Category Archives: Diverse

Peste 150 de participanți la sărbătoarea Halloween-ului ”made TSD Turda”

”În ciuda frigului pătrunzător și a vântului tăios, ce a suflat cu putere, acțiunea noastră de Halloween s-a bucurat de succes. Peste 150 de copii, cu vârste cuprinse între 5 și 10 ani s-au distrat alături de noi și de echipa Fun Kids, circa trei ore” a declarat președintele organizației Tineretului Social Democrat (TSD) Turda, consilierul Paul Năstase, despre acțiunea organizată de tinerii social-democrați, marți, 31 octombrie, în Parcul Teilor din cartierul turdean Oprișani.

Practic, tinerii social-democrați din Turda i-au invitat pe copiii de vârstă preșcolară și pe elevii din clasele ciclului primar să participe la un concurs de pictat dovleci, obicei tradițional, destinat alungării duhurilor malefice, care în noaptea de 31 octombrie spre 1 noiembrie, invadează Pământul.

Copiii participanți la concursul al cărui start s-a dat la ora 16.30, au pictat 100 de dovleci. Autorii celor mai reușite trei picturi pe dovleac au fost recompensați de către organizatori cu premii ce au constat în bilete la piesele pentru copii ce se joacă în fiecare duminică pe scena Teatrului Aureliu Manea, din Turda și cu cărți de colorat. Cu aceleași premii au fost recompensați și copiii care au purtat cele mai reușite două costume de Halloween, menite, de asemenea, să sperie duhurile rele și să-i impresioneze pe membrii juriului concursului. Toți cei aproximativ 150 de participanți la petrecerea de Halloween organizată de tinerii social-democrați turdeni în Parcul Teilor, au primit dulciuri.

De la 16.30, până după ora 19, echipa de ”zâne, strigoi și vrăjitoare” de la Fun Kids i-a antrenat pe prichindeii care au rezistat frigului și vântului în jocuri de petrecere, asortate cu cântece și dansuri în ton cu semnificația sărbătorii.

La organizarea acțiunii au participat Paul Năstase, Sorina Crișan, Oana Matei, Ilinca Sălăgean, Cristina Puiu, Raluca Osvadă, Răzvan Pap, Ionuț Cristea, Petru Varga și Corina Varga, membri ai organizației Tineretului Social-Democrat din Turda. ”Ne-am bucurat că am reușit să creăm un loc de poveste, împreună cu toți prichindeii prezenți în Parcul Teilor. Le mulțumim părinților și bunicilor, pentru că au fost alături de noi și vă așteptăm cu drag și la următoarele evenimente, ca să ne bucurăm împreună, alături de îngerașii care ne colorează viețile, care ne învață să fim mai buni și mai iubitori în lumea în care trăim” a declarat Paul Năstase, președintele TSD Turda.

 

Emil HĂLĂȘTUAN

Ziua Armatei- bizarerii și contradicții

Ziua Armatei Române a rămas singura sărbătoare instituită de regimul comunist din România, ce ”stă în picioare” și după căderea lui Nicolae Ceaușescu, ultimul exponent al regimului totalitarist de extracție sovietică.

Data sărbătoririi Zilei Armatei, instituită și modificată de comuniști

Prima contradicție derivă din faptul că anul acesta s-au sărbătorit 73 de ani de la eliberarea orașului Carei, ultima localitate din regiunea de Nord-Vest a României, scoasă de sub talpa dominației horthyste, dar Ziua Armatei, ce marchează eliberarea, la 25 octombrie 1944 a Transilvaniei, de sub ocupație străină, s-a sărbătorit doar pentru a 58-a oară la această dată.

Între anii 1951 și 1958, Ziua Armatei Române s-a sărbătorit în data de 2 octombrie, zi ce marca înființarea, în 2 octombrie 1943, a Diviziei de Voluntari ”Tudor Vladimirescu” alcătuită din prizonieri români aflați pe

Ostași români la Tisa

teritoriul Uniunii Sovietice (URSS). În primii ani ai regimului comunist, generalul Emil Bodnăraș, ministrul Forțelor Armate, socotea Divizia ”Tudro Vladimirescu” drept ”nucleul și modelul armatei populare”.

La un an după părăsirea României de trupele sovietice de ocupație, prin Decretul nr. 381, din 1 octombrie 1959, se declara data de 25 octombrie zi a Armatei Române. În document nu s-a prezentat nicio motivație a alegerii acestei date.  Articolul 1, unicul al Decretului nr. 381, din 1.10.1959, a avut următorul cuprins: ”Ziua de 25 octombrie se declară Ziua Forțelor Armate ale Republicii Populare Române”.

Ziua Regelui izgonit de Republica Populară, sărbătorită prin Decret al Republicii Populare

Alegerea datei apare cel puțin ciudată, în condițiile în care, la 25 octombrie se născuse Regele Mihai I, silit de comuniști să abdice și să renunțe la tron, în 30 decembrie 1947. Chiar data de 25 octombrie 1944, a eliberării orașului Carei, nu reprezintă o coincidență întâmplătoare ci se află în relație directă cu ziua Regelui Mihai I. Istoricul Alex Mihai Stoenescu declara, cu câțiva ani în urmă, pentru Evenimentul Zilei, că ”Divizia 9 Infanterie (n.r: care luptase și la Oarba de Mureș și la Turda, în septembrie – octombrie 1944), ajunsese mai devreme la porțile Careiului, dar a primit ordinul de atac abia în noaptea de 24 octombrie, pentru a intra în oraș în 25 octombrie 1944, zi în care Regele Mihai I împlinea 23 de ani. Astfel, armata română aducea un omagiu monarhului care a dispus întoarcerea armelor împotriva Germaniei fasciste și a aliaților acesteia, în 23 august 1944” și a deschis astfel calea eliberării Transilvaniei de Nord.

O altă contradicție în semnificații o constituie faptul că, de drept, izbânzile repurtate pe front de armata

Memoria filateliei a reținut faptele de arme ale armatei române, în luptele din cel de-al doilea război mondial, dar și ceea ce a urmat după…

română, în luptele pentru eliberarea Transilvaniei, nu și-au găsit o consacrare imediată de fapt, deoarece Ardealul de Nord a rămas sub administrație sovietică până la 9 martie 1945, iar acest teritoriu a servit drept monedă de schimb oferită de sovietici României după instalarea, la 6 martie 1945, a Guvernului Petru Groza, ce a deschis drumul instaurării regimului totalitar comunist dincoace de Prut. Apoi, despre ce eliberare se putea vorbi, de vreme ce nordul Bucovinei, Basarabia și Ținutul Herța, teritorii pentru a căror eliberare întrase România în război, rămâneau și pe mai departe sub ocupație sovietică?

Bătălia pentru România: Startul ”Operațiunii Debrețin” s-a dat la Turda

Numele orașului Turda a intrat în istoria celui de-al doilea război mondial și din cauza luptelor grele purtate între armatele română și sovietică, pe de-o parte respectiv germană și maghiară, pentru eliberarea localității. Însă data eliberării Turzii, 9 octombrie 1944, coincide cu data la care Înaltul Comandament Sovietic a declanșat ”Operațiunea Debrețin” o acțiune ofensivă ce s-a finalizat în 25 octombrie 1944, prin eliberarea orașelor Carei și Satu Mare, ceea ce a însemnat eliberaea, în întregime, a teritoriului național ocupat temporar de Ungaria Horthystă ca urmare a Diktatului de la Viena, din 30 august 1940. În aceste condiții se poate aprecia că bătălia finală pentru România a început la Turda.

Emil HĂLĂȘTUAN

Un râs lovit de mașină pe drumul european dintre Turda și Cluj-Napoca

Intervențiile omului în natură au bulversat obiceiurile animalelor sălbatice. Modificările traseelor acestor animale, din cauza șoselelor ce blochează potecile folosite de sălbăticiuni pentru a se deplasa dintr-un loc în altul, în căutarea hranei, pot deveni fatale pentru acestea din urmă.

Așa s-a întâmplat și în cazul unui râs, care a murit lovit de o mașină, pe drumul european E 60, la 10 kilometri după ieșirea din Turda înspre Cluj-Napoca. Accidentul, fatal pentru animal, a avut loc luni, 23 octombrie, în jurul orei 11 dimineața, în localitatea Tureni, reședința comunei cu același nume, din județul Cluj. Râsul care zăcea mort pe șosea a fost văzut de copiii de la școala din localitate, care însoțeau Ștafeta Veteranilor Invictus, ai cărei membri se îndreptau în pas alergător și pe biciclete, spre Cluj-Napoca, după un popas la Tureni, unde au fost primiți de reprezentanții autorităților comunale.

În ceea ce privește râsul mort, un animal de circa 15-20 de kilograme, primarul comunei Tureni, Dana Mănăilă, a spus că acesta se afla, pesemne, în căutarea hranei, deoarece înaintea accidentului care i-a curmat viața a fost văzut în curtea unei sătence. Primărița Dana Mănăilă crede că astfel de incidente, ce se petrec tot mai des la Tureni, au ca și cauză parapeții montați de compania de drumuri pe mijlocul șoselei, pentru a împiedica mașinile să între pe contrasens. ”De la Feleacu și până după intrarea în Turda, în cartierul Turda Nouă, un conducător auto nu are unde să întoarcă mașina, dacă vrea să schimbe sensul de mers. Sigur, există posibilitatea de a trece peste linia continuă, dar cine riscă să încalce legea?” s-a întrebat retoric Dana Mănăilă.

În ceea ce privește râsul care încerca să traverseze șoseaua, în localitate, acesta reprezintă un eveniment

Drumul E 60, la trecerea prin localitatea Tureni, din județul Cluj

ce se întâmplă foarte rar. Râșii, animale care trăiesc de obicei în zone muntoase, ceea ce nu este cazul localității Tureni, și departe de așezările umane, evită, din răsputeri, întâlnirea cu omul. Un membru al Asociației Vânătorilor și Pescarilor Sportivi ”Potaissa” din Turda, mărturisea, după ce a auzit povestea incidentului, că, în 26 de ani de când se îndeletnicește cu vânătoarea, a văzut un singur râs, la Iara. ”Până în urmă cu vreo vreo zece ani, un râs se aciuise în Cheile Turzii. Nu l-am văzut niciodată, dar de câteva ori i-am observat urmele pașilor iarna, pe zăpadă” a mai povestit vânătorul. ”Râșii au un miros foarte dezvoltat, simt omul de la mare depărtare și evită, din răsputeri, întâlnirea cu reprezentanții rasei umane” a mai precizat vânătorul.

În ceea ce privește apariția râsului în mijlocul satului Tureni, printre locuințele oamenilor, vânătorul cu care am stat de vorbă nu se mai miră de nimic. ”Hrana râsului, care vânează, în special rozătoare, mănâncă porumb. De aceea nu trebuie să ne surprindă că se semnalează prezența râșilor în apropierea satelor. Aceștia merg să își caute hrana”.

În România trăiește râsul carpatin, una din specii de feline sălbatice de mărime medie, ce formează grupul lincșilor, împreună cu râsul canadian, și cu cel iberic.

Râsul carpatin, specie din care în România mai trăiesc circa 2 mii de exemplare, este cel mai mare dintre cele trei specii de râși. Cel mai greu, cu 18 până la 30 de kilograme, față de 8-11 kilograme, greutatea pe care o atinge râsul canadian, sau de cele 13 kilograme la cât poate ajunge să cântărească râsul iberic, râsul carpatin este și mai înalt (55-75 cm, față de 48-56, râsul canadian, sau 60-70 cm, râsul iberic) și mai lung (80-130 cm, față de 76-110 cm, râsul canadian, sau 85-110 cm, râsul iberic) decât ”verii” săi.

După unele surse din literatura de specialitate, râsul face parte din genul Lynx, spre deosebire de pisica sălbatică, care aparține genului Felis.

 

Emil HĂLĂȘTUAN

Ziua Armatei Române, la Turda

Același program se derulează la Turda de mulți ani, cu prilejul sărbătoririi Zilei Armatei Române. Fără a ieși din tipare, și la cei 73 de ani de la eliberarea ultimei localități din Transilvania de Nord, cucerită de Armata Română de la cotropitorii hitleristo-hortyști, repectiv orașul Carei, sărbătoriți miercuri, 25 octombrie, la Turda evenimentul a cuprins slujba de pomenire a memoriei eroilor neamului, oficiată de un sobor de preoți ai bisericilor românești din oraș, alocuțiunile oficialităților militare și civile, urmate de depunerea de coroane și de defilarea gărzii militare. Locul desfășurării ceremoniei a rămas, de asemenea același precum în anii anteriori, repectiv Monumentul Eroilor Aviatori din apropierea Catedralei Ortodoxe din centrul Turzii. În ciuda timpului favorabil, cu cer însorit, la manifestări, al căror start s-a dat la ora 10, au asistat doar câteva zeci de turdeni.

În discursul său, primarul Turzii, Cristian Matei, a precizat că data de 25 octombrie reprezintă o zi ”cu mare semnificație și greutate istorică”. După  alocuțiunea sa, pe care Cristian Matei a încheiat-o cu mulțumiri adresate militarilor români, activi, în rezervă și în retragere, dar, în special veteranilor de război, au mai vorbit despre semnificația zilei comandantul Garnizoanei Turda, lt-col. Remus Filimon și deputata Cristina Burciu, care a reprezentat Parlamentul României la manifestările desfășurate la Turda pentru a sărbători Ziua Armatei Române.

La ceremonia depunerii de coroane, la Monumentul Eroilor Aviatori s-au perindat, rând pe rând, delegațiile Parlamentului României și a Consiliului Județean Cluj, urmate de cele ale autorităților publice turdene, respectiv Primăria și Consiliul local. Apoi, spre Monumentul Eroilor Aviatori s-au îndreptat delegațiile Garnizoanei Turda, a Cercului Militarilor în Rezervă, a filialei locale  a Asociației Veteranilor de Război, urmate de cele ale Poliției municipale, Poliției locale, a unității locale a Inspectoratului Județean Avram Iancu Cluj, pentru Situații de Urgență și a detașamentului de jandarmi Turda. Au mai depus coroane delegații de la companiile din al căror acționariat face parte și forul deliberativ turdean, respectiv Compania de Apă Arieș, Salina și Domeniul Public SA. În continuare, delegații ale partidelor politice cu filiale la Turda, precum PSD, ALDE, PNL, PNȚ-CD, România Mare, PMP, au adus un omagiu memoriei ostașilor români care, de-a lungul istoriei țării și-au jertfit viața pentru apărarea patriei. La ceremonia depunerii de coroane au mai luat parte delegațiile liceelor și ale școlilor, respectiv ale grădinițelor turdene.

Excepție de la regulă au făcut filiala turdeană a Uniunii Democrate Maghiare din România și Liceul Teoretic Josika Miklos, cu predare în limba maghiară, care nu au participat cu delgații distincte la sărbătorirea Zilei Armatei Române.   Ceremonia s-a încheiat, de asemenea conform tradiției, cu defilarea gărzii de onoare, alcătuită din ostași de la unitățile militare din GarnizoanaTurda, comandați de căpitan Bogdan Panteliuc.

Emil HĂLĂȘTUAN

 

Ștafeta Veteranilor a traversat Turda

Aflată la cea de-a patra ediție, Ștafeta Invictus, ce reface traseul Armatei Române în cel de-l doilea război mondial, până la Carei, ultima localitate din Transilvania eliberată de sub ocupația hitleristo-horthystă, a parcurs luni, 23 octombrie, tronsonul Câmpia Turzii – Cluj-Napoca.

Baloane și porumbei

Plecată dimineața, la ora 8, de la Baza 71 Aeriană Câmpia Turzii, ștafeta Invictus, formată din caporalul

Mesajul de bun venit la Turda, adresat membrilor Ștafetei Veteranilor Invictus de către primarul orașului, Cristian Matei

Viorica Dobrița, alergătorul desemnat de Asociația Veteranilor, însoțită, pe bicicletă, de către maiorul George Moldovan, de la unitatea de aviație din Luna, escortați de un grup de sportivi, militari și civili, a intrat pe teritoriul Turzii în jurul orei 9 dimineața. După circa cinci kilometri parcurși pe străzile orașului, membrii șatefei s-au oprit în Piața Romană. Acolo i-au așteptat primarul Turzii, Cristian Matei, un cor bărbătesc și grupul de tulnicărese ”Apuseni” din județul Alba. După ce au ascultat ”Deșteaptă-te române!” imnul României, caporalul Viorica Dobrița, împreună cu primarul Cristian Matei au înălțat tricolorul românesc pe catargul instalat în sensul giratoriu din Piața Romană, situată la intersecția celor două drumuri europene, E60 și E 81, ce străbat Turda în direcțiile Târgu-Mureș-Brașov-București, respectiv Alba Iulia-Sibiu-Râmnicu-Vâlcea-Pitești-București. Popasul ștafetei Invictus în Piața Romană s-a încheiat cu lansarea unui stol de câteva zeci de porumbei.

A doua ”haltă” a Ștafetei Veteranilor Invictus la Turda a avut loc cu circa trei sute de metri mai încolo, la Monumentul Eroilor Aviatori, din fața Catedralei Ortodoxe Române. Acolo membrii ștafetei, împreună cu primarul Turzii, Cristian Matei, au depus o coroană de flori, în memoria avitorilor de la unitatea din Turda, căzuți în anul 1942 pe frontul de Est, în ”războiul sfânt împotriva bolșevimului”. Apoi, sute de baloane și-au luat zborul și s-au înălțat dincolo de turnurile catedralei, în vreme ce Ștafeta Veteranilor Invictus și-a reînceput drumul spre Cimitirul Eroilor din Cluj-Napoca, punctul terminus al etapei de luni, 23 octombrie, parcursă de ștafetă pe traseul spre Carei, unde va ajunge miercuri, 25 octombrie, dată la care se sărbătorește Ziua Armatei Române.

La Tureni: Ștafeta Invictus întâmpinată de veterani și văduve de război

La zece kilometri după ieșirea din Turda, pe drumul spre Cluj-Napoca, Ștafeta Veteranilor Invictus, formată din  alergători și bicicliști, a făcut un alt popas, în comuna Tureni. Acolo, primarul localității, Dana Mănăilă, i-a primit pe membrii ștafetei cu pancove și cu apă. După intonarea imnului comunei Tureni,

Cu prilejul trecerii ștafetei Invictus prin localitate, primarul comunei Tureni, Dana Mănăilă, a acordat diplome și premii în bani veteranilor și văduvelor de război.

membrii ștafetei Invictus au asistat la decernarea, de către autoritățile locale, a unor diplome și premii în bani, acordate lui Nechifor Abrudan și Ananie Rus, cei doi veterani de război care mai trăiesc în comună, respectiv văduvelor de război Maria Șimoca, Florica Coța, Victoria Neag și Maria Făgădar.

După popasul de la restaurantul hotelului din Tureni, ce face parte din rețeaua Paprika, Ștafeta Veteranilor Invictus și-a reluat drumul spre Cluj-Napoca, însoțită de un grup de elevi de la școala din Tureni. Aceștia au alergat alături de caporalul Viorica Dobrița până la ieșirea din Tureni spre Mărtinești, alt sat ce face parte din comuna Tureni.

Etapa parcursă de Ștafeta Veteranilor Invictus luni, 23 octombrie, de la Baza 71 Aeriană Câmpia Turzii până la Cimitirul Eroilor din Cluj-Napoca, a măsurat 42 de kilometri.

Ștafeta Veteranilor Invictus – ”Tot pe drum, pe drum, pe drum…”

Startul celei de-a patra ediții a Ștafetei Veteranilor s-a dat în 11 octombrie. Plecarea spre Carei a avut loc simultan, din trei orașe: Iași, Craiova și București.  În ediția 2017, la Ștafeta Veteranilor Invictus au participat aproximativ o sută de voluntari, bicicliști însoțitori și coordonatori, care au parcurs pe 35 de tronsoane, un total de de 2.396 de kilometri. Cele trei trasee pe care s-a desfășurat ediția din acest an a Ștafetei Veteranilor Invictus – albastru, galben și roșu, se reunesc în 25 octombrie la Carei, ultima localitate românească eliberată în timpul celui de-al doilea război mondial.

Organizată de Asociația Voluntarilor Invictus România, împreună cu Ministerul Apărării Naționale și cu Ministerul Afacerilor Interne, în colaborare cu mai multe asociații ale veteranilor de război și ale cadrelor militare în rezervă și retragere, Ștafeta Veteranilor Invictus are drept scop cinstirea eroilor de ieri și de azi ai oștirii române.

Emil HĂLĂȘTUAN