgu-Jiu, Braşov, Alba-Iulia, Turda, Câmpia Turzii, respectiv la Wiener-Neustadt şi Lichtenwort, în Austria.

Pasionată și de literatură, Cristina Oprea a publicat trei volume de poezii, respectiv Labirintul albastru– Editura AIUS, Craiova 2006, Trăiri stilizate- Editura AIUS, Craiova, 2015 și Mărturisiri de suflet-Editura Ecou Transilvan, Cluj-Napoca, 2016. De asemenea, Cristina Oprea a scris șapte cărți cu literatură pentru copii. Printre acestea se numără Poveşti pentru vacanţa de Crăciun și Mariela, cărţi de autor, publicate la editura CAIUS din Craiova, ilustrate cu desene din creația Cristinei Oprea. Aceasta a mai publicat lucrări de grafică, în mai multe reviste din țară.

Cristina Oprea se numără, de asemenea, printre membrii Cercului Cultural Româno-Austriac Unirea, din Wiener Neustadt, Austria și cei ai Cenaclului de Arte Plastice ,,I.D.Negulici” din Câmpulung Muscel.

Emil HĂLĂȘTUAN

Programul festivalului internațional de teatru include, în premieră, la Turda,  spectacole de stradă. Piesele se vor juca în locații neconvenționale, iar ineditul spectacolelor va consta în obținerea de efecte scenice prin folosirea unor mașinării speciale și organizarea de flash-mob-uri.

În deschiderea festivalului, vineri, 8 septembrie, de la ora 20.30, în zona pietonală din centrul Turzii, va concerta Fanfara Transilvania ”cea mai bună trupă de orchestră din Ardeal, care interpretează atât muzică tradițională românescă cât și muzică țigănească.   Între cei zece muzicieni care fac parte din Fanfara Transilvania se regăsesc frați și veri, care își transmit pasiunea pentru tradiție și valorile comunității din tată în fiu, păstrând astfel un bogat patrimoniu muzical” se menționează într-un comunicat al Teatrului Aureliu Manea, organizator al festivalului.

Spectacolele stradale din cadrul Festivalului internațional de teatru de la Turda (8 – 17 septembrie) continuă sâmbătă, 9 septembrie, de la ora 20.30, când pe scena amplasată în zona pietonală din centrul Turzii se va juca piesa ”Leonce și Lena” povestea prințului și a prințesei cu aceleași nume, scrisă de Georg Büchner. ”Prinţul Leonce, din Regatul Popo şi prinţesa Lena, din Regatul Pipi, eroi ai unei căsătorii aranjate, decid, în mod independent unul de celălalt, să boicoteze nunta planificată fără voia lor. Totuşi, nu reuşesc să fugă unul de celălalt, pentru că se întâlnesc întâmplător și, fără a se recunoaște, se îndrăgostesc. Leonce și Lena decid să le joace o farsă părinţilor şi se întorc în Regatul Popo pentru a se căsători. Costumaţi în ei înşişi, realizează că, de fapt, soarta le-a luat-o înainte şi că au îndeplinit chiar dorinţa părinţilor lor” se relatează subiectul presei, pe scurt, în sursa citată.

Trupa teatrului italian Teatro dei Venti propune spectatorilor turdeni spectacolul cu piesa ”Pentesilea” ce se va juca de două ori în centrul Turzii, marți, 12 septembrie, de la ora 17 și se va relua o zi mai târziu, miercuri, 13 septembrie, de la ora 18, în același loc.

“Radu Nechifor and friends” va oferi melomanilor un show inedit, un concert de nai, ce se va desfășura joi, 14 septembrie, de la ora 20.30, în Parcul central al Turzii, de pe strada Războieni.

Emil HĂLĂȘTUAN

Un personaj mai aparte în comunitatea artiștilor plastici turdeni, Dumitru Popa spune ceeea ce gândește. Se exprimă în mod direct, fără ocolișuri, atât prin vorbe cât și prin limbajul culorilor. De multe ori surprinzător și, poate de aceea contestat adesea, nu atât ca artist plastic cât ca și om care nu se dă îndărăt când vine vorba să facă remarci mai mult sau mai puțin supărătoare pentru persoanele vizate, Dumitru Popa a mai pregătit o surpriză amatorilor de arte vizuale: lucrările reunite în expoziția Fascinanta călătorie în multivers, găzduită în aceste zile la Galeria municipală de Artă din Turda.

În vârstă de 71 de ani, Dumitru Popa, absolvent al Institutului de Arte Plastice ”Ion Andreescu” din Cluj-Napoca, a lucrat ca și designer industrial la Întreprinderea de Materiale de Construcții din Turda, unde a creat modele de tapet și la fabrica clujeană de produse cosmetice ”Farmec” unde realiza designul tuburilor de spray. Dumitru Popa a mai lucrat și ca designer vestimentar și s-a pensionat după ce a predat o perioadă artele plastice la Clubul Copiilor din Câmpia Turzii.

Cu câțiva ani în urmă, s-a prezentat publicului turdean cu câteva instalații, lucrări pe care mulți nu le-au putut asocia cu arta la acea vreme. Realizate, cu precădere, din materiale refolosibile, instalațiile lui Dumitru Popa au avut, în schimb, trecere, la Bruxelles și în Luxemburg, capitala Marelui Ducat cu același nume.

Rep: De unde și de când, interesul pentru universurile paralele?

Dumitru Popa:  Subiectul acesta, al lumilor paralele, a început să mă pasioneze de prin anul 1987. Atunci, i-am cunoscut pe câțiva medici de renume din Cluj-Napoca, membri ai unui cerc de intelectuali care studiau fenomene din sfera paranormalului, a meditației transcedentale și cazurile de întoarcere într-o viață anterioară. După ce am citit cărțile ”Viață după viață” de Raimond Mudi și ”Întoarcerea în ziua de mâine” scrisă de dr. George Ritschie, convingerile mele și felul de a vedea viața s-au schimbat.

Rep: Cum ați reușit să faceți rost de asemenea cărți pe vremea aceea, când regimul ceaușist interzisese practicarea meditației transcendentale și predarea psihologiei?

Dumitru Popa: Mi le-au împrumutat intelectualii din cercul clujean. Erau cărți editate în SUA, direct în limba română. ”Reîntoarcerea în ziua de mâine” a dr. George Ritschie, am copiat-o pe trei caiete, în câteva zile și nopți.

Rep: Lectura acestor două cărți v-a convins definitiv de existența lumilor paralele?

Dumitru Popa: Da. Însă am citit apoi mult mai mult despre aceste subiecte. Și despre realitatea reîncarnării, chiar dacă acest crez contravine religiei creștine. Din cercul de la Cluj făceau parte câțiva medici care au testat regresiile hipnotice pe câțiva dintre pacienții lor. Regresia hipnotică înseamnă întoarcerea într-o viață trăită anterior. Cazul unei fetițe de 9-10 ani m-a convins pe deplin de realitatea reîncarnării. La intrarea într-o altă viață, în stare de hipnoză indusă, fetița, întrebată unde se află, a spus că este o tânără de 19 ani și se află la Paris, la nunta sa. Când bioenergoterapeutul care făcea experiența i-a cerut să indice locul din Paris unde se află, fetița a spus: ”Mă aflu în fața catedralei Notre Dame. Fac parte dintr-o familie de nobili.” Bioenergoterapetul i-a cerut fetei să  descrie meniul servit la nunta sa. Fata a descris, cu lux de amănunte, unul din felurile de mâncare servite la nunta sa. După un timp de la experiment, bioenergoterapeutul se afla în Franța. Acolo a mers la un restaurant cu tradiție, din Paris și a cerut informații despre felul de mâncare descris de fată. Când a văzut rețeta, a rămas înmărmurit. Felul de mâncare respectiv corespundea, întrutotul, descrierii făcute de fetiță pe ând se afla în stare de hipnoză.

Dar acest caz, de întoarcere într-o viață trecută nu este singular. De exemplu, astfel de întâmplări descrie și Steve Burgess, în cartea sa ”Vieți anterioare celebre”.

Rep: Convingerile pe care le-ați adoptat au determinat și o manieră specifică de abordare a temelor lucrărilor dvs. De ce?

Dumitru Popa: După contactul cu membrii cercului de la Cluj, prin 1988, am început să îmi imaginez dimensiuni ce scapă percepției umane obișnuite și le-am descris prin culoare și formă. După aceea am primit și un mesaj de la civilizațiile extraterestre: ”Voi oamenii, deranjați tot cosmosul cu prostiile pe care le faceți – războaie, poluare, etc.” Tot extratereștrii mi-au descoperit un adevăr nebănuit: ”Pe Pământ nu există bine sau rău. Există doar experiențe”.

Rep: În lucrările dvs predomină culorile vii. Ați creat 70 de picturi și instalații în doar trei luni și jumătate. Cum ați reușit această performanță?

Dumitru Popa: O voce venită din afara mea mi-a poruncit: ”Pictează bucuria!” asta am făcut. Mă ajută și muzica. Multe din lucrările pe care le-am inclus în expoziția Fascinanta călătorie în multivers le-am creat în timp ce ascultam muzica lui Vangelis, or cea a lui Vivaldi sau pe cea a lui Arcangelo Corelli, un muzician italian care a trăit în secolele XVII – XVIII.

A consemnat:

Emil HĂLĂȘTUAN