Category Archives: Economic

Sănătatea, educația și investițiile, prioritățile guvernului pentru bugetul pentru anul 2018 (comunicat transmis de Guvernul României)

Sănătatea, educația și investițiile sunt prioritățile proiectului de buget pentru 2018, adoptat astăzi, 6 decembrie,  în ședința de Guvern.

Proiectul de buget pentru 2018 este construit pe o creștere economică de 5,5%, inflație medie anuală de 3,1%, curs mediu de 4,55 lei/euro și câștig salarial mediu net lunar de 2.614 lei. Deficitul bugetar (cash) este estimat la 2,97% din PIB, în timp ce deficitul ESA este de 2,96% din PIB, cu încadrare în ținta de deficit bugetar de sub 3% din PIB, potrivit Tratatului de la Maastricht.

În proiectul de buget sunt prevăzute venituri estimate de 287,5 mld lei, cu 30,9 miliarde lei mai mari față de 2017, fiind pentru prima dată când PIB-ul României va depăși nivelul de 200 miliarde euro. Din cele 30,9 miliarde lei venituri suplimentare, 21,1 miliarde lei vor merge către bugetul sănătății, care va avea o creștere de 17% față de 2017, bugetul educației, care va avea o creștere de 16%, și bugetul alocat investițiilor, care va avea o creștere de 42%.

În proiectul de buget sunt prevăzute resursele necesare pentru acordarea de vouchere de vacanță pentru toți salariații din sistemul public, creșterea salariului minim și mediu net în întreaga economie (public și privat) cu 9%, majorarea, de la 1 iulie, a pensiilor cu 10% și a pensiei minime cu 23%. În ceea ce privește persoanele cu dizabilități, bugetul prevede creșterea indemnizației acestora cu 30% de la 1 ianuarie.

Totodată, unul dintre obiectivele guvernului pentru anul 2018 este reprezentat de reducerea ratei șomajului sub 4%, și creșterea numărului de salariați cu normă întreagă cu peste 200.000 de persoane. În acest sens, guvernul va sprijini  dezvoltarea programului Start-Up Nation pentru alte 10.000 de firme, deținute în special de tineri. În același timp, în buget s-au alocat 4,5 mld lei pentru programele de ajutor de stat ce vor demara anul viitor, măsură ce țintește inclusiv creșterea exporturilor cu aproximativ 7,6%.            

De asemenea, Guvernul României își respectă angajamentele luate în fața aliaților și alocă, pentru al doilea an consecutiv, 2% din PIB pentru apărare și 53 milioane lei pentru majorarea capitalului operatorilor economici din industria de apărare.

În ceea ce privește absorbția fondurilor europene, Guvernul și-a propus ca în anul 2018 să atragă 28,4 mld lei (6,3 mld euro), cu 32% mai mult față de anul acesta.

 

Cheltuielile bugetare pentru anul 2018 sunt estimate la 314,5 miliarde lei  mld. lei, ceea ce reprezintă 34,6% din PIB:

ü Cea mai mare creștere o înregistrează cheltuielile cu asistența socială datorită măsurilor adoptate în domeniul pensiilor, a majorării indemnizației sociale pentru pensionari și a altor drepturi de asistență socială, care ajung în anul 2018 la 98,6 miliarde lei, respectiv 10,9 % din PIB;

ü Cheltuielile de personal însumează 81,2 miliarde lei ( 8,9%), respectiv o creștere de 11,6 miliarde lei față de anul 2017, pe fondul aplicării Legii cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice;

ü Bunurile și serviciile însumează în anul 2018 – 39,9 miliarde lei (4,4% din PIB), în timp ce cheltuielile cu datoria publică înregistrează în anul 2018, 12,1 miliarde lei ( 1,3 % din PIB);

ü Cheltuielile cu investițiile înregistrează în anul 2018 – 38,5 miliarde lei ( 4,2% din PIB), în creștere cu 11,5 miliarde lei față de anul 2017.

BUGETUL pentru anul 2018 – sumele destinate pentru fiecare instituție

 

ü MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE – 18.164,9 milioane lei  (majorare cu 11,3% față de 2017). S-a asigurat alocarea a 2% din PIB pentru acest minister, asigurându-se astfel respectarea angajamentului asumat de România în relația cu NATO;

ü MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE, ADMINISTRAȚIEI PUBLICE ȘI FONDURILOR EUROPENE – 6.208,6 milioane lei credite bugetare (majorare cu 30,6% față de anul 2017) și 38.343,0 milioane lei credite de angajament;

ü MINISTERUL TRANSPORTURILOR – 9.132,8 milioane lei credite bugetare (majorare cu 0,9% față de anul 2017) și 30.911,5 milioane lei credite de angajament;

ü MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE – 23.794,4 milioane lei (majorare cu 240,9% față de anul 2017); începând cu anul 2018, din bugetul Ministerului Educației Naționale se vor plăti și drepturile salariale ale personalului din învățământul preuniversitar de stat;

ü MINISTERUL SĂNĂTĂȚII – 8.762,2 milioane lei (majorare cu 4,6% față de anul 2017).

–        Precizăm că pentru Casa Națională de Asigurări de Sănătate s-a alocat suma de 33.769,0 milioane lei, cu 4,530,0 milioane lei mai mult față de anul 2017 – (majorare de 15,5%);

ü MINISTERUL CULTURII ȘI IDENTITĂȚII NAȚIONALE – 1.117,4 milioane lei  (majorare cu 50,4%). În bugetul acestui minister s-au alocat 150 milioane lei pentru finanțarea manifestărilor, acțiunilor și proiectelor prilejuite de aniversarea Centenarului României (1918-2018) și a Primului Război Mondial;

ü MINISTERUL MUNCII ȘI JUSTIȚIEI SOCIALE – 31.693,0 milioane lei (scădere cu 13,2% față de anul 2017). Menționăm că scăderea provine din diminuarea transferurilor de la bugetul de stat, pentru echilibrarea bugetului asigurărilor sociale de stat, de la 13.599,1 milioane lei în anul 2017, la 7.408,8 milioane lei în anul 2018;

ü MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE 944,1 milioane lei credite bugetare (majorare cu 21,9% fata de 2017) și 1.033,1 milioane lei credite de angajament. În bugetul Ministerului Afacerilor Externe s-au alocat credite de angajament pentru încheierea de contracte pentru pregătirea exercitării de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene în anul 2019, în sumă totală de 194,9 milioane lei.

ü MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE
buget – 23.522,1 milioane lei (majorare – 23,6%);

ü MINISTERUL AFACERILOR INTERNE – buget – 15.311,9 milioane lei
(majorare – 20,7%);

ü MISTERUL JUSTIȚIEI – buget – 3.750,6 milioane lei (scădere – 0,8%);

ü MINISTERUL PUBLIC- buget – 1.234,7 milioane lei (majorare – 0,23%);

ü MINISTERUL TINERETULUI ȘI SPORTULUI – buget – 517,3 milioane lei (majorare – 15,3%);

ü MINISTERUL MEDIULUI – buget – 444,9 milioane lei (scădere – 5,4%);

ü MINISTERUL COMUNICAȚIILOR ȘI SOCIETĂȚII INFORMAȚIONALE – buget – 291,8 milioane lei, din care 170 milioane lei pentru majorarea capitalului social la Companiei Naționale „Poșta Română” – S.A.;

ü MINISTERUL ECONOMIEI – buget – 355,9 milioane lei, din care 53 milioane lei pentru capitalul social al operatorilor economici din industria națională de apărare aflați sub autoritatea acestuia (majorare – 104,9%);

ü MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE – buget – 4.569,4 milioane lei
(majorare – 25,5%); MINISTERUL FINANȚELOR  – ACȚIUNI GENERALE – buget – 21.595,6 milioane lei (majorare – 1,2%);

ü MINISTERUL ENERGIEI – buget – 583,3 milioane lei (scădere – 36,0%);

ü SECRETARIATUL GENERAL AL GUVERNULUI – buget – 1.336,3 milioane lei; (majorare – 24,8%);

ü MINISTERUL TURISMULUI – buget –63,4 milioane lei (majorare – 39,8%);

ü MINISTERUL PENTRU MEDIUL DE AFACERI, COMERȚ ȘI ANTREPRENORIAT – buget – 1.237,1 milioane lei (majorare – 32,4%);

ü MINISTERUL CERCETĂRII ȘI INOVĂRII – buget –1.652,7 milioane lei (majorare – 13,6%);

ü MINISTERUL APELOR și PĂDURILOR – buget –438,9 milioane lei  (majorare – 26,8%);

ü MINISTERUL CONSULTĂRII PUBLICE ȘI DIALOGULUI SOCIAL
buget – 8,9 milioane lei  (majorare – 16,8%);

ü MINISTERUL PENTRU RELAȚIA CU PARLAMENTUL – buget – 7,3 milioane lei (scădere – 0,7%);

ü MINISTERUL PENTRU ROMÂNII de PRETUTINDENI – buget –25,4 milioane lei (majorare – 44,6%);

ü ADMINISTRAȚIA PREZIDENȚIALĂ – buget – 57,6 milioane lei
(majorare – 20,7%);

ü SENAT – buget – 196,0 milioane lei (majorare – 30,3%);

ü CAMERA DEPUTAȚILOR – buget – 436,2 milioane lei
(majorare – 29,6%).


Proiectele de lege privind bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale de stat pentru 2018 vor fi transmise spre dezbatere și adoptare Parlamentului.

Chinezii, albanezii și ”metafizica oii” dăruiesc românilor: Mâncare mai scumpă de Crăciun

Chinezii, majorările salariilor angajaților bugetari, specula și rata inflației, ce a început să crească în pragul iernii, se află printre cauzele invocate de glasul străzii, specialiști și politicieni, de-a valma, care încearcă să explice trezirea bruscă la viață a inflației, după doi ani de stagnare a prețurilor.

 

Carnea de porc: Cererea chinezilor scumpește oferta românească

 

O incursiune prin măcelăriile din centrul Turzii arată că prețurile la carnea de porc au crescut, cu circa 30 la sută, față de cele practicate de comercianți în vara acestui an. Astfel, sortimentele de carne pentru tocat, costiță, pulpă, ceafă și cotlet de porc, ce se puteau cumpăra în prima jumătate a anului cu prețuri ce variau între 13,50 și 18-19 lei kilogramul, costă acum de la 18, la aproximativ 24 de lei, kilogramul.

În ciuda părerii cvasiunanime a consumatorilor, care consideră Guvernul drept vinovat de aceste

Sursa imaginii: www.asociatia-carnii.ro

scumpiri, producătorii de carne de porc indică drept cauze ale scumpirii cărnii de porc ”creșterea semnificativă” a cantităților exportate în țările asiatice. Astfel, potrivit datelor prezentate de Comisia Europeană în luna martie a anului 2017 ”creșterea semnificativă, în cursul anului 2016, a exportului de carne de porc (n.r: produsă în țările europene) în Asia, mai ales în China, Japonia și Hong Kong” a determinat majorarea prețului la acest sortiment de carne. Pe relația China, exporturile de carne de porc au reprezentat 44.9 la sută din totalul exporturilor Uniunii Europene, în țări terțe, a acestui produs”.

O altă cauză generatoare de scumpiri ale cărnii a reprezentat-o ”scăderea efectivelor de porcine, la toate categoriile de vârstă” cu procente cuprinse între 2,3 la sută, la tineret, între 20-50 kg și de 1,1 la sută, la porcii între 50-80 kg”.

După publicarea raportului Comisiei Europene, ce indică creșterea volumului exportului de carne de porc în țările asiatice drept principala cauză a scumpirii acesteia, încă din luna aprilie, reprezentanții Asociației Române a Cărnii (ARC) prognozau o creștere a prețului cărnii de porc, în România ”în medie, cu 15-30 la sută”. Într-un comunicat postat încă din luna aprilie pe site-ul ARC, www.asociatia-carnii.ro, producătorii au precizat că, față de ultimii doi ani (n.r: 2015 și 2016) ”în trimestrul I din 2017 prețul mediu de achiziție pentru carcasa de porc a crescut cu 26 la sută față de 2016, respectiv cu 12 la sută față de anul 2015… O creștere substanțială se constată la pieptul de porc, unde prețul de tranzacționare în ultimele 12 luni a înregistrat o creștere de 40 la sută, dar și la jambon, 25 la sută, precum și la alte piese rezultate din tranșare” se mai arată în comunicatul ARC.

 

Oul lui Vosganian, la concurență cu chinezii

 

Sursa imaginii: www.asociatia-carnii.ro

Dacă pofta crescândă a chinezilor pentru carnea de porc a determinat scumpirea acestui produs, scumpirea altor alimente, precum untul, al cărui preț a sărit (unt cu un conținut de grăsime de 60 la sută), de la 4,50 la 6,50 și la peste 7 lei, pachetul, pâinea sau ouăle, este explicată de populație prin majorarea salariilor la unele categorii de angajați bugetari, dispusă în acest an de coaliția PSD-ALDE, aflată la guvernare. Parcă a cobit senatorul ALDE Varujan Vosganian, când a propus impozitarea ouălor produse de găinile din gospodăriile populației. Nici măcar politicienii din arcul guvernamental nu au putut indica altă cauză de majorare a prețurilor. Astfel, joi, 23 noiembrie, deputatul PSD Marius Sorin Bota, într-un comunicat de presă aprecia drept nejustificate majorările de prețuri consemnate în ultima perioadă, îndeosebi la produsele alimentare. Bota a indicat și posibilul mod al Guvernului de a stăvili valul scumpirilor: „Chiar dacă pare deplasat, sau anticomercial, în situațiile de speculă Guvernul poate introduce restricții. O astfel de restricție poate fi, de exemplu, impunerea unui adaos maxim pentru perioade limitate de timp. Sper să nu fie necesară o astfel de măsură, dar personal susțin o asemenea abordare” a spus deputatul social-democrat.

 

Castravetele albanez a penetrat piața turdeană

 

Până la clarificarea eventualelor dispute generate de opinia lui Bota, o incursiune în Piața Alimentară Centrală din Turda relevă și alte aspecte, adesea ignorate. Dacă exportul scumpește carnea de porc, importul de legume și fructe îi sufocă pe producătorii autohtoni. Astfel, vineri, 24 noiembrie, din piața turdeană se puteau cumpăra castraveți din Albania (!), roșii din Spania, mere, merișoare și pătrunjel din Polonia, ridichi și vinete din Italia, struguri din Italia, Moldova și Turcia, sau salată din Ungaria, la prețuri ce variau între 2,50 lei, salata ungurească și 8 lei, castraveții albanezi, iar la fructe între 3,50-4,00 lei, merele și 7,50-9,50 lei, strugurii. Dacă la ”tarabe” se stătea la coadă, în sectorul de legume și de zarzavaturi producătorii autohtoni, deși ofereau produse proaspete și neîndopate cu azotați, precum ceapă, albă și roșie, varză, albă și roșie, morcovi, pătrunjel, păstârnac, salată, dovleac, cartofi, la prețuri mult mai mici decât cele practicate de negustorii ”cu firmă” duceau lipsă de mușterii.

 

Scumpirile, explicate de politicieni prin ”metafizica oii” (puterea) sau prin ”proasta guvernare” (opoziția)

 

Vicepreședintele al Comisiei pentru Agricultură, Silvicultură, Industrie alimentară şi Servicii specifice din Camera Deputaților, parlamentarul liberal clujean Adrian Oros, referindu-se la valul scumpirilor ce s-a abătut în ultimele două luni asupra produselor alimentare, comenta, într-un comunicat remis presei joi, 23 noiembrie: ”Dacă, până recent, ministrul Agriculturii, Petre Daea, s-a ocupat de metafizica oii, iar în luna septembrie ne explica cum anul agricol 2017 a fost mai bun pentru că liderul PSD Liviu Dragnea a dispus mai multă ploaie, acum este scos la înaintare de colegii săi de partid și făcut responsabil de găsirea unor explicații care să justifice creșterile de prețuri la alimente. Ministrul PSD al Agriculturii solicită anchete, ia la întrebări Consiliul Concurenţeiși pe alți specialişti în domeniu, cu scopul de a găsi elemente justificative pentru asemenea preţuri, numai în curtea Guvernanților refuză să caute”. Și dacă ministrul Daea caută pe la Consiliul Concurenței cauzele apariției ”puricilor” ce bruiază  imaginea executivului central, prin ”curtea guvernanților” a scormonit liberalul Adrian Oros. Și iată ce a găsit acolo vicepreședintele Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților: ”În realitate, justificarea scumpirilor la toate categoriile de produse este foarte simplă: vorbim de o proastă guvernare caracterizată de haos, disperare, instabilitate, măsuri al căror unic efect îl reprezintă destabilizarea economiei, precum și elaborarea de legi împotriva logicii economiei de piață” a apreciat Oros.

 

Emil HĂLĂȘTUAN

Conducerea Salinei din Turda intenționează să modernizeze Mina Iosif

În viitorul apropiat, în circuitul turistic al Salinei din Turda ar putea intra și Mina Iosif. Dacă studiul de soluție pentru introducerea Minei Iosif în circuitul perimetrului acccesibil vizitatorilor, agreat atât de către conducerea Salinei, respectiv de președintele Consiliului de Administrație al societății, inginer Dorin Apahidean, cât și de către directorul general, Simona Baciu, dar apreciat și de către primarul Turzii, Cristian Matei, va constitui baza pentru întocmirea studiului de fezabilitate, s-ar putea ca, într-un viitor nu prea îndepărtat, turiștii să poată vizita și Mina Iosif, pe lângă minele Rudolf și Terezia, ce fac parte din ”salba de bijuterii” a Salinei din Turda.

În studiul de soluție, realizat de către arhitecții Cornelia și Marius Danciu, aceiași care au creat viziunea

Arhitect Cornelia Danciu, autor, împreună cu fiul său, Marius Danciu, a soluției de modernizare a Minei Iosif, din Salina Turda

futuristă ce a constituit planul după care s-au executat lucrările de modernizare ale Salinei din Turda, se prevede mărirea suprafeței desfășurate a Minei Iosif, prin amenajarea a șase nivele. Odată finalizată construcția acestora, suprafața desfășurată a minei va crește, de la 3 mii, la circa 8 mii de metri pătrați, au explicat cei doi arhitecți. Pe cele șase nivele preconizate a se amenaja în Mina Iosif se vor amplasa o sală de conferințe, un centru de tratament cu aerosoli, un teren de sport, precum și alte dotări destinate uzului turiștilor care vor vizita mina. Legătura între nivele se va asigura cu un ascensor central. Cabina liftului va avea o capacitate de 15-20 de persoane, au precizat arhitecții Cornelia și Marius Danciu, echipa mamă-fiu care a întocmit studiul de soluție pentru modernizarea Minei Iosif.

La suprafața minei se va construi un punct de observație, dar accesul turiștilor se va putea face numai prin interior, au subliniat autorii studiului de soluție pentru modernizarea Minei Iosif, din Salina Turda, prezentat, în premieră, săptămâna aceasta, conducerii societății ce administrează ocna turdeană, autorităților publice locale și presei.

Primarul Turzii, Cristian Matei, apreciază drept benefic faptul că planul de modernizare a Minei Iosif va fi proiectat de aceiași arhitecți (Cornelia și Marius Danciu) care au conceput planul modernizării minelor Rudolf  și Terezia, din perimetrul destinat vizitării în Salina din Turda. Lucrările de modernizare a salinei turdene, ce a beneficiat de o finanțare neramursabilă de circa 5 milioane de euro, alocată în acest scop din fonduri Phare, s-au încheiat în anul 2009. Deși proiectul de modernizare s-a întocmit în perioada în care la conducerea administrativă a Turzii se afla un primar social-democrat (Virgil Blasiu), iar finanțarea s-a obținut în mandatul Guvernului Tăriceanu, panglica inaugurală a  fost tăiată de un trio PDL: premierul, la acea vreme, Emil Boc, ministrul Dezvoltării Regionale și a Turismului, Elena Udrea și primarul, pe atunci ”portocaliu” al Turzii, Tudor Ștefănie. De fapt, ideea includerii salinei în circuitul turistic i-a aparținut acestuia din urmă, iar Tudor Ștefănie a început punerea sa în practică încă din anii 1991 – 1992, când deținea funcția de director al societății comerciale Turism Arieșul, din Turda, pe atunci societate cu capital public.

Emil HĂLĂȘTUAN

Viișoara: Târg cu vaci și cai. Porcii se vând de acasă

În târgul de toamnă desfășurat duminică, 12 noiembrie, la Viișoara, vântul a suflat a pustiu. Țăranii din satele învecinate au încercat să vândă, fără mari șanse de reușită, câteva vaci, cel mult 15 și câțiva viței, tot așa, vreo 10-15. În ciuda prețurilor relativ mici, de 2 mii – 3 mii de lei pentru o vacă și de 800, până la cel mult 1500 de lei, pentru un vițel, multe din puținele animale oferite spre vânzare  la târgul de toamnă de la Viișoara s-au întors, duminica trecută, în grajdurile din care au plecat dimineața. Caii se vindeau cu două, trei mii de lei, bucata, dar deși oferta la aceste animale a fost mai bogată, cumpărătorii au cam lipsit din târgul de la Viișoara.

Oile și porcii au absentat cu desăvârșire din târg. Un ”târgoveț” din Urca, celălalt sat al comunei Viișoara, spunea că lipsa porcilor nu trebuie să mire pe nimeni. ”De doi ani i-am vândut pentru prețuri de nimic, cu 5-6 lei kilogramul, pe picioare și mulți țărani au renunțat să mai crească porci. Acum vin oameni din alte părți, care caută porci. Ne bat în poartă, dar puțini au noroc să găsească porci de vânzare. Și prețurile au urcat, anul acesta, la 9-10 lei, kilogramul de carne, în viu” a precizat omul.

Dacă porcii lipsesc din târguri, în schimb pe site-urile de vânzări-cumpărări abundă ofertele de carne de porc. În județul Cluj, porcii se vând pentru prețuri de 9-12 lei, kilogramul de carne, în viu. În zona Bucureștiului și în județele Ilfov și Giurgiu porcii se vând cu prețuri ce oscilează între 7 și 10 lei, kilogramul, în viu, sau ”pe picioare” cum se mai spune prin Transilvania. Cei mai ieftini porci se găsesc, potrivit ofertelor de pe site-urile de profil, în județul Buzău, unde ”jertfa de Ignat” se vinde și cu 5 lei, kilogramul, în viu.

În ceea ce privește porcii crescuți cu mâncare ”bio” și cei din soiurile cu conținut redus de colesterol, aceștia se vând cu prețuri mai mari. Astfel, porcii vietnamezi se vând cu 12-15 lei, kilogramul ”pe picioare”. Pentru porcii din rasa ”mangalița” se cer prețuri ce oscilează între 14 și 15 lei, kilogramul de carne, în viu, iar porcii despre care se afirmă că au fost hrăniți cu alimentație ”bio” ca la ”mama acasă” se vând cu 15 lei, kilogramul ”pe picioare”.

Emil HĂLĂȘTUAN

Primul târg de cariere organizat la Turda

Facultăți de la trei universități și de la două asociații studențești (Societatea studenților europeniști și Asociația studenților de la business) din Cluj-Napoca și-au prezentat ofertele de studii în cadrul ”târgului de cariere” organizat pentru prima dată la Turda, duminică, 22 octombrie.

În cadrul evenimentului, organizat de asociația The da Vinci Sistem, împreună cu Primăria Turda, la cele aproximativ 40 de standuri amplasate în zona pietonală din centrul orașului, liceenii, dar nu numai, au putut afla informații despre oferta de studii a Universității Babeș-Bolyai – facultățile de Istorie și filosofie, Știința și ingineria mediului, Chimie și inginerie chimică, Psihologie și științe ale educației, Științe politice, administrative și ale comunicării, Științe economice și de gestionarea afacerilor și Drept. Cu oferte au încercat să ademenească viitori studenți și Universitatea Tehnică, respectiv Universitatea maghiară Sapientia, de asemenea din Cluj-Napoca.

Leonardo Mărincean, de la The Da Vinci Sistem a declarat că târgul de cariere se adresează, în primul

Dezbatere ”Tineretul încotro?”
Au încercat să ”citească busola” Alexandru Fuhrmann, Stelian Brad și Vladimir Oargă, pe parcursul unei discuții moderate de către Leonardo Mărincean, de la The Da Vinci Sistem, asociație organizatoare a ”târgului de cariere” de la Turda

rând, elevilor din clasele IX-XI, pentru ca aceștia să dispună de o cantitate îndestulătoare de informații și să aibă suficient timp pentru a se decide ce carieră profesională vor urma, după absolvirea liceului.

În aceeași idee, organizatorii au inclus, în programul primei ediții a târgului de cariere de la Turda și trei dezbateri, cu subiecte precum ”Tineretul încotro” sau ce variantă trebuie să aleagă absolvenții de liceu între continuarea studiilor în țară sau la facultăți din străinătate.

La dezbateri au luat parte primarul Turzii, Cristian Matei, inginerul Vladimir Oargă, director la compania Transilvania Impact, Stelian Brad, cadru didactic la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca și Alexandru Fuhrmann, fost director al companiei Coca-Cola, divizia pentru Europa de Est. Despre varianta cea mai bună a continuării studiilor, în țară sau în străinătate, au prezentat argumente Denisa Moise, Andrei Bratu, Adriana Savu și Răzvan Mornea, membri ai unui club de debate.

Primarul Turzii, Cristian Matei: ”Viitorul tinerilor se va afla mereu în atenția noastră!”

Primarul Cristian Matei a declarat că organizarea târgului de cariere se justifică prin dorința autorităților turdene de a oferi tinerilor ”toate informațiile necesare pentru ca aceștia să își aleagă viitorul profesional pe care și-l doresc”. Matei i-a asigurat pe turdeni că, în calitatea sa de primar al orașului va susține performanța profesională. ”Vom moderniza toate școlile și grădinițele din Turda” a promis Cristian Matei.

Leonardo Mărincean, reprezentantul asociației The Da Vinci Sistem, a spus că va urma și organizarea unor târguri unde comapniile participante vor prezenta oferte de locuri de muncă ce s-ar putea să-i atragă pe tinerii turdeni.

 

Emil HĂLĂȘTUAN