Category Archives: Diverse

Incendierea unui pod în Cheile Turzii – atentat la siguranța turiștilor și la existența unor specii rare de plante și de animale dintr-o arie protejată

Timp de șapte zile, turiștii care vor să viziteze defileul Cheilor Turzii, pe firul pârâului Hășdate, nu o vor putea face decât până la podul nr. 3. Sâmbătă, 26 august, în jurul orei 8 dimineața, persoane neidentificate au dat foc acelui pod, iar repararea stricăciunilor provocate de incendiul izbucnit acolo nu swe poate face în mai puțin de o săptămână, după cum se precizează într-un comunicat al Consiliului Județean Cluj, ce gestionează rezervația naturală Cheile Turzii.

Un grup de turiști străini, care se afla în zona podului nr. 3 sâmbăta trecută, a semnalat incendiul angajaților de la „Salvamont-Salvaspeo” Cluj. Salvatorii montani aflați de serviciu au alertat de îndată, prin sistemul 112, Inspectoratul Județean pentru Situații de Urgență al județului Cluj – Pompierii și Poliția comunei Mihai Viteazu, care s-au deplasat de urgență la fața locului. Angajații Salvamont Cluj, împreună cu o echipă operativă de pompieri, au acționat pentru stingerea focului izbucnit la podul nr. 3, operațiune dificilă din cauza localizării acestuia în zona de mediană a defileului, greu accesibilă. După stingerea focului, din dorința înlăturării oricărui pericol pentru siguranța vizitatorilor Cheilor Turzii, respectiv a florei și faunei din rezervație, s-a hotărât dezafectarea întregului pod ”distrus iremediabil de incendiu și extrem de șubrezit” după cum se percizează în comunicatul biroului de presă al CJ Cluj.

Conducerea forului deliberativ județean clujean a dispus deplasarea la fața locului, în regim de urgență, a unei echipe formate din reprezentanți ai Direcției de Administrare a Domeniului Public și Privat al Județului și ai Salvamont Cluj ”pentru evaluarea implicațiilor incendiului și identificarea soluțiilor optime de reamenajare a podului în contextul în care accesul terestru în defileu a fost periclitat. În acest sens, experții deplasați la fața locului au propus o soluție tehnică de reamenajare, până la construirea unui nou pod” se mai menționează în sursa citată.  Până la refacerea podului, operațiune a cărei durată este apreciată la circa șapte zile, turiștii vor putea vizita defileul Cheilor Turzii doar până la podul nr. 3.

Președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, apreciază că incendierea podului din Cheile Turzii s-a produs intenționat și, deoarece fapta s-a produs într-o arie protejată, de interes național, o califică drept ”un act criminal, de natură să pună în pericol siguranța turiștilor, dar și existența a numeroase specii de plante și animale dintre care unele extrem de rare”.

 

Emil HĂLĂȘTUAN

Fântânile arteziene din centrul Turzii, vandalizate de patru ori în această vară

În mai puțin de două luni, fântânile arteziene din centrul Turzii au fost curățate și reparate de patru ori, după ce, în luna iulie, s-a executat reabilitarea completă a acestora. Reprezentanții autorităților locale apreciază că ”atacurile” asupra fântânilor reprezintă operațiuni premeditate.”Bunurile publice proaspăt reabilitate sunt sistematic vandalizate și distruse cu rea intenție de anumite persoane”… Luni, 28 august, fântânile au fost curățate după ce în apa acestora s-a aruncat făină de mălai, iar în dimineața de marți, 29 august, la scurt timp după curățare, apa fântânilor era iarăși murdărită  cu mălai.

Într-un comunicat al Primăriei din Turda se menționează că autoritățile locale nu pot ”tolera aceste gesturi! Bunurile publice de care trebuie să beneficieze toți locuitorii acestui oraș trebuie respectate, iar cei care recurg la astfel de gesturi distructive vor trebui să își asume consecințele!” Poliția locală se va mobiliza pentru depistarea și prinderea făptașilor. Aceștia vor plăti costurile generate de repararea stricăciunilor pe care le-au provocat fântânilor arteziene, dă asigurări administrația turdeană. ”Asumarea este un gest pe care toți cei care trăim în această comunitate trebuie să ni-l însușim!”

În finalul comunicatului, autoritățile publice turdene solicită ajutorul locuitorilor orașului în combaterea actelor de vandalism. ”Vă rugăm să ne ajutați să combatem acest fenomen și să ne unim forțele pentru pedepsirea celor care își bat joc de munca noastră, a tuturor. În acest sens, vă rugăm să ne semnalați absolut orice tentativă de distrugere a bunului public pe care o veți constata și să sunați la dispeceratul Poliției locale, la unul dintre numerele de telefon: 0731300903 sau 0264317303. În paralel, Primăria municipiului Turda va lua toate măsurile pentru a supraveghea permanent mobilierul urban” se mai precizează în comunicat.

 

E.H

Zilele Tureniului, în 9-10 septembrie

Cu ocazia sărbătorii comunei de lângă Turda se va lansa imnul Tureniului. O altă diferență față de edițiile trecute ale sărbătorii constă în aceea că un foc de tabără va înlocui tradiționalul foc de artificii.  O altă inovație o constituie declararea primei zile a sărbătorii, cea de sâmbătă, 9 septembrie, drept Zi a copiilor și tineretului.

În această primă zi a sărbătorii comunei Tureni, ediția 2017, programul artistic include evoluția solistei Minodora La Maxim, al cărei repertoriu conține cântece de petrecere, hore, sârbe și manele.

Duminică, 10 septembrie, programul artistic al Zilelor comunei Tureni prevede evoluții ale interpreților de muzică populară Adriana Irimieș, respectiv Dinu Iancu Sălăjeanu, dar și ale ansamblurilor și soliștilor locali de muzică populară. Programul zilei de duminică, 10 septembrie, include și lansarea imnului comunei Tureni.

Întruniți joi, 24 august, în ședința ordinară aferentă lunii august, membrii Consiliului comunal Tureni au aprobat alocarea sumei de 55 de mii de lei pentru finanțarea activităților ce se vor desfășura la Tureni cu prilejul Zilelor comunei.

Și în acest an, la fel ca și edițiile precedente, Zilele comunei Tureni se vor desfășura concomitent cu sărbătoarea ”Buciu” a creștinilor romano-catolici.

Aceasă sărbătoare religioasă, celebrată la Tureni odată cu construirea bisericii romano-catolice din localitate, semnifică în limba maghiară „despărțirea de păcate”. Oamenii care luau parte la slujba religioasă oficiată cu prilejul acestei sărbători prezentau un bilețel pe care își scriau păcatele și, la încheierea slujbei, se considerau lepădați de acestea. După ieșirea din biserică, oamenii participau la un târg de unde se puteau cumpăra produse tradiționale, dulciuri, specialități culinare și alte mărfuri de același gen. Cântecele și dansurile populare completau programul de divertisment la care luau parte locuitorii Tureniului și cei ai satelor din apropierea acestei localități, cu prilejul sărbătoririi Buciului sau ”a despărțirii de păcate”.

Deși sărbătorită de către creștinii romano-catolici, la ”despărțirea de păcate” sau Buciu participă și membrii celorlalte confesiuni creștine.

 

Emil HĂLĂȘTUAN

Dansatorii din Urca, la Festivalul Găluștelor cu Mere

Zece perechi de dansatori, componenți ai ansamblului de dansuri populare din satul Urca, vor participa la Festivalul Găluștelor cu Mere, ce va avea loc în zilele de 2 și 3 septembrie, la Saint Calais, în Franța. Ansamblul de la Urca va evolua în cadrul festivalului sâmbătă, 2 septembrie, cu începere de la ora 16.

Delegația din satul Urca, alcătuită din 27 de persoane și condusă de către Ioan Roman, primarul comunei Viișoara, va pleca la Saint Calais miercuri, 30 august și se va întoarce în 6 septembrie. Comuna franceză Saint Calais este înfrățită din anul 2003cu satul Urca, din comuna clujeană Viișoara, dar relațiile dintre cele două comune datează din anul 1990, după cum a precizat primarul Ioan Roman. Schimburile culturale dintre cele două comune vor continua. Astfel, anul viitor, 50 de locuitori din Saint Calais vor participa la manifestările organizate la Viișoara, cu prilejul sărbătoririi a 100 de ani de la înființarea României Mari, a mai adăugat Ioan Roman.

Comuna Saint Calais, cu o populație de circa 3500 de locuitori, situată în vestul Franței, la o depărtare de 158 de kilometri de Paris, face parte din departamentul Sarthe, situat în Pays de la Loire. Sarthe este unul dintre departamentele Franței create ca urmare a reorganizării teritoriale ce a avut loc după Revoluția din 1790.

Festivalul Găluștelor cu Mere, aflat la cea de-a 387-a ediție, se desfășoară în fiecare an, în primul week-end al lunii septembrie. Potrivit legendei, în anul 1630 la Saint Calais a bântuit foametea. Atunci, castelana locului a dat ordin să se gătească găluște cu mere pentru săracii din localitate și astfel aceștia au scăpat cu viață din foametea ce a cuprins acele meleaguri cu aproape 400 de ani în urmă. Gestul castelanei din Saint Calais este sărbătorit de atunci, în fiecare început al lunii septembrie.

Programul festivalului cuprinde spectacole de stradă și o paradă. Cea de-a 387-a ediție a Festivalului Găluștelor cu Mere se va desfășura sâmbătă, 2 și duminică, 3 septembrie, sub genericul ”artelor de stradă (Street Arte)” după cum au precizat organizatorii. În prima zi de festival, sâmbătă, 2 septembrie, vor avea loc, la Saint Calais, dansuri, jocuri și concerte în aer liber. Toate aceste manifestări se vor desfășura în Parcul Broaștei. În centrul localității Saint Calais va funcționa un târg de vechituri, deschis pe toată perioada festivalului. Programul ediției cu numărul 387 a Festivalului Găluștelor cu Mere include un concurs de ciclism, spectacole de stradă, oferite de trupe de teatru ambulant, plimbări cu trăsura, concursuri de gătit în aer liber, precum și o serie de expoziții. Parada participanților la festival se va desfășura duminică, 3 septembrie, cu începere de la ora 11.

Publicul are acces gratuit la toate manifestările incluse în cadrul festivalului, după cum au anunțat organizatorii.

 

Emil HĂLĂȘTUAN

Primarul Turzii, Cristian Matei: Sper că la comemorarea lui Mihai Viteazul vor participa, în viitor, președintele, primul-ministru și Patriarhul României!”

Faima mănăstirii construite în apropierea mormântului voievodului Mihai Viteazul, de pe câmpia de la Turda ”va crește în timp” și-a exprimat convingerea primarul Cristian Matei, în discursul rostit cu prilejul comemorării a 416 ani de la moartea lui Mihai Viteazul, ucis în 9 august 1601, în apropierea Turzii. ”Mănăstirea Mihai Vodă trebuie să devină un loc de pelerinaj pentru românii patrioți” a mai spus Matei.

La acest eveniment, desfășurat sâmbătă, 19 august, cu începere de la ora 9, la  monumentul ridicat în memoria primului unificator al țărilor românești, situat pe drumul de la Turda la satul Bogata, au participat circa 300 de persoane. Acestea au asistat la slujba religioasă, oficiată de Î.P.S Andrei Andreicuț, mitropolitul ortodox al Clujului, Sălajului și Maramureșului, împreună cu un sobor alcătuit din circa 30 de preoți de la bisericile din Protopopiatul Ortodox Turda. După oficierea unei slujbe de pomenire închinată memoriei lui Mihai Viteazul, manifestările au continuat cu seria discursurilor oficiale. Pe lângă primarul Turzii, Cristian Matei, despre personalitatea voievodului Mihai Viteazul, primul înfăptuitor al unirii țărilor române, au mai vorbit deputatul Cristina Burciu (PSD) și prefectul Clujului, dr. ing. Ioan Aurel Cherecheș.

La manifestări au mai participat primarul Câmpiei Turzii, Dorin Lojigan, împreună cu edilii-șefi ai comunelor Mihai Viteazu (Zeng Ioan), Viișoara (Ioan Roman) și Luna (Aurel Giurgiu). Pe lângă aceștia, în primul rând al participanților s-au mai aflat fostul primar al Turzii, până în 2016, Tudor Ștefănie și fostul viceprimar, apoi deputat, Mircea Irimie, unul dintre sponsorii manifestărilor organizate cu prilejul comemorării a 416 ani de la moartea voievodului Mihai Viteazul, pe câmpia de la Turda.

Evenimentul s-a încheiat cu ceremonia depunerii de coroane la obeliscul ridicat în memoria lui Mihai Viteazul și cu defilarea gărzii de onoare, alcătuită din ostași de la unitățile militare din garnizoana Turda.

Scenetă istorică ”coproducție” româno-spaniolă

Mihai Viteazul (Sebastian Zăhan), împreună cu căpitanul Petrea, din Copăceni (Dorin Sas).

Pe vremuri se glumea pe socoteala realizării unei coproducții cinematografice româno-americane. ”Noi cu ce participăm?” se întrebau scepticii. Răspunsul ”Noi dăm caii!” constituia poanta acelei glume. În cazul scenetei istorice ”Mihai Viteazul și Baba Novac” de Virgil Deceanu, una din manifestările incluse în programul comemorării a 416 ani de la moartea lui Mihai Viteazul, gluma care circula acum patru sau cinci decenii se putea repeta în sens invers. Centrul de echitație Salina Equines a furnizat pentru distribuția scenetei doi cai din rasa pur- sânge spaniol. Așadar, în spiritul glumei despre coproducții cinematografice se poate aprecia că de această dată spaniolii au dat caii. În ceea ce privește partea românească, din distribuția scenetei ”Mihai Viteazul și Baba Novac” au făcut parte preoții Sebastian Zăhan (Mihai Viteazul), Dorin Sas (căpitanul Petrea) și Cristian Fică (Baba Novac). Luat sub inventar ca un fapt inedit, autorul scenetei, dramaturgul turdean Virgil Deceanu l-a introdus în ”circuitul” scenetelor sale despre Mihai Viteazul pe căpitanul Petrea, din Copăceni, sat din apropierea Turzii, un personaj care, potrivit documentelor istorice, ar fi existat aievea.

Emil HĂLĂȘTUAN