Category Archives: Economic

Târg de meserii pentru învățământul profesional și tehnic: Idei franțuzești pentru joburi românești

Liceenii din județul Cluj au șansa de a fi recrutați pentru angajare încă de pe băncile școlii, la cea de-a treia ediție a „Târgului de meserii” organizat de Clubul Francofon de Afaceri din Cluj, ce se va desfășura joi, 28 septembrie, între orele 10 și 18, în Cluj-Napoca, la stadionul Cluj Arena, etajul 1.

Defășurat sub sloganul „Soluții pentru viitorul tău!” Târgul de meserii, ce se desfășoară anual, promovează învățământul profesional și tehnic din regiunea Clujului și încurajează descoperirea practică a diverselor domenii și meserii, de către tinerii aflați în căutarea unei vocații.

Evenimentul este adresat elevilor de gimnaziu și de liceu, părinților acestora, unităților de învățământ profesional și tehnic, precum și firmelor și companiilor private interesate de personal calificat, deci de absolvenții acestor școli. ”Târgul de meserii se dorește o punte de dialog și de concretizare a unui parteneriat între toți acești actori sociali” se precizează într-un comunicat al organizatorilor evenimentului.

Prin organizarea Târgului de meserii, Clubul Francofon de Afaceri din Cluj, împreună cu partenerii săi, Clubul Oamenilor de Afaceri de Limba Germană din Transilvania de Nord (DWNT) și Asociația Româno-Belgiană a Oamenilor de Afaceri (BEROBA), își propun să contribuie la mediatizarea învățământului profesional și tehnic în rândul publicului larg, la indentificarea nevoilor pieței și facilitarea accesului la forţă de muncă pentru companii, dar și invers – acces la internship-uri și la job-uri pentru absolvenții învățământului profesional, tehnic și vocațional. Efectul pe termen lung al acestui târg constă în contribuția la revitalizarea învățământului profesional, tehnic și vocațional din România, adaptarea curriculei școlare la nevoile reale ale pieței și schimbarea mentalității, a percepției negative asociate cu învăţământul profesional (de exemplu: inferioritatea studiilor vocaționale, în raport cu studiile universitare).

„Pe lângă ce ne-am propus pe termen lung cu acest eveniment, schimbarea de mentalități și sisteme – ceea ce știm că va dura – avem și niște așteptări mai concrete, realizabile la nivel local, pentru început: crearea unei rețele regionale de unități de învățământ profesional și tehnic și conectarea ei la rețeaua oamenilor de afaceri din clubul nostru francez și din cele partenere – german și belgian. Din start, ar fi vorba de peste 275 de companii care ar ști de unde să își ia cu prioritate forța de muncă, calificată și cunoscută deja – firmele au ocazia să organizeze stagii de practică pe domeniile în care au lipsă de personal, apoi să cheme în internship‑urielevii pe care „pun ochii”. Astfel, și procesul de recrutare se ușurează considerabil, iar „siguranța unui loc de muncă” devine o expresie cu sens atât pentru angajat, cât și pentru angajator – care îl poate oferta pe licean imediat ce termină studiile sau chiar în timpul lor, dacă este cazul, pentru un part-time job” a declarat Bogdan Herea, preşedinte al Clubului Francofon de Afaceri din Cluj.

 

PROGRAMUL Târgului de Meserii:

10:00 – 10:30 – Conferință de presă

10:30 – 11:00 – Deschidere cu vizitare de stand-uri și ateliere

10:30 – 16:00 – Ateliere experimentale adresate copiilor/elevilor

16:30 – 18:00 – Dezbatere cu tema „Ce va face copilul meu mâine?” –  adresată profesorilor și părinților, moderator: Andreea Pietroșel (RFI România)

Organizarea Târgului de meserii a beneficiat de susținerea Primăriei Cluj-Napoca, a Inspectoratului Şcolar Județean Cluj și a partenerilor: Camera de Comerț și Industrie Franco-Română (CCIFER),  Clubul Oamenilor de Afaceri de Limba Germană din Transilvania de Nord (DWNT), Asociația Româno-Belgiană a Oamenilor de Afaceri (BEROBA), Consulatul General al Ungariei la Cluj-Napoca și Consulatul Onorific al Suediei la Cluj-Napoca.

Clubul Francofon de Afaceri din Cluj(C.FAC) cuprinde o rețea formată din 60 de firme și persoane francofone cu funcții de decizie în întreprinderi, instituții și organisme administrative din Cluj. CFAC și-a propus să contribuie la dezvoltarea economică a regiunii Cluj și să faciliteze ocuparea forței de muncă în Transilvania.

Contacte: Organizare – Ana-Maria Hacman, tel. 0721.710.338, e-mail: ana.hacman@cfac.ro; Comunicator intern – Alexandra Bran, tel. 0746.376.576, e-mail: alexandra.bran@cfac.ro; Media – Anca Dinu, tel. 0722.870.000, e-mail: anca.dinu123@gmail.com

Emil HĂLĂȘTUAN

 

Pasul 2 al proiectului Companiei de Apă Arieș: Aproape 475 de kilometri de extinderi și reabilitări ale rețelelor de apă și de canalizare

Pasul al doilea al proiectului de extindere și reabilitare a rețelelor de apă și de canalizare din microregiunea Turda – Câmpia Turzii, ce include cele două orașe și încă 11 comune, înseamnă majorarea, cu încă 191 de kilometri, a lungimii rețelelor de distribuție a apei și adăugarea a circa 159 de kilometri la lungimea totală a rețelelor de canalizare. Pe lângă acestea, proiectul include și reabilitarea, pe o lungime totală de aproape 75,5 kilometri a rețelei de distribuție a apei administrată de Compania de Apă Arieș, respectiv a 48 de kilometri din rețeaua de canalizare.

La Turda, rețeaua de distribuție a apei se va extinde pe 39 de străzi, cu o lungime totală de aproape 13,5 kilometri, iar cea de canalizare va mai include încă 111 străzi, cu o lungime totală de 32,5 kilometri, la finalul lucrărilor prevăzute în cel de-al doilea pas al proiectului de extindere și reabilitare a rețelelor de apă și canalizare, pentru a cărui finanțare Compania de Apă Arieș se pregătește pentru accesarea a circa 151 de milioane de euro din fondurile europene alocate României în perioada 2014 – 2020. În ceea ce privește  reabilitarea rețelelor de apă și de canalizare, la Turda se vor executa astfel de lucrări la rețeaua de distribuție a apei de pe 85 de străzi, în lungime totală de peste 36,5 kilometri și la cea de canalizare menajeră de pe 82 de străzi, în lungime totală de 36 de kilometri.

La Câmpia Turzii, rețeaua de distribuție a apei se va extinde pe încă 12 străzi din oraș, cu o lungime totală de 5,5 kilometri, iar rețeaua de canalizare se va extinde cu 4,25 kilometri și va cuprinde încă 9 străzi, pe lângă cele existente. În ceea ce privește lucrările de reabilitare, acestea vizează peste 23 de kilometri din rețeaua de distribuție a apei (45 de străzi) și 12 kilometri din rețeaua de canalizare menajeră (32 de străzi).

În cele 11 comune membre ale Asociației de Dezvoltare Intercomunitară ”Apa Văii Arieșului” rețeaua de distribuție a apei se va extinde, în total, cu peste 170,5 kilometri, iar cea de canalizare menajeră, cu aproape 112 kilometri. Proiectul prevede cele mai mari extinderi ale rețelei de apă, aproximativ câte 65,9 kilometri, la Tureni, respectiv la Tritenii de Jos. În ceea ce privește canalizarea menajeră, Tureniul, cu 23,4 kilometri, respectiv Aitonul, cu 21,4 kilometri, se află pe primele două locuri ale clasamentului.

Contribuția celor 13 unități administrativ-teritoriale deservite de Compania de Apă Arieș la cofinanțarea proiectului, în valoare de peste 151 de milioane de euro, a fost stabilită astfel: Turda, ceva mai mult de 1 milion de euro, Câmpia Turzii, aproape 483 de mii de euro, Tritenii de Jos, peste 318 mii de uro, Tureni, circa 292,5 mii de euro, Aiton, 202,5 mii de uro, Luna, 159 de mii de euro, Mihai Viteazu, 104 mii de euro, Călărași, 99 de mii de euro, Ciurila, peste 93 de mii de euro, Viișoara, aproape 80,5 mii de euro, Petreștii de Jos, 74,5 mii de euro, Ploscoș, aproape 53 de mii de euro și Săndulești, circa 41 de mii de euro.

Emil HĂLĂȘTUAN

 

Cluj: Campanie de depistare a muncii ”la negru”

În ultima săptămână a lunii iunie inspectorii de muncă au controlat 13 angajatori din judeţul Cluj.

Pentru două persoane care lucrau fără forme legale de angajare, un agent economic a primit o amendă de 20 de mii de lei, se arată într-un comunicat al Inspecției Teritoriale a Muncii (ITM) din Cluj. În total, pentru munca ”la negru” s-au aplicat 12 amenzi contravenționale, în valoare totală de 40 de mii de lei. Prin celelalte amenzi aplicate, inspectorii de la ITM Cluj au sancționat nerespectarea dispoziţiilor privind munca suplimentară, nerespectarea prevederilor legale privind acordarea repausului saptămânal, neevidenţierea orelor de muncă prestate de către fiecare salariat, încălcarea prevederilor legale referitoare la munca de noapte, nerespectarea prevederilor privind munca în zilele declarate sărbători legale.

Pentru nereguli constatate în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă s-a aplicat o amendă contravențională, în valoare de 4 mii de lei, pentru înscrisuri cu valabilitatea expirată din fișele de aptitudini ale unor lucrători, completate în urma controlului medical periodic. .

Campania de controale întreprinsă de inspectorii ITM la sfârșitul lunii iunie la unii agenți economici din județul Cluj s-a soldat cu amenzi contravenționale în valoare totală de 44 de mii de lei. Inspectorii au dispus angajatorilor verificați aplicarea a 53 de măsuri de remediere a neregulilor constatate.

 

E.H

Număr record de pasageri pe aeroportul internațional al Clujului

Aeroportul Internațional „Avram Iancu”  din Cluj-Napoca a înregistrat în primul semestru al anului 2017 o creștere record a traficului de pasageri, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2016.

Într-un comunicat al Biroului de presă de la Consiliul Județean Cluj, în subordinea căruia se află aeroportul, se precizează că în primele șase luni ale acestui an, pe aeroportul internațional ”Avram Iancu” s-a înregistrat un număr de 1.230.357 de pasageri, cu 63 la sută mai mulți decât cei înregistrați în primul semestru din 2016, când 735.517 persoane au călătorit cu avionul de la și spre Cluj-Napoca. În luna ce tocmai s-a încheiat, la aeroportul clujean s-au doborât două recorduri: cel al numărului de pasageri transportați într-o singură zi și într-o lună. Astfel, în 26 iunie s-au înregistrat 10.189 pasageri, iar pe întreg parcursul lunii iunie aproape 254 de mii de persoane și-au început sau și-au încheiat călătoriile cu avionul pe Aeroportul Internațional ”Avram Iancu” din Cluj-Napoca.

Creșteri semnificative s-a înregistrat și în ceea ce privește traficul de marfă și numărul de mișcări aeronave. În primul semestru din 2017, pe Aeroportul Internațional „Avram Iancu” au aterizat sau au decolat 12.302 aeronave, ceea ce înseamnă o dată și jumătate mai multe decât în perioada ianuarie – iunie a anului precedent. În acest an, de pe aeroportul clujean s-a transportat o cantitate de marfă mai mare cu 52 la sută decât cea înregistrată în primul semestru din 2016. În primele șase luni din anul 2017 avioanele au transportat peste 1500 de tone de marfă de pe aeroportul clujean, față de circa  o mie de tone transportate în prima jumătate a anului trecut.

Asistăm la o creștere cu adevărat spectaculoasă, dar pe deplin justificată, a tuturor indicatorilor de trafic ai aeroportului clujean. Este, fără îndoială, ceea ce am urmărit, ca investițiile extrem de consistente pe care le-am făcut la acest obiectiv să genereze rezultate pe măsură” a declarat Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj.

Potrivit informațiilor din cuprinsul unui articol publicat de Ziarul Financiar în 1 mai 2017, anul trecut 16,4 milioane de pasageri au tranzitat aeroporturile din România. Traficul cel mai mare s-a înregistrat pe Aeroportul Internațional ”Henri Coandă” din București, tranzitat în 2016 de aproape 11 milioane de pasageri. Locul al doilea în top-ul celor mai solicitate aeroporturi românești l-a ocupat ”Avram Iancu” din Cluj-Napoca, cu un trafic de aproape 1,9 milioane de pasageri, consemnat în anul trecut, iar pe locul al treilea s-a clasat aeroportul timișorean ”Traian Vuia” cu 1,16 milioane de pasageri înregistrați în 2016. Împreună, cele mai mari trei aeroporturi din ţară au o pondere de 85 la sută din traficul total de pasageri înregistrat pe cele 16 aeroporturi din România.

Emil HĂLĂȘTUAN

Primăria Turda propune consultarea publicului, cu privire la Planul de Mobilitate Urbană Durabilă și la Strategia Integrate de Dezvoltare Durabilă 2017-2030

Planul de Mobilitate Urbană Durabilă, întocmit în circa o jumătate de an, din decembrie 2016 până în iunie 2017, propune, pentru următorii 13 ani, investiții în valoare de peste 90 milioane euro. Totalul sumei rezultate din  finanțările  nerambursabile, obținute prin accesarea Programului Operațional Regional 2014-2020, Axa 3.2  “Reducerea emisiilor de carbon în zonele urbane bazată pe planurile de mobilitate urbană durabilă” ar reprezenta ”aproape 54 milioane de euro” se precizează într-un comunicat prin se anunță cetățenii Turzii despre  ședința deschisă de consultare publică, ce va avea loc marți, 13 iunie, de la ora 16, Sala Mare a Primăriei.

Documentele elaborate pot fi consultate de către toți cetățenii interesați, pe site-ul Primăriei Turda  www.primariaturda.ro, iar comentariile se pot transmite la adresa primaria@primariaturda.ro sau pmudmunicipiulturda@gmail.com

Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) are ca țintă principală îmbunătățirea accesibilității locuitorilor, a mobilității acestora, precum și buna integrare a diverselor tipuri de transport. Concretizarea Planului de Mobilitate Urbană va avea drept efecte ”asigurarea accesului tuturor cetățenilor la opțiuni de transport care facilitează ajungerea la destinații și servicii esențiale, inclusiv opțiuni de transport nepoluante, îmbunătățirea siguranței și securității cetățenilor în trafic, reducerea poluării sonore și a aerului, a emisiilor de gaze cu efect de seră și a consumului de energie, îmbunătățirea eficienței și rentabilității transportului de persoane și bunuri și creșterea atractivității și calității mediului urban în beneficiul cetățenilor, economiei și societății în general” se precizează în comunicatul de luni, 12 iunie, al Biroului de presă din cadrul Primăriei Turda.

Elaborarea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă și a Strategiei Integrate de Dezvoltare Durabilă 2017-2023-2030 reprezintă două instrumente de planificare strategică teritorială, prin care se urmărește corelarea dezvoltării teritoriale a  Turzii, cu nevoile de mobilitate și transport ale persoanelor, bunurilor și mărfurilor.

Strategia integrată de dezvoltare integrată a Turzii asigură cadrul pentru structurarea unei viziuni, orientate pe termen lung, asupra viitorului durabil al orașului. Aceasta ”integrează creşterea și competitivitatea economică, coeziunea și incluziunea socială, respectiv protecţia mediului și ia în considerare abordarea simultană și echilibată a conceptelor cu privire la dezvoltarea sustenabilă, coeziunea, competitivitatea economică și incluziunea socială.