Category Archives: Economic

Festivalul de toamnă al economiei germane – Bilanț de Ziua Națională

Cea mai reușită ediție de până acum a Festivalului de toamnă al economiei germane, organizat anual la Cluj-Napoca, s-a desfășurat între 29 septembrie și 1 octombrie. Într-un comunicat remis presei marți, 3 octombrie, de Ziua Națională a Germaniei, organizatorii festivalului, Clubul Oamenilor de Afaceri de Limbă Germană dinTransilvania de Nord – DWNT şi Avalon Events, au ”raportat cu mândrie” bilanțul evenimentului. Măsurată în berea, carnea, cârnațul și covrigii consumați, cea de-a șasea ediție a Festivalului de toamnă al economiei germane, de la Cluj-Napoca, a însemnat 18 mii de participanți, care, în cele trei zile ale festivalului au devorat peste 6 mii de litri de bere, 5,5 kilometri de cârnați nemțești, 3 mii de covrigi bavarezi și 2 mii de kilograme de carne. ”Acestea sunt cifrele cu care ne lăudam, astăzi (n.r: 3 octombrie), de Ziua Germaniei, în urma celor trei zile de poveste ale Herbfest 2017” se arată în comunicatul post-eveniment al organizatorilor festivalului desfășurat în weekend-ul trecut (29 septembrie – 1 octombrie), în Piața Unirii, din Cluj-Napoca.

Pe lângă munca prestată pentru devorarea cârnaților și a covrigilor, stropiți cu bere nemțească, participanții la festival au avut ocazia să asiste la patru dezbateri publice, pe teme de politică, învățământ, economie și cultură. Printre subiectele abordate în cadrul discuțiilor s-au numărat necesitatea acordării unei importanțe mai mari locurilor de muncă din zona privată, expertiza pe care oamenii de afaceri germani o aduc în România, sau felul în care Germania vede acceptarea României înSpațiul Schengen, etc.

La aceste dezbateri au luat parte Cord Meier-Klod, ambasadorul Germaniei la București și Emil Hurezeanu, omologul său român la Berlin. Printre participanții la cea de-a șasea ediție a Festivalului de toamnă al economiei germane (Herbfest 2017) s-au aflat ex-premierul român Dacian Cioloș, jurnalistul Moise Guran, fostul negociator-șef al României cu Uniunea Europeană, clujeanul Vasile Pușcaș, europarlamentarul Daniel Buda, președintele Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane, Dragoș Atanasiu, omul de afaceri Daniel Metz și mulți alții.

E.H

AgroFest Turda – ediția I: Festival de sunet și culoare

  1. Scăldată în lumina blândă trimisă de razele Soarelui de toamnă, prima ediție a festivalului AgroFest, desfășurată timp de două zile în Parcul Central al Turzii a oferit participanților o ”baie de sunet și culoare” desprinsă parcă dintr-un pastel autumnal.
    Verdele viu, galbenul sau roșul și vinețiul, culori specifice legumelor și fructelor etalate pe tarabele ce au transformat Parcul Central al Turzii într-o piață agroalimentară ad-hoc, s-au ”împletit” în mod fericit cu auriul mierii de albine, cu fripturile rumenite al căror miros i-a îmbiat pe turdeni să zăbovească la mesele adăpostite sub umbrele, la o poveste stropită cu must sau cu un păhărel
    de țuică.

    Producători din Sighișoara, Moldovenești, Tureni, Mărginimea Sibiului și din Turda, au oferit o gamă de produse ce a cuprins vaze și ulcele din teracotă, păturidin lână, papuci de casă, ciuperci, sucuri de roșii, de mere, de rubarbă, gemuri de măceșe, zmeură, coarne, vișine, coacăze roșii și negre, dulcețuri de soc, de nuciverzi, sau de mure, sirop de trandafir, zacuscă, saaltă de vinete, dulceață de ardeiiute și multe alte bunătăți, locatare tradiționale sau de dată mai recentă a cămărilor, ce așteaptă, garnisite cu de toate, sosirea iernii.

Prima zi a festivalului AgroFest a debutat sâmbătă, 30 septembrie, cu discursul primarului Turzii, Cristian Matei, pe care participanții la eveniment l-au putut asculta cu începere de la ora 12. În prealabil, cu circa o oră înainte, Cristian Matei, împreună cu oaspeții săi, primarii comunelor Tureni (Dana Mănăilă), Ploscoș (Aurel Truță), Luna (Nicolae Giurgiu) și Săndulești (Călin Fărgaciu) au
trecut în revistă tote standurile din Parcul Central, situat pe strada Războieni, în apropierea primăriei turdene, locul desfășurării primei ediții a AgroFest, manifestare organizată de autoritățile publice locale, prin Casa De Cultură din
Turda.
”Caravana” edililor-șefi a degustat țuică, must, brânzeturi și miere de albine. Reprezentanții autorităților din Turda și oaspeții acestora, din comunele amintite, au admirat gama diversă de produse etalate de către participanții la prima ediție a AgroFest, s-au oprit lângă sectorul animalelor, pentru a vedea
”expoziția” de oi, vaci și cai, dar și la sectorul destinat utilajelor agricole, unde ”capetele de afiș” le-au constituit tractoarele și combinele marca John Deere.
Emil HĂLĂȘTUAN

Elevi din liceele turdene, în excursie la fabricile din oraș

Dacă, prin anii 80 din secolul trecut, în revista Flacăra se relata despre o excursie a elevilor de școală primară, duși în afara Bucureștiului pentru a cunoaște vaca, în zilele noastre liceeni din Turda au plecat în excursie pentru ca să vadă fabrica.

Mulți dintre cei 20 de elevi, de la Colegiul Național Mihai Viteazul, de la Colegiul Tehnic, respectiv de la Colegiul ”Emil Negruțiu” au susținut că nu au văzut niciodată o fabrică, până joi, 28 septembrie, când au participat la o preumblare prin foste și actuale unități industriale ale Turzii, acțiune organizată de Fundația Rațiu pentru Democrație, în cadrul pregătirii participanților la concursul de fotografie ”Povești de fabrică” inclus în proiectul cu același nume, ce beneficiază de finanțare nerambursabilă din partea Administrației Fondului Național Cultural.

Grupul celor 20 de elevi, împreună cu coordonatorii proiectului ”Povești de fabrică” profesorul Florin Stan și Oana Bakos, au făcut pentru prima dată cunoștință cu o fabrică după ce au pășit dincolo de poarta întreprinderii Cerasind. Parte din fosta Electroceramica, fost brand de notorietate în Europa și nu numai, Cerasind produce, la fel ca și altădată ”ceramică specială” adică tot un fel de izolatori electrici, însă de dimensiuni mai mici decât cei îndeobște cunoscuți.

Deși în momentul vizitei, după ora 15, la Cerasind lucrau mai puțini oameni decât în tura de dimineața, fabrica nu era pustie. Inginerul chimist Bakos Ioan, cu o experiență de circa 40 de ani în Electroceramica, le-a explicat celor 20 de elevi ce produse se fabrică acolo și la ce folosesc izolatorii electrici.

Rezultatele politicii economice de după Revoluție, a statului român, dacă așa ceva a existat, se resimt și la Cerasind. Odinioară, la fabricarea izolatorilor electrici se folosea caolină de Harghita. Azi, deși materia primă de acolo are calități fizico-chimice cum rar se mai pot găsi la caolina exploatată din alte cariere, inginerul Bakos Ioan a precizat că la Cerasind se lucrează cu caolină importată din Spania și din Portugalia, deoareec cariera harghiteană s-a închis! Potrivit acestuia, valoarea producției lunare a fabricii se cifrează la circa 800 de mii de lei, ceea ce înseamnă vreo 10 milioane de lei, anual, sau, în traducere, vreo 2,5 milioane de euro.

 

La Cerasind lucrează circa 180 de salariați, dar fluctuația acestora este destul de mare: ”Săptămânal pleacă cinci-șase oameni și cam tot atâția se angajează în locul lor” spune inginerul Bakos Ioan. În ceea ce privește salariile, muncitorii calificați primesc în jur de 2400-3000 de lei, lunar, în sumă brută, a mai menționat Bakos.

Periplul grupului de liceeni, care s-au înscris la concursul de fotografie ”Povești de fabrică” s-a încheiat la intrarea în perimetrul fostelor Uzine Chmice, după ce, pe parcurs, odată intrați pe strada 22 Decembrie, elevii au văzut terenurile virane, unde altădată exista un depozit de prelaure a cerealelor pentru fabrica de băuturi spirtoase Vinalcool din Cluj-Napoca, respectiv fabrica de ghips din cadrul Combinatului de Lianți și Materiale Refractare, cunoscut drept fabrica de ciment. Acum, bălăriile au luat în stăpânire locurile cu pricina, deposedate de clădiri.

Până la jumătatea lunii octombrie, când organizatorii concursului ”Povești de fabrică” au fixat termenul-limită pentru predarea fotografiilor, elevii participanți vor avea ocazia să mai viziteze câteva fabrici din Turda. Organizatorii vor anunța ulterior programul vizitei și fabricile vizate.

Emil HĂLĂȘTUAN

Târg de meserii pentru învățământul profesional și tehnic: Idei franțuzești pentru joburi românești

Liceenii din județul Cluj au șansa de a fi recrutați pentru angajare încă de pe băncile școlii, la cea de-a treia ediție a „Târgului de meserii” organizat de Clubul Francofon de Afaceri din Cluj, ce se va desfășura joi, 28 septembrie, între orele 10 și 18, în Cluj-Napoca, la stadionul Cluj Arena, etajul 1.

Defășurat sub sloganul „Soluții pentru viitorul tău!” Târgul de meserii, ce se desfășoară anual, promovează învățământul profesional și tehnic din regiunea Clujului și încurajează descoperirea practică a diverselor domenii și meserii, de către tinerii aflați în căutarea unei vocații.

Evenimentul este adresat elevilor de gimnaziu și de liceu, părinților acestora, unităților de învățământ profesional și tehnic, precum și firmelor și companiilor private interesate de personal calificat, deci de absolvenții acestor școli. ”Târgul de meserii se dorește o punte de dialog și de concretizare a unui parteneriat între toți acești actori sociali” se precizează într-un comunicat al organizatorilor evenimentului.

Prin organizarea Târgului de meserii, Clubul Francofon de Afaceri din Cluj, împreună cu partenerii săi, Clubul Oamenilor de Afaceri de Limba Germană din Transilvania de Nord (DWNT) și Asociația Româno-Belgiană a Oamenilor de Afaceri (BEROBA), își propun să contribuie la mediatizarea învățământului profesional și tehnic în rândul publicului larg, la indentificarea nevoilor pieței și facilitarea accesului la forţă de muncă pentru companii, dar și invers – acces la internship-uri și la job-uri pentru absolvenții învățământului profesional, tehnic și vocațional. Efectul pe termen lung al acestui târg constă în contribuția la revitalizarea învățământului profesional, tehnic și vocațional din România, adaptarea curriculei școlare la nevoile reale ale pieței și schimbarea mentalității, a percepției negative asociate cu învăţământul profesional (de exemplu: inferioritatea studiilor vocaționale, în raport cu studiile universitare).

„Pe lângă ce ne-am propus pe termen lung cu acest eveniment, schimbarea de mentalități și sisteme – ceea ce știm că va dura – avem și niște așteptări mai concrete, realizabile la nivel local, pentru început: crearea unei rețele regionale de unități de învățământ profesional și tehnic și conectarea ei la rețeaua oamenilor de afaceri din clubul nostru francez și din cele partenere – german și belgian. Din start, ar fi vorba de peste 275 de companii care ar ști de unde să își ia cu prioritate forța de muncă, calificată și cunoscută deja – firmele au ocazia să organizeze stagii de practică pe domeniile în care au lipsă de personal, apoi să cheme în internship‑urielevii pe care „pun ochii”. Astfel, și procesul de recrutare se ușurează considerabil, iar „siguranța unui loc de muncă” devine o expresie cu sens atât pentru angajat, cât și pentru angajator – care îl poate oferta pe licean imediat ce termină studiile sau chiar în timpul lor, dacă este cazul, pentru un part-time job” a declarat Bogdan Herea, preşedinte al Clubului Francofon de Afaceri din Cluj.

 

PROGRAMUL Târgului de Meserii:

10:00 – 10:30 – Conferință de presă

10:30 – 11:00 – Deschidere cu vizitare de stand-uri și ateliere

10:30 – 16:00 – Ateliere experimentale adresate copiilor/elevilor

16:30 – 18:00 – Dezbatere cu tema „Ce va face copilul meu mâine?” –  adresată profesorilor și părinților, moderator: Andreea Pietroșel (RFI România)

Organizarea Târgului de meserii a beneficiat de susținerea Primăriei Cluj-Napoca, a Inspectoratului Şcolar Județean Cluj și a partenerilor: Camera de Comerț și Industrie Franco-Română (CCIFER),  Clubul Oamenilor de Afaceri de Limba Germană din Transilvania de Nord (DWNT), Asociația Româno-Belgiană a Oamenilor de Afaceri (BEROBA), Consulatul General al Ungariei la Cluj-Napoca și Consulatul Onorific al Suediei la Cluj-Napoca.

Clubul Francofon de Afaceri din Cluj(C.FAC) cuprinde o rețea formată din 60 de firme și persoane francofone cu funcții de decizie în întreprinderi, instituții și organisme administrative din Cluj. CFAC și-a propus să contribuie la dezvoltarea economică a regiunii Cluj și să faciliteze ocuparea forței de muncă în Transilvania.

Contacte: Organizare – Ana-Maria Hacman, tel. 0721.710.338, e-mail: ana.hacman@cfac.ro; Comunicator intern – Alexandra Bran, tel. 0746.376.576, e-mail: alexandra.bran@cfac.ro; Media – Anca Dinu, tel. 0722.870.000, e-mail: anca.dinu123@gmail.com

Emil HĂLĂȘTUAN

 

Pasul 2 al proiectului Companiei de Apă Arieș: Aproape 475 de kilometri de extinderi și reabilitări ale rețelelor de apă și de canalizare

Pasul al doilea al proiectului de extindere și reabilitare a rețelelor de apă și de canalizare din microregiunea Turda – Câmpia Turzii, ce include cele două orașe și încă 11 comune, înseamnă majorarea, cu încă 191 de kilometri, a lungimii rețelelor de distribuție a apei și adăugarea a circa 159 de kilometri la lungimea totală a rețelelor de canalizare. Pe lângă acestea, proiectul include și reabilitarea, pe o lungime totală de aproape 75,5 kilometri a rețelei de distribuție a apei administrată de Compania de Apă Arieș, respectiv a 48 de kilometri din rețeaua de canalizare.

La Turda, rețeaua de distribuție a apei se va extinde pe 39 de străzi, cu o lungime totală de aproape 13,5 kilometri, iar cea de canalizare va mai include încă 111 străzi, cu o lungime totală de 32,5 kilometri, la finalul lucrărilor prevăzute în cel de-al doilea pas al proiectului de extindere și reabilitare a rețelelor de apă și canalizare, pentru a cărui finanțare Compania de Apă Arieș se pregătește pentru accesarea a circa 151 de milioane de euro din fondurile europene alocate României în perioada 2014 – 2020. În ceea ce privește  reabilitarea rețelelor de apă și de canalizare, la Turda se vor executa astfel de lucrări la rețeaua de distribuție a apei de pe 85 de străzi, în lungime totală de peste 36,5 kilometri și la cea de canalizare menajeră de pe 82 de străzi, în lungime totală de 36 de kilometri.

La Câmpia Turzii, rețeaua de distribuție a apei se va extinde pe încă 12 străzi din oraș, cu o lungime totală de 5,5 kilometri, iar rețeaua de canalizare se va extinde cu 4,25 kilometri și va cuprinde încă 9 străzi, pe lângă cele existente. În ceea ce privește lucrările de reabilitare, acestea vizează peste 23 de kilometri din rețeaua de distribuție a apei (45 de străzi) și 12 kilometri din rețeaua de canalizare menajeră (32 de străzi).

În cele 11 comune membre ale Asociației de Dezvoltare Intercomunitară ”Apa Văii Arieșului” rețeaua de distribuție a apei se va extinde, în total, cu peste 170,5 kilometri, iar cea de canalizare menajeră, cu aproape 112 kilometri. Proiectul prevede cele mai mari extinderi ale rețelei de apă, aproximativ câte 65,9 kilometri, la Tureni, respectiv la Tritenii de Jos. În ceea ce privește canalizarea menajeră, Tureniul, cu 23,4 kilometri, respectiv Aitonul, cu 21,4 kilometri, se află pe primele două locuri ale clasamentului.

Contribuția celor 13 unități administrativ-teritoriale deservite de Compania de Apă Arieș la cofinanțarea proiectului, în valoare de peste 151 de milioane de euro, a fost stabilită astfel: Turda, ceva mai mult de 1 milion de euro, Câmpia Turzii, aproape 483 de mii de euro, Tritenii de Jos, peste 318 mii de uro, Tureni, circa 292,5 mii de euro, Aiton, 202,5 mii de uro, Luna, 159 de mii de euro, Mihai Viteazu, 104 mii de euro, Călărași, 99 de mii de euro, Ciurila, peste 93 de mii de euro, Viișoara, aproape 80,5 mii de euro, Petreștii de Jos, 74,5 mii de euro, Ploscoș, aproape 53 de mii de euro și Săndulești, circa 41 de mii de euro.

Emil HĂLĂȘTUAN