Category Archives: Economic

Fermierii, invitați să ceară bani de la APIA

Potrivit Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), până în 12 martie, în cadrul campaniei de primire a cererilor unice de plată pentru anul 2018 s-au depus peste 79 de mii de cereri, pentru aproape 221, 5 mii hectare de teren agricol.

Parteneriat între politicieni și agricultori pentru găsire soluțiilor de repunere în funcțiune a sistemului de irigații din zona Mihai Viteazu – Moldovenești – Călărași

Deși parlamentarii social-democrați clujeni, trei deputați și un senator, susțin că sprijină refacerea sistemului de irigații Mihai Viteazu – Moldovenești – Călărași, aceștia nu s-au consultat, în vederea găsirii celor mai bune căi de rezolvare a  problemei, cu membrii Organizației Utilizatorilor de Apă pentru Irigații (OUAI) din zona Mihai Viteazu-Moldovenești-Călărași. Or, sistemul de irigații nu se repune în funcțiune prin discursuri politice, a apreciat Emil Turdean, președintele OUAI Mihai Viteazu-Moldovenești-Călărași.

Arhivatorul, la doi ani

Omul de afaceri Florinel Cuc, din Câmpia Turzii, cunoscut pentru activitatea sa în domeniul construcțiilor, unde, prin societatea Gentilia Construct a lucrat și la modernizarea Hotelului Potaissa, din Turda, s-a decis să scoată bani din păstrarea hârtiilor. Ca urmare, în 2016, Florinel Cuc a înființat depozitul de siguranță ”Arhivatorul” situat în satul Luncani, din comuna Luna, aflată în apropierea Câmpiei Turzii.

Cu ocazia împlinirii a doi ani de activitate, sărbătoriți cu personalul firmei și cu invitați din administrația locală a comunei Luna, cu colaboratori și cu reprezentanți ai presei, din microregiunea Turda – Câmpia Turzii, la restaurantul ”Stejarii” din apropierea satului Urca, bilanțul firmei ”Arhivatorul” prezentat de către Florinel Cuc, demonstrează că păstrarea și gestionarea documentelor se poate transforma într-o afacere profitabilă.

Astfel, cifra de afaceri a ”Arhivatorului” a crescut, de la peste 1,1 milioane de lei, în 2016, la mai mult de 3,5 milioane de lei, un an mai târziu. În același interval de doi ani, profitul ”Arhivatorului” a crescut cu aproape 300 de mii de lei, de la circa 65 de mii de lei, în 2016, la peste 359 de mii de lei, în 2017. Cu aceste realizări ”Arhivatorul” s-a situat, la sfârșitul anului 2017, între firmele de arhivistică, pe primul loc în județul Cluj și în primele zece din România.

Ambițiile ”Arhivatorului” nu se opresc aici. Pentru anul 2018 se estimează o creștere a cifrei de afaceri

Florinel Cuc explică ecuația succesului obținut cu ”Arhivatorul”: Viziune și acțiune

până la 10 milioane de lei și obținerea unei rate a profitului de 20 la sută din cifra de afaceri, ceea ce ar însemna un profit de 2 milioane de lei. Aceste performanțe financiare, odată realizate, ar sălta ”Arhivatorul” în topul primelor cinci firme de profil din România și, concomitent, ar permite păstrarea poziției de lider între firmele de arhivistică ce activează în județul Cluj. Dezvoltarea firmei se traduce și prin materializarea intenției mărturisite de către Florinel Cuc, aceea de a deschide încă două depozite, la Bucureşti şi Iaşi sau la București și Timişoara.

În prognoza pe termen mediu se estimează atingerea unei cifre de afaceri de 10 milioane de euro, în 2020, cu un profit de 2 milioane de euro, ceea ce ar permite situarea ”Arhivatorului” pe locul al treilea la nivel național, între firmele de profil. Pentru atingerea acestor repere financiare, menite să jaloneze dezvoltarea firmei, se contează pe deschiderea a cinci depozite intermediare în ţară, precum și a două puncte de lucru în afara României.

Dar Florinel Cuc, patronul ”Arhivatorului” se dovedește hotărât să nu se mulțumească cu atât. În ceea ce privește dezvoltarea pe termen lung a firmei, Florinel Cuc a declarat, în cursul întâlnirii aniversare desfășurate sâmbătă, 27 ianuarie, la restaurantul ”Stejarii” din Urca, comuna Viișoara, că își propune ca, până în anul 2025 să transforme Arhivatorul în ”cea mai puternică firmă de arhivare fizică şi electronică din România, unica soluţie perfectă care garantează ordinea şi conservarea arhivelor clienţilor”. Ambițiile mărturisite ale lui Forinel Cuc vizavi de dezvoltarea ”Arhivatorului” s-ar traduce prin realizarea unei acoperiri naţionale de 100 la sută a pieței din domeniul arhivării și păstrării documentelor, precum și prin deschiderea de noi puncte de lucru, în minimum cinci ţări.

Deocamdată, gradul de ocupare al depozitului de siguranță de la Luncani, comuna Luna, se situează în jurul a 17,5 procente din capacitatea totală, de 200 de mii de metri liniari de documente, de care dispune ”Arhivatorul”. În acest depozit se păstrează arhivele a 1500 de clienți, agenți economici și instituții de stat, din județe precum Alba, Bistrița Năsăud, Iași, București, Cluj, Sibiu, Brașov, Satu Mare sau Suceava. Printre clienții ”Arhivatorului” se află case de insolvență, precum Eurobussines LRJ, RTZ, Prestigiu SPRL, Relco Active, New Insolvency, CITR, Expert Insolventa, Insolbis SPRL, Casa de Insolvență Zisu, BDO, agenți economici activi, ca de exemplu Hunnebeck România, Eximtur, Unilact, Electrolytic Coating, Bardi Auto sau instituții publice, precum Spitalul de Obstetrică-Ginecologie de la Sbârcea, din județul Brașov.

La ”Arhivatorul” se face o evaluare gratuită a fondurilor arhivistice și apoi se avansează potențialilor clienți propuneri financiare pliate pe nevoile și dispozițiile fiecăruia. Deasemenea, din acest an, orice viitor și/sau actual client își poate estima costurile presupuse de păstrarea arhivei la depozitul de siguranță de la Luncani, prin accesarea, în acest scop, a calculatorului de servicii arhivistice ”Bugetatorul” ce se găsește pe site-ul www.arhivatorul.ro

 

Emil HĂLĂȘTUAN

Sănătatea, educația și investițiile, prioritățile guvernului pentru bugetul pentru anul 2018 (comunicat transmis de Guvernul României)

Sănătatea, educația și investițiile sunt prioritățile proiectului de buget pentru 2018, adoptat astăzi, 6 decembrie,  în ședința de Guvern.

Proiectul de buget pentru 2018 este construit pe o creștere economică de 5,5%, inflație medie anuală de 3,1%, curs mediu de 4,55 lei/euro și câștig salarial mediu net lunar de 2.614 lei. Deficitul bugetar (cash) este estimat la 2,97% din PIB, în timp ce deficitul ESA este de 2,96% din PIB, cu încadrare în ținta de deficit bugetar de sub 3% din PIB, potrivit Tratatului de la Maastricht.

În proiectul de buget sunt prevăzute venituri estimate de 287,5 mld lei, cu 30,9 miliarde lei mai mari față de 2017, fiind pentru prima dată când PIB-ul României va depăși nivelul de 200 miliarde euro. Din cele 30,9 miliarde lei venituri suplimentare, 21,1 miliarde lei vor merge către bugetul sănătății, care va avea o creștere de 17% față de 2017, bugetul educației, care va avea o creștere de 16%, și bugetul alocat investițiilor, care va avea o creștere de 42%.

În proiectul de buget sunt prevăzute resursele necesare pentru acordarea de vouchere de vacanță pentru toți salariații din sistemul public, creșterea salariului minim și mediu net în întreaga economie (public și privat) cu 9%, majorarea, de la 1 iulie, a pensiilor cu 10% și a pensiei minime cu 23%. În ceea ce privește persoanele cu dizabilități, bugetul prevede creșterea indemnizației acestora cu 30% de la 1 ianuarie.

Totodată, unul dintre obiectivele guvernului pentru anul 2018 este reprezentat de reducerea ratei șomajului sub 4%, și creșterea numărului de salariați cu normă întreagă cu peste 200.000 de persoane. În acest sens, guvernul va sprijini  dezvoltarea programului Start-Up Nation pentru alte 10.000 de firme, deținute în special de tineri. În același timp, în buget s-au alocat 4,5 mld lei pentru programele de ajutor de stat ce vor demara anul viitor, măsură ce țintește inclusiv creșterea exporturilor cu aproximativ 7,6%.            

De asemenea, Guvernul României își respectă angajamentele luate în fața aliaților și alocă, pentru al doilea an consecutiv, 2% din PIB pentru apărare și 53 milioane lei pentru majorarea capitalului operatorilor economici din industria de apărare.

În ceea ce privește absorbția fondurilor europene, Guvernul și-a propus ca în anul 2018 să atragă 28,4 mld lei (6,3 mld euro), cu 32% mai mult față de anul acesta.

 

Cheltuielile bugetare pentru anul 2018 sunt estimate la 314,5 miliarde lei  mld. lei, ceea ce reprezintă 34,6% din PIB:

ü Cea mai mare creștere o înregistrează cheltuielile cu asistența socială datorită măsurilor adoptate în domeniul pensiilor, a majorării indemnizației sociale pentru pensionari și a altor drepturi de asistență socială, care ajung în anul 2018 la 98,6 miliarde lei, respectiv 10,9 % din PIB;

ü Cheltuielile de personal însumează 81,2 miliarde lei ( 8,9%), respectiv o creștere de 11,6 miliarde lei față de anul 2017, pe fondul aplicării Legii cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice;

ü Bunurile și serviciile însumează în anul 2018 – 39,9 miliarde lei (4,4% din PIB), în timp ce cheltuielile cu datoria publică înregistrează în anul 2018, 12,1 miliarde lei ( 1,3 % din PIB);

ü Cheltuielile cu investițiile înregistrează în anul 2018 – 38,5 miliarde lei ( 4,2% din PIB), în creștere cu 11,5 miliarde lei față de anul 2017.

BUGETUL pentru anul 2018 – sumele destinate pentru fiecare instituție

 

ü MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE – 18.164,9 milioane lei  (majorare cu 11,3% față de 2017). S-a asigurat alocarea a 2% din PIB pentru acest minister, asigurându-se astfel respectarea angajamentului asumat de România în relația cu NATO;

ü MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE, ADMINISTRAȚIEI PUBLICE ȘI FONDURILOR EUROPENE – 6.208,6 milioane lei credite bugetare (majorare cu 30,6% față de anul 2017) și 38.343,0 milioane lei credite de angajament;

ü MINISTERUL TRANSPORTURILOR – 9.132,8 milioane lei credite bugetare (majorare cu 0,9% față de anul 2017) și 30.911,5 milioane lei credite de angajament;

ü MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE – 23.794,4 milioane lei (majorare cu 240,9% față de anul 2017); începând cu anul 2018, din bugetul Ministerului Educației Naționale se vor plăti și drepturile salariale ale personalului din învățământul preuniversitar de stat;

ü MINISTERUL SĂNĂTĂȚII – 8.762,2 milioane lei (majorare cu 4,6% față de anul 2017).

–        Precizăm că pentru Casa Națională de Asigurări de Sănătate s-a alocat suma de 33.769,0 milioane lei, cu 4,530,0 milioane lei mai mult față de anul 2017 – (majorare de 15,5%);

ü MINISTERUL CULTURII ȘI IDENTITĂȚII NAȚIONALE – 1.117,4 milioane lei  (majorare cu 50,4%). În bugetul acestui minister s-au alocat 150 milioane lei pentru finanțarea manifestărilor, acțiunilor și proiectelor prilejuite de aniversarea Centenarului României (1918-2018) și a Primului Război Mondial;

ü MINISTERUL MUNCII ȘI JUSTIȚIEI SOCIALE – 31.693,0 milioane lei (scădere cu 13,2% față de anul 2017). Menționăm că scăderea provine din diminuarea transferurilor de la bugetul de stat, pentru echilibrarea bugetului asigurărilor sociale de stat, de la 13.599,1 milioane lei în anul 2017, la 7.408,8 milioane lei în anul 2018;

ü MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE 944,1 milioane lei credite bugetare (majorare cu 21,9% fata de 2017) și 1.033,1 milioane lei credite de angajament. În bugetul Ministerului Afacerilor Externe s-au alocat credite de angajament pentru încheierea de contracte pentru pregătirea exercitării de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene în anul 2019, în sumă totală de 194,9 milioane lei.

ü MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE
buget – 23.522,1 milioane lei (majorare – 23,6%);

ü MINISTERUL AFACERILOR INTERNE – buget – 15.311,9 milioane lei
(majorare – 20,7%);

ü MISTERUL JUSTIȚIEI – buget – 3.750,6 milioane lei (scădere – 0,8%);

ü MINISTERUL PUBLIC- buget – 1.234,7 milioane lei (majorare – 0,23%);

ü MINISTERUL TINERETULUI ȘI SPORTULUI – buget – 517,3 milioane lei (majorare – 15,3%);

ü MINISTERUL MEDIULUI – buget – 444,9 milioane lei (scădere – 5,4%);

ü MINISTERUL COMUNICAȚIILOR ȘI SOCIETĂȚII INFORMAȚIONALE – buget – 291,8 milioane lei, din care 170 milioane lei pentru majorarea capitalului social la Companiei Naționale „Poșta Română” – S.A.;

ü MINISTERUL ECONOMIEI – buget – 355,9 milioane lei, din care 53 milioane lei pentru capitalul social al operatorilor economici din industria națională de apărare aflați sub autoritatea acestuia (majorare – 104,9%);

ü MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE – buget – 4.569,4 milioane lei
(majorare – 25,5%); MINISTERUL FINANȚELOR  – ACȚIUNI GENERALE – buget – 21.595,6 milioane lei (majorare – 1,2%);

ü MINISTERUL ENERGIEI – buget – 583,3 milioane lei (scădere – 36,0%);

ü SECRETARIATUL GENERAL AL GUVERNULUI – buget – 1.336,3 milioane lei; (majorare – 24,8%);

ü MINISTERUL TURISMULUI – buget –63,4 milioane lei (majorare – 39,8%);

ü MINISTERUL PENTRU MEDIUL DE AFACERI, COMERȚ ȘI ANTREPRENORIAT – buget – 1.237,1 milioane lei (majorare – 32,4%);

ü MINISTERUL CERCETĂRII ȘI INOVĂRII – buget –1.652,7 milioane lei (majorare – 13,6%);

ü MINISTERUL APELOR și PĂDURILOR – buget –438,9 milioane lei  (majorare – 26,8%);

ü MINISTERUL CONSULTĂRII PUBLICE ȘI DIALOGULUI SOCIAL
buget – 8,9 milioane lei  (majorare – 16,8%);

ü MINISTERUL PENTRU RELAȚIA CU PARLAMENTUL – buget – 7,3 milioane lei (scădere – 0,7%);

ü MINISTERUL PENTRU ROMÂNII de PRETUTINDENI – buget –25,4 milioane lei (majorare – 44,6%);

ü ADMINISTRAȚIA PREZIDENȚIALĂ – buget – 57,6 milioane lei
(majorare – 20,7%);

ü SENAT – buget – 196,0 milioane lei (majorare – 30,3%);

ü CAMERA DEPUTAȚILOR – buget – 436,2 milioane lei
(majorare – 29,6%).


Proiectele de lege privind bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale de stat pentru 2018 vor fi transmise spre dezbatere și adoptare Parlamentului.

Chinezii, albanezii și ”metafizica oii” dăruiesc românilor: Mâncare mai scumpă de Crăciun

Chinezii, majorările salariilor angajaților bugetari, specula și rata inflației, ce a început să crească în pragul iernii, se află printre cauzele invocate de glasul străzii, specialiști și politicieni, de-a valma, care încearcă să explice trezirea bruscă la viață a inflației, după doi ani de stagnare a prețurilor.

 

Carnea de porc: Cererea chinezilor scumpește oferta românească

 

O incursiune prin măcelăriile din centrul Turzii arată că prețurile la carnea de porc au crescut, cu circa 30 la sută, față de cele practicate de comercianți în vara acestui an. Astfel, sortimentele de carne pentru tocat, costiță, pulpă, ceafă și cotlet de porc, ce se puteau cumpăra în prima jumătate a anului cu prețuri ce variau între 13,50 și 18-19 lei kilogramul, costă acum de la 18, la aproximativ 24 de lei, kilogramul.

În ciuda părerii cvasiunanime a consumatorilor, care consideră Guvernul drept vinovat de aceste

Sursa imaginii: www.asociatia-carnii.ro

scumpiri, producătorii de carne de porc indică drept cauze ale scumpirii cărnii de porc ”creșterea semnificativă” a cantităților exportate în țările asiatice. Astfel, potrivit datelor prezentate de Comisia Europeană în luna martie a anului 2017 ”creșterea semnificativă, în cursul anului 2016, a exportului de carne de porc (n.r: produsă în țările europene) în Asia, mai ales în China, Japonia și Hong Kong” a determinat majorarea prețului la acest sortiment de carne. Pe relația China, exporturile de carne de porc au reprezentat 44.9 la sută din totalul exporturilor Uniunii Europene, în țări terțe, a acestui produs”.

O altă cauză generatoare de scumpiri ale cărnii a reprezentat-o ”scăderea efectivelor de porcine, la toate categoriile de vârstă” cu procente cuprinse între 2,3 la sută, la tineret, între 20-50 kg și de 1,1 la sută, la porcii între 50-80 kg”.

După publicarea raportului Comisiei Europene, ce indică creșterea volumului exportului de carne de porc în țările asiatice drept principala cauză a scumpirii acesteia, încă din luna aprilie, reprezentanții Asociației Române a Cărnii (ARC) prognozau o creștere a prețului cărnii de porc, în România ”în medie, cu 15-30 la sută”. Într-un comunicat postat încă din luna aprilie pe site-ul ARC, www.asociatia-carnii.ro, producătorii au precizat că, față de ultimii doi ani (n.r: 2015 și 2016) ”în trimestrul I din 2017 prețul mediu de achiziție pentru carcasa de porc a crescut cu 26 la sută față de 2016, respectiv cu 12 la sută față de anul 2015… O creștere substanțială se constată la pieptul de porc, unde prețul de tranzacționare în ultimele 12 luni a înregistrat o creștere de 40 la sută, dar și la jambon, 25 la sută, precum și la alte piese rezultate din tranșare” se mai arată în comunicatul ARC.

 

Oul lui Vosganian, la concurență cu chinezii

 

Sursa imaginii: www.asociatia-carnii.ro

Dacă pofta crescândă a chinezilor pentru carnea de porc a determinat scumpirea acestui produs, scumpirea altor alimente, precum untul, al cărui preț a sărit (unt cu un conținut de grăsime de 60 la sută), de la 4,50 la 6,50 și la peste 7 lei, pachetul, pâinea sau ouăle, este explicată de populație prin majorarea salariilor la unele categorii de angajați bugetari, dispusă în acest an de coaliția PSD-ALDE, aflată la guvernare. Parcă a cobit senatorul ALDE Varujan Vosganian, când a propus impozitarea ouălor produse de găinile din gospodăriile populației. Nici măcar politicienii din arcul guvernamental nu au putut indica altă cauză de majorare a prețurilor. Astfel, joi, 23 noiembrie, deputatul PSD Marius Sorin Bota, într-un comunicat de presă aprecia drept nejustificate majorările de prețuri consemnate în ultima perioadă, îndeosebi la produsele alimentare. Bota a indicat și posibilul mod al Guvernului de a stăvili valul scumpirilor: „Chiar dacă pare deplasat, sau anticomercial, în situațiile de speculă Guvernul poate introduce restricții. O astfel de restricție poate fi, de exemplu, impunerea unui adaos maxim pentru perioade limitate de timp. Sper să nu fie necesară o astfel de măsură, dar personal susțin o asemenea abordare” a spus deputatul social-democrat.

 

Castravetele albanez a penetrat piața turdeană

 

Până la clarificarea eventualelor dispute generate de opinia lui Bota, o incursiune în Piața Alimentară Centrală din Turda relevă și alte aspecte, adesea ignorate. Dacă exportul scumpește carnea de porc, importul de legume și fructe îi sufocă pe producătorii autohtoni. Astfel, vineri, 24 noiembrie, din piața turdeană se puteau cumpăra castraveți din Albania (!), roșii din Spania, mere, merișoare și pătrunjel din Polonia, ridichi și vinete din Italia, struguri din Italia, Moldova și Turcia, sau salată din Ungaria, la prețuri ce variau între 2,50 lei, salata ungurească și 8 lei, castraveții albanezi, iar la fructe între 3,50-4,00 lei, merele și 7,50-9,50 lei, strugurii. Dacă la ”tarabe” se stătea la coadă, în sectorul de legume și de zarzavaturi producătorii autohtoni, deși ofereau produse proaspete și neîndopate cu azotați, precum ceapă, albă și roșie, varză, albă și roșie, morcovi, pătrunjel, păstârnac, salată, dovleac, cartofi, la prețuri mult mai mici decât cele practicate de negustorii ”cu firmă” duceau lipsă de mușterii.

 

Scumpirile, explicate de politicieni prin ”metafizica oii” (puterea) sau prin ”proasta guvernare” (opoziția)

 

Vicepreședintele al Comisiei pentru Agricultură, Silvicultură, Industrie alimentară şi Servicii specifice din Camera Deputaților, parlamentarul liberal clujean Adrian Oros, referindu-se la valul scumpirilor ce s-a abătut în ultimele două luni asupra produselor alimentare, comenta, într-un comunicat remis presei joi, 23 noiembrie: ”Dacă, până recent, ministrul Agriculturii, Petre Daea, s-a ocupat de metafizica oii, iar în luna septembrie ne explica cum anul agricol 2017 a fost mai bun pentru că liderul PSD Liviu Dragnea a dispus mai multă ploaie, acum este scos la înaintare de colegii săi de partid și făcut responsabil de găsirea unor explicații care să justifice creșterile de prețuri la alimente. Ministrul PSD al Agriculturii solicită anchete, ia la întrebări Consiliul Concurenţeiși pe alți specialişti în domeniu, cu scopul de a găsi elemente justificative pentru asemenea preţuri, numai în curtea Guvernanților refuză să caute”. Și dacă ministrul Daea caută pe la Consiliul Concurenței cauzele apariției ”puricilor” ce bruiază  imaginea executivului central, prin ”curtea guvernanților” a scormonit liberalul Adrian Oros. Și iată ce a găsit acolo vicepreședintele Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților: ”În realitate, justificarea scumpirilor la toate categoriile de produse este foarte simplă: vorbim de o proastă guvernare caracterizată de haos, disperare, instabilitate, măsuri al căror unic efect îl reprezintă destabilizarea economiei, precum și elaborarea de legi împotriva logicii economiei de piață” a apreciat Oros.

 

Emil HĂLĂȘTUAN