Category Archives: Local

La Turda, lumina de sărbători costă zeci de mii de euro

În acest an, cu prilejul sărbătorilor de iarnă, autoritățile publice turdene vor cheltui peste 77 de mii de euro, pentru iluminatul festiv. Din această sumă, pentru cumpărarea de echipamente luminoase s-au alocat peste 53,5 mii de euro, iar pentru montarea și demontarea instalațiilor de iluminat ornamental se vor cheltui circa 23,7 mii de euro. Sumele includ și TVA aferentă.

În acest an, sistemul de iluminat festiv de sărbători se va extinde pe toate arterele principale de circulație din Turda, precum și în parcurile Teilor, respectiv Tineretului. În acest ultim parc se va desfășura și ediția 2017 a Târgului de Crăciun.

Pentru a putea suporta cheltuiala prilejuită de asigurarea iluminatului festiv de sărbători în această iarnă,

Aritmetica lui Adrian Sălăgean: Consilierul social-democrat de la Turda socotește ca și colegii săi din Guvernul de la București. Spunea Sălăgean că pentru a plăti cei peste 77 de mii de euro, costul iluminatului public de sărbători, revine 15 lei pe o gospodărie din cele 28 de mii câte ar exista la Turda, după ”recensământul ui Sălăgean”. Însă, după aritmetica clasică, 360 de mii de lei, adică cei 77 de mii de euro convertiți în moneda națională, ar însemna circa 12,85 lei, pe gospodărie. Și, potrivit recensământului din 2011, în Turda s-au numărat 17.337 de gospodării, cu peste 10 mii mai puține decât afirma Adrian Sălăgean, la ședința Consiliului local din Turda, desfășurată vineri, 17 noiembrie. Iar dacă se împart 360 de mii de lei la 17.337 de gospodării, se obține un cât de 20,75 lei, rezultat mai mare cu vreo 8 lei decât cel obținut după ”aritmetica lui Sălăgean”. Însă modul de calcul al consilieruluii PSD de la Turda îi poate ajuta pe români să înțeleagă cum cresc salariile lor după transferarea contribuțiilor la fondurile sociale în sarcina angajatului, ceea ce ridică procentul dărilor la stat la 45 de procente din salariul brut.

forul deliberativ turdean a suplimentat cu 360 de mii de lei suma destinată iluminatului public, în bugetul de cheltuieli aferent anului în curs. Banii provin din suma de peste 1,5 milioane de lei, cu care au crescut veniturile bugetuluiTurzii, datorită suplimentării, cu 935 de mii de lei a cotelor și sumelor defalcate din impozitul pe venit alocate Turzii în luna octombrie, precum și sumelor încasate în plus de Direcția de impozite și taxe locale din Primăria Turda, în contul impozitelor și taxelor pe proprietate precum și a altor impozite și taxe locale.

În 2018, pentru iluminatul festiv de sărbători, la Turda se vor cheltui circa 17 mii de euro, la fel ca și în anul 2020. În 2019, suma cheltuită în acest scop va depăși 30,5 mii de euro.

Pentru 2017 și pentru următorii trei ani, contribuabilii turdeni vor plăti peste 142 de mii de euro pentru iluminarea festivă de sărbători a orașului.

Banii vor intra în contul societății REEA Procons Serv SRL, al cărui contract încheiat cu municipiul Turda în anul 2010, avea o valoare de peste 2,82 milioane de euro, pentru zece ani. La ședința extraordinară de vineri, 17 noiembrie, membrii Consiliului local Turda au aprobat ”actualizarea valorii contractului” cu peste 51 de mii de euro, astfel că valoarea contractului de delegare a iluminatului public în Turda a crescut la peste 2,87 milioane de euro, pentru o perioadă de zece ani, din 2010 până în 2020.

Emil HĂLĂȘTUAN

Conducerea Salinei din Turda intenționează să modernizeze Mina Iosif

În viitorul apropiat, în circuitul turistic al Salinei din Turda ar putea intra și Mina Iosif. Dacă studiul de soluție pentru introducerea Minei Iosif în circuitul perimetrului acccesibil vizitatorilor, agreat atât de către conducerea Salinei, respectiv de președintele Consiliului de Administrație al societății, inginer Dorin Apahidean, cât și de către directorul general, Simona Baciu, dar apreciat și de către primarul Turzii, Cristian Matei, va constitui baza pentru întocmirea studiului de fezabilitate, s-ar putea ca, într-un viitor nu prea îndepărtat, turiștii să poată vizita și Mina Iosif, pe lângă minele Rudolf și Terezia, ce fac parte din ”salba de bijuterii” a Salinei din Turda.

În studiul de soluție, realizat de către arhitecții Cornelia și Marius Danciu, aceiași care au creat viziunea

Arhitect Cornelia Danciu, autor, împreună cu fiul său, Marius Danciu, a soluției de modernizare a Minei Iosif, din Salina Turda

futuristă ce a constituit planul după care s-au executat lucrările de modernizare ale Salinei din Turda, se prevede mărirea suprafeței desfășurate a Minei Iosif, prin amenajarea a șase nivele. Odată finalizată construcția acestora, suprafața desfășurată a minei va crește, de la 3 mii, la circa 8 mii de metri pătrați, au explicat cei doi arhitecți. Pe cele șase nivele preconizate a se amenaja în Mina Iosif se vor amplasa o sală de conferințe, un centru de tratament cu aerosoli, un teren de sport, precum și alte dotări destinate uzului turiștilor care vor vizita mina. Legătura între nivele se va asigura cu un ascensor central. Cabina liftului va avea o capacitate de 15-20 de persoane, au precizat arhitecții Cornelia și Marius Danciu, echipa mamă-fiu care a întocmit studiul de soluție pentru modernizarea Minei Iosif.

La suprafața minei se va construi un punct de observație, dar accesul turiștilor se va putea face numai prin interior, au subliniat autorii studiului de soluție pentru modernizarea Minei Iosif, din Salina Turda, prezentat, în premieră, săptămâna aceasta, conducerii societății ce administrează ocna turdeană, autorităților publice locale și presei.

Primarul Turzii, Cristian Matei, apreciază drept benefic faptul că planul de modernizare a Minei Iosif va fi proiectat de aceiași arhitecți (Cornelia și Marius Danciu) care au conceput planul modernizării minelor Rudolf  și Terezia, din perimetrul destinat vizitării în Salina din Turda. Lucrările de modernizare a salinei turdene, ce a beneficiat de o finanțare neramursabilă de circa 5 milioane de euro, alocată în acest scop din fonduri Phare, s-au încheiat în anul 2009. Deși proiectul de modernizare s-a întocmit în perioada în care la conducerea administrativă a Turzii se afla un primar social-democrat (Virgil Blasiu), iar finanțarea s-a obținut în mandatul Guvernului Tăriceanu, panglica inaugurală a  fost tăiată de un trio PDL: premierul, la acea vreme, Emil Boc, ministrul Dezvoltării Regionale și a Turismului, Elena Udrea și primarul, pe atunci ”portocaliu” al Turzii, Tudor Ștefănie. De fapt, ideea includerii salinei în circuitul turistic i-a aparținut acestuia din urmă, iar Tudor Ștefănie a început punerea sa în practică încă din anii 1991 – 1992, când deținea funcția de director al societății comerciale Turism Arieșul, din Turda, pe atunci societate cu capital public.

Emil HĂLĂȘTUAN

Szabo Robert a renunțat la funcția de viceprimar

La Câmpia Turzii s-a făcut rocada între UDMR și PNL în ceea ce privește funcția de viceprimar. Szabo Robert (UDMR), până joi, 16 noiembrie numărul 2 în ierarhia administrativ-edilitară din Câmpia Turzii și-a anunțat demisia din funcția de viceprimar, în cursul unei conferințe de presă. În ceea ce privește motivele care l-au determinat să renunțe la funcția pe care a deținut-o în primărie, Szabo Robert a spus că acestea sunt de natură personală. ”Nu demisionez din cauza amenințărilor, presiunilor sau a unor eventuale disensiuni. Nici nu intenționez să părăsesc UDMR-ul. Nu am oferte de la alte partide. Demisionez din motive de natură personală” a precizat Szabo Robert.

Primarul Câmpiei Turzii, liberalul Dorin Lojigan, a declarat că a înțeles motivele invocate de Szabo Robert

Szabo Robert și Dorin Lojigan (de la stânga la dreapta) au apărut joi, 16 noiembrie 2017 pentru ultima oară în postura de tandem (viceprimar – primar) ce asigură conducerea executivă a Câmpiei Turzii. De aci înainte, primarul Dorin Lojigan va face echipă cu Sabin Ghemeș la conducerea executivă a administrației publice din Câmpia Turzii.  

și că, în consecință, a acceptat demisia viceprimarului. ”Proiectele pe care le-am început împreună cu Szabo Robert vor continua de-a lungul întregului mandat 2016-2020 și, dacă ne ajută Dumnezeu și după aceea” a precizat Lojigan.

În cursul zilei de joi, 16 noiembrie, cu prilejul ședinței Consiliului local, ce a început la ora 13, cu un ceas după conferința de presă în cadrul căreia Szabo Robert și-a făcut publică demisia, membrii forului deliberativ din Câmpia Turzii au ales alt viceprimar, în persoana consilierului Sabin Ghemeș (PNL). Astfel, la conducerea executivă a administrației publice locale din Câmpia Turzii se află un tandem liberal, alcătuit din primarul Dorin Lojigan și viceprimarul Sabin Ghemeș. În ceea ce îl privește pe Szabo Robert, acesta și-a păstrat calitatea de membru al Consiliului local, dobândită din partea electoratului din Câmpia Turzii după alegerile locale din vara anului 2016.

Emil HĂLĂȘTUAN

Turda: Poliția locală și hingherii se războiesc cu câinii vagabonzi

Poliția locală și Centrul de Ecarisaj din Bogata au pornit cruciada împotriva câinilor vagabonzi din Turda, dar și a stăpânilor câinilor care nu respectă regulile de comportament în public, când ies la plimbare însoțiți de patrupede. În primele două săptămâni din luna noiembrie, raidurile hingherilor în centrul Turzii și în microraioanele I, III și IV ale cartierului Oprișani s-au soldat cu ”arestarea” a 284 de câini fără stăpân și internarea acestora în Centrul de Ecarisaj de la Bogata. De acolo, câinii pot pleca în două direcții: spre o nouă casă, cei care au norocul să fie adoptați, sau spre crematoriu, unde se incinerează cadavrele câinilor eutanasiați dacă nu s-a îndurat nimeni să-i adopte în termenul prevăzut de lege pentru găzduirea animalelor în centrele de ecarisaj.

Din 1 până în 13 noiembrie, agenții Poliției locale din Turda au dat 45 de amenzi contravenționale, în valoare de 16.650 de lei. Din acestea 13 sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 5450 de lei, s-au aplicat pentru deținerea câinilor, pisicilor și a altor animale de companie, în apartamente sau în curțile de folosință comună, fără acordul majorității proprietarilor. Alte 17 amenzi, în valoare de 6200 de lei, au primit persoanele care și-au plimbat câinii fără lesă sau botniță, sau i-au lăsat să zburde liberi pe străzile orașului. În aceeași categorie se înscriu și amenzile primite de stăpânii care și-au scos favoriții cu patru picioare la plimbare fără să aibă în dotare pungile ”necesare colectării corespunzătoare a reziduurilro animaliere” cum se prevede la art. 20, lit. g din HCL 212/2002, modificată prin HCL 338/2016: ”Plimbarea câinilor fără lesă și/sau botniță și lăsarea lor în libertate pe străzi, locuri de agreement, lipsa igienizării, a ridicării/colectării corespunzătoare în pungi a reziduurilor animaliere …”

Alte zece amenzi, în valoare totală de 4.200 de lei au primit, din partea agenților Poliției locale, persoanele care au intrat, însoțiți de câini, în parcuri, spații de joacă pentru copii, în incinta instituțiilor de învățământ sau orice instituție publică de pe raza municipiului Turda (HCL 212, din 2002, modificată prin HCL 338, din 2016).

Polițiștii locali au mai aplicat cinci amenzi, în valoare totală de 800 de lei, persoanelor depistate că au lăsat în libertate câini din rase considerate periculoase.

 

Emil HĂLĂȘTUAN

Viișoara: Târg cu vaci și cai. Porcii se vând de acasă

În târgul de toamnă desfășurat duminică, 12 noiembrie, la Viișoara, vântul a suflat a pustiu. Țăranii din satele învecinate au încercat să vândă, fără mari șanse de reușită, câteva vaci, cel mult 15 și câțiva viței, tot așa, vreo 10-15. În ciuda prețurilor relativ mici, de 2 mii – 3 mii de lei pentru o vacă și de 800, până la cel mult 1500 de lei, pentru un vițel, multe din puținele animale oferite spre vânzare  la târgul de toamnă de la Viișoara s-au întors, duminica trecută, în grajdurile din care au plecat dimineața. Caii se vindeau cu două, trei mii de lei, bucata, dar deși oferta la aceste animale a fost mai bogată, cumpărătorii au cam lipsit din târgul de la Viișoara.

Oile și porcii au absentat cu desăvârșire din târg. Un ”târgoveț” din Urca, celălalt sat al comunei Viișoara, spunea că lipsa porcilor nu trebuie să mire pe nimeni. ”De doi ani i-am vândut pentru prețuri de nimic, cu 5-6 lei kilogramul, pe picioare și mulți țărani au renunțat să mai crească porci. Acum vin oameni din alte părți, care caută porci. Ne bat în poartă, dar puțini au noroc să găsească porci de vânzare. Și prețurile au urcat, anul acesta, la 9-10 lei, kilogramul de carne, în viu” a precizat omul.

Dacă porcii lipsesc din târguri, în schimb pe site-urile de vânzări-cumpărări abundă ofertele de carne de porc. În județul Cluj, porcii se vând pentru prețuri de 9-12 lei, kilogramul de carne, în viu. În zona Bucureștiului și în județele Ilfov și Giurgiu porcii se vând cu prețuri ce oscilează între 7 și 10 lei, kilogramul, în viu, sau ”pe picioare” cum se mai spune prin Transilvania. Cei mai ieftini porci se găsesc, potrivit ofertelor de pe site-urile de profil, în județul Buzău, unde ”jertfa de Ignat” se vinde și cu 5 lei, kilogramul, în viu.

În ceea ce privește porcii crescuți cu mâncare ”bio” și cei din soiurile cu conținut redus de colesterol, aceștia se vând cu prețuri mai mari. Astfel, porcii vietnamezi se vând cu 12-15 lei, kilogramul ”pe picioare”. Pentru porcii din rasa ”mangalița” se cer prețuri ce oscilează între 14 și 15 lei, kilogramul de carne, în viu, iar porcii despre care se afirmă că au fost hrăniți cu alimentație ”bio” ca la ”mama acasă” se vând cu 15 lei, kilogramul ”pe picioare”.

Emil HĂLĂȘTUAN