Category Archives: Agricultură

Viișoara: Târg cu vaci și cai. Porcii se vând de acasă

În târgul de toamnă desfășurat duminică, 12 noiembrie, la Viișoara, vântul a suflat a pustiu. Țăranii din satele învecinate au încercat să vândă, fără mari șanse de reușită, câteva vaci, cel mult 15 și câțiva viței, tot așa, vreo 10-15. În ciuda prețurilor relativ mici, de 2 mii – 3 mii de lei pentru o vacă și de 800, până la cel mult 1500 de lei, pentru un vițel, multe din puținele animale oferite spre vânzare  la târgul de toamnă de la Viișoara s-au întors, duminica trecută, în grajdurile din care au plecat dimineața. Caii se vindeau cu două, trei mii de lei, bucata, dar deși oferta la aceste animale a fost mai bogată, cumpărătorii au cam lipsit din târgul de la Viișoara.

Oile și porcii au absentat cu desăvârșire din târg. Un ”târgoveț” din Urca, celălalt sat al comunei Viișoara, spunea că lipsa porcilor nu trebuie să mire pe nimeni. ”De doi ani i-am vândut pentru prețuri de nimic, cu 5-6 lei kilogramul, pe picioare și mulți țărani au renunțat să mai crească porci. Acum vin oameni din alte părți, care caută porci. Ne bat în poartă, dar puțini au noroc să găsească porci de vânzare. Și prețurile au urcat, anul acesta, la 9-10 lei, kilogramul de carne, în viu” a precizat omul.

Dacă porcii lipsesc din târguri, în schimb pe site-urile de vânzări-cumpărări abundă ofertele de carne de porc. În județul Cluj, porcii se vând pentru prețuri de 9-12 lei, kilogramul de carne, în viu. În zona Bucureștiului și în județele Ilfov și Giurgiu porcii se vând cu prețuri ce oscilează între 7 și 10 lei, kilogramul, în viu, sau ”pe picioare” cum se mai spune prin Transilvania. Cei mai ieftini porci se găsesc, potrivit ofertelor de pe site-urile de profil, în județul Buzău, unde ”jertfa de Ignat” se vinde și cu 5 lei, kilogramul, în viu.

În ceea ce privește porcii crescuți cu mâncare ”bio” și cei din soiurile cu conținut redus de colesterol, aceștia se vând cu prețuri mai mari. Astfel, porcii vietnamezi se vând cu 12-15 lei, kilogramul ”pe picioare”. Pentru porcii din rasa ”mangalița” se cer prețuri ce oscilează între 14 și 15 lei, kilogramul de carne, în viu, iar porcii despre care se afirmă că au fost hrăniți cu alimentație ”bio” ca la ”mama acasă” se vând cu 15 lei, kilogramul ”pe picioare”.

Emil HĂLĂȘTUAN

AgroFest Turda – ediția I: Festival de sunet și culoare

  1. Scăldată în lumina blândă trimisă de razele Soarelui de toamnă, prima ediție a festivalului AgroFest, desfășurată timp de două zile în Parcul Central al Turzii a oferit participanților o ”baie de sunet și culoare” desprinsă parcă dintr-un pastel autumnal.
    Verdele viu, galbenul sau roșul și vinețiul, culori specifice legumelor și fructelor etalate pe tarabele ce au transformat Parcul Central al Turzii într-o piață agroalimentară ad-hoc, s-au ”împletit” în mod fericit cu auriul mierii de albine, cu fripturile rumenite al căror miros i-a îmbiat pe turdeni să zăbovească la mesele adăpostite sub umbrele, la o poveste stropită cu must sau cu un păhărel
    de țuică.

    Producători din Sighișoara, Moldovenești, Tureni, Mărginimea Sibiului și din Turda, au oferit o gamă de produse ce a cuprins vaze și ulcele din teracotă, păturidin lână, papuci de casă, ciuperci, sucuri de roșii, de mere, de rubarbă, gemuri de măceșe, zmeură, coarne, vișine, coacăze roșii și negre, dulcețuri de soc, de nuciverzi, sau de mure, sirop de trandafir, zacuscă, saaltă de vinete, dulceață de ardeiiute și multe alte bunătăți, locatare tradiționale sau de dată mai recentă a cămărilor, ce așteaptă, garnisite cu de toate, sosirea iernii.

Prima zi a festivalului AgroFest a debutat sâmbătă, 30 septembrie, cu discursul primarului Turzii, Cristian Matei, pe care participanții la eveniment l-au putut asculta cu începere de la ora 12. În prealabil, cu circa o oră înainte, Cristian Matei, împreună cu oaspeții săi, primarii comunelor Tureni (Dana Mănăilă), Ploscoș (Aurel Truță), Luna (Nicolae Giurgiu) și Săndulești (Călin Fărgaciu) au
trecut în revistă tote standurile din Parcul Central, situat pe strada Războieni, în apropierea primăriei turdene, locul desfășurării primei ediții a AgroFest, manifestare organizată de autoritățile publice locale, prin Casa De Cultură din
Turda.
”Caravana” edililor-șefi a degustat țuică, must, brânzeturi și miere de albine. Reprezentanții autorităților din Turda și oaspeții acestora, din comunele amintite, au admirat gama diversă de produse etalate de către participanții la prima ediție a AgroFest, s-au oprit lângă sectorul animalelor, pentru a vedea
”expoziția” de oi, vaci și cai, dar și la sectorul destinat utilajelor agricole, unde ”capetele de afiș” le-au constituit tractoarele și combinele marca John Deere.
Emil HĂLĂȘTUAN

Sistemul de irigații de pe Arieș ”arată ca după război”

Deputatul clujean Horia Nasra (PSD) l-a interpelat pe ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Petre Daea, în legătură cu măsurile dispuse până acum pentru rezolvarea problemei irigării terenurilor agricole, în județul Cluj.

Referindu-se la sisetmul de irigații construit între anii 1968 și 1972 pe râul Arieș, ce asigura apa necesară culturilor agricole de pe o suprafață de aproape 6 mii de hectare de teren arabil, situat într-un perimetru delimitat de localitățile Moldovenești, Mihai Viteazu, Turda și Călărași, deputatul Horia Nasra aprecia că acum sistemul de irigații amintit ”arată ca după război”.  Din această cauză, hectare întregi de teren agricol au rămas nefolosite, consideră Horia Nasra. Starea sistemului de irigații de pe Arieș a determinat, în opinia parlamentarului social-democrat, intrarea Clujului în topul național al județelor cu cele mai mari suprafețe de terenuri degradate, cu peste 30 de mii de hectare de teern agricol nelucrat.

”Dacă până la Revoluție aproape jumătate de ţară avea un sistem de irigaţii funcţional, întins pe trei milioane de hectare, astăzi mai puţin de jumătate mai are potenţial de funcţionare, conform oficialilor Administraţiei Naţionale a Îmbunătăţirilor Funciare” l-a infromat Horia Nasra, pe ministrul Daea, șeful MADR.

E.H

 

APIA: Începe campania de primire a cererilor unice de plată pentru anul 2017

De la 1 martie, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) demarează campania de primire a cererilor unice de plată pentru anul 2017.

Cererile unice de plată se vor depune până la 15 mai a.c. la centrele APIA judeţene, la cele locale şi la centrul APIA Bucureşti, pentru schemele de plată, măsurile de sprijin sau de ajutor.

Înainte de a se prezenat la centrele APIA, fermierii se recomandă ca fermierii să verifice în Registrul Agricol de la primării situația terenului pe care îl folosesc, iar dacă au și animale, să verifice situația acestora în Registrul Național al Exploatațiilor (RNE), cu ajutorul medicului veterinar concesionar, al asociației sau a propriilor evidențe.

Într-un comunicat al APIA Cluj se precizează că și anul acesta completarea declaraţiei de suprafaţă se realizează electronic, prin aplicaţia IPA Online, ce poate fi accesată din butonul dedicat, situat pe pagina de început a site-ului APIA, însă finalizarea și închiderea cererii unice de plată în IPA Online se face numai în Centrele APIA, în prezenţa funcţionarului responsabil cu primirea cererii, după verificarea acesteia și a mesajelor din controlul parcelelor digitalizate, precum și după corectarea eventualelor probleme semnalate de către sistemul informatic.

La fel, crescătorii de animale vor completa cererea unică de plată – declarație sector zootehnic, împreună cu funcționarul APIA, în aplicația dedicată sectorului zootehnic.

Fermierii care solicită plata pentru o suprafață mai mare de 50 de hectare or depune cererile unice de plată la centrele județene APIA, iar pentru o suprafață de cel mult 50 de hectare cererile se depun la centrele locale ale APIA. De plăţile directe și de cele prevăzute prin măsurile de mediu și climă beneficiază fermierii activi, persoane fizice şi/sau persoane juridice, care desfășoară o activitate agricolă în calitate de utilizatori legali ai suprafețelor de teren agricol și/sau deținători legali de animale, potrivit legislației în vigoare.

Sunt eligibile la plată exploataţiile cu suprafaţa de cel puţin 1 (un) hectar, formate din parcele agricole cu suprafaţa de cel puţin 0,3 hectare. În cazul viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor pomicole, pepinierelor viticole sau a pomilor fructiferi, suprafaţa minimă a parcelei trebuie să fie de cel puţin 0,1 hectare. Pentru legumele cultivate în sere și solarii, suprafața minimă a exploatației trebuie să fie de 0,3 ha, iar suprafața minimă a parcelelor de 0,03 ha. Pentru măsurile de mediu și climă din Programul Național de Dezvoltare Rurală  2014 – 2020, aplicabile pe terenurile agricole (Măsura 10, Măsura 11 și Măsura 13) sunt eligibile la plată exploataţiile cu suprafaţa de cel puţin 1 (un) hectar, formate din parcele agricole cu suprafaţa de cel puţin 0,3 hectare.

La depunerea cererii unice de plată fermierul trebuie să prezinte toate documentele necesare, ce dovedesc utilizarea legală a terenului agricol, inclusiv a terenurilor care conțin zone de interes ecologic, precum și a animalelor. Aceste documente trebuie să fie încheiate înaintea depunerii cererii unice de plată și să fie valabile cel puțin până la data de 1 decembrie a anului de cerere.

Materialele de informare referitoare la campania de primire a cererilor unice de plată pentru anul 2017sunt disponibile pe pagina de început a site-ului APIA: www.apia.org.ro.