Category Archives: Diverse

Balul Moților – în 3 februarie

Tradiționalul bal organizat anual de filiala turdeană a Societății Cultural-Patriotice ”Avram Iancu” va avea loc în prima sâmbătă a lunii februarie. Președintele organizației din Turda a urmașilor Crăișorului, juristul Dan Grigoriu, spune că la cea de-a XXXI-a ediție a balului, găzduit de restaurantul ”Gospodina Central” de la fosta cantină Electroceramica, sunt așteptați în jur de 200 de invitați.

Potrivit lui Dan Grigoriu, până acum au confirmat participarea la ediția 2018 a Balului Moților, primarii

În anul 2017 cetățenii ”monarhiei moțești” de la Turda și-au ales Crăiasă pe Ramona Soporan. Cine o va detrona anul acesta? Răspunsul la această întrebare se va afla sâmbătă, 3 februarie, la cea de-a XXXI-a ediție a Balului Moților.

din Turda, Tritenii de Jos, Viișoara, Săndulești, Mihai Viteazu, Moldovenești, Ocoliș și Horea, ultimele două, comune din județul Alba. Deși ”moții” din Turda l-au invitat, până vineri, 19 ianuarie, primarul Câmpiei Turzii, Dorin Lojigan, nu a confirmat participarea la bal. Alături de șefii administrațiilor publice din localitățile amintite, la balul organizat de filiala Turda  a Societății Cultural-Patriotice ”Avram Iancu” se vor afla Victor Bercea, președintele Consiliului Național al societății, împreună cu alți invitați din conducerea de la nivel central a organizației. Împreună cu gazdele vor petrece și președinții filialelor locale ale Societății Cultural-Patriotice Avram Iancu din Alba Iulia, Câmpeni, Abrud, Horea, Ocoliș, Cluj-Napoca și Târgu-Mureș, care au confirmat până acum participarea la cea de-a XXXI-a ediție a Balului Moților, de la Turda.

La acest eveniment, al cărui start se va da sâmbătă, 3 februarie, la ora 16, oaspeții vor avea parte de un meniu moțesc și de un ”folclor așișderea” oferit de orchestra Lorena Florentin și de Taraful din comuna Horea (județul Alba). În ceea ce privește programul artistic, Dan Grigoriu mizează pe participarea unor invitați-surpriză, al căror nume rămâne deocamdată secret și pentru presă. Programul balului mai cuprinde, ca de obicei, o tombolă, unde participă cine dorește și câștigă cine poate, iar la ”spartul-târgului” se va alege Crăiasa ediției cu numărul XXXI a Balului Moților de la Turda.

Sâmbătă, 20 ianuarie, membrii filialei Turda a Societății Cultural-Patriotice ”Avram Iancu” și-au făcut ”încălzirea” pentru bal la microrevelionul găzduit de tabăra organizației, de la Lunca Largă, sat situat în județul Alba, lângă Ocoliș, la o distanță de 43 de kilometri față de Turda.

Pe lângă petreceri, programul de activități al filialei turdene a Societății Cultural-Patriotice ”Avram Iancu” pentru anul 2018, mai prevede organizarea expoziției ”Să nu uităm de unde am plecat” a cărei vernisare va avea loc în 7 martie, în tabăra de la Lunca Largă, a unui simpozion cu tema ”Geniul militar al Crăișorului” ce se va desfășura în 18 mai, la sala festivă a Colegiului Național Mihai Viteazul, din Turda și a celei de-a XVIII-a ediții a Festivalului de Colinde și Obiceiuri de Crăciun, programat să se desfășoare în 14 decembrie, pe platoul de lângă statuia lui Avram Iancu, din centrul istoric al Turzii. De asemenea, membri ai filialei Turda a Societății Cultural-Patriotice ”Avram Iancu” vor lua parte la excursii organizate la Rimetea, Beliș, Horea, Țebea, Blăjeni și Alba Iulia. Acestea se vor desfășura sub genericul ”România 100”  deoarece în 2018 se sărbătorește centenarul existenței statului național-unitar român.

Emil HĂLĂȘTUAN

 

Mihaela Trif, realizatoarea emisiunii Justiția TV, în curând la NCN: ”Întâi m-a furat ziarul. Acum, m-a răpit televiziunea”

”Un nou proiect editorial va fi lansat în 12 februarie la NCN Cluj: Justiția TV, o emisiune zilnică despre tot ce mișcă în justiția clujeană, proiect pilot care se va extinde mai apoi și pe postul național de știri NCN, ce urmează să fie lansat. Procese, stenograme, puncte de vedere, dosare îngropate, dosare tergiversate, spețe controversate, tot ce e interesant în actul de justiție înfăptuit la Cluj va fi subiect de dezbatere pentru jurnalista Mihaela Trif, care își propune să deschidă ochii publicului asupra acestui segment editorial, de multe ori puțin înțeles de cetățeni în toată complexitatea sa”. (Ziar de Cluj)

Mihaela Trif, realizatoarea noii emisiuni ce va îmbogăți grila televiziunii NCN și-a început cariera jurnalistică la Turda, unde a debutat în presă la TurdaLive. A lucrat la publicația online încă de la înființarea acesteia, în 2012. După mai puțin de un an, Mihaela Trif  și-a încercat norocul în presa clujeană. După ce  reușit să își facă un ”nume” la Gazeta de Cluj, unde a lucrat mai mult de doi ani și jumătate, Mihaela, născută în Mihai Viteazu, absolventă a Colegiului Național Mihai Viteazul din Turda și acum studentă la Facultatea de Științe Politice și Administrative a Universității Babeș-Bolyai, din Cluj-Napoca, s-a mutat ”cu arme și bagaje” în echipa de la Ziar de Cluj, publicația păstorită de Liviu Alexa. Cum, când și de ce s-a îndrăgostit Mihaela de televiziune, iată tema interviului ce urmează:

Rep: Cum de ai ales să practici profesia de jurnalist?

Mihaela Trif: În 2012 absolvisem Colegiul Național Mihai Viteazul din Turda și nu știam încotro să o iau. Nu mă decideam nicicum ce facultate voi urma. Atunci mi-ați propus să încerc să scriu la ziar. Mi-ați pus pixul în mână, cum se spune. La TurdaLive m-am îndrăgostit de presă, iar la Gazeta de Cluj m-am căsătorit cu jurnalistica. Despre articolele pe care le-am scris îmi place să spun că sunt ”copiii” mei. Acum sunt studentă în anul III la Științe politice. Această specializare nu are legătură, neapărat cu profesia mea viitoare, pentru că voi continua să lucrez în presă și după absolvirea facultății. Studiile superioare în domeniul politic sunt mai degrabă o ambiție de-a mea.

Rep: În presa clujeană te-ai remarcat în calitate de reporter în domeniul justiției. De ce ai ales această ”specializare”?

Mihaela Trif: În primul an petrecut la Gazeta de Cluj am scris articole despre subiecte din administrație și politică. Al doilea meu an la Gazetă a coincis cu ”perioada de glorie” a DNA-ului și a DIICOT-ului clujean. O puzderie de persoane cercetate de procurori, valuri de percheziții ”nume grele” trimise în judecată… Am trecut ușor de la politică la justiție. Aceste două domenii se întrepătrund. Foarte mulți politicieni ”se bucură” de atenție din partea justiției. Foarte mulți au dosare. Urmăream desfășurarea proceselor. A început să îmi placă. La început nu prea știam mare lucru despre procedurile din justiție. După ce am studiat primul dosar, de la un capăt la celălalt și am avut de citit vreo 900 de pagini, m-am îndrăgostit de domeniul justiției. Dincolo de setea publicului pentru senzațional m-a atras substratul afacerii. Așa am înțeles că multe dosare se instrumentau la comandă.

Rep: Dinamica presei online ne obligă, de multe ori, să tratăm subiectele ”pe repede înainte”. De aceea, într-o speță penală, de corupție, jurnaliștii se rezumă, cel mai adesea, la redarea informațiilor din comunicatele Direcției Naționale Anticorupție. ușor, rapid și fără riscuri…

Mihaela Trif: Comunicatele procurorilor conțin acele informații care confirmă ipotezele lor. Din comunicate aveam ”romanul” dar îmi lipseau opiniile inculpaților. Aceștia nu au voie să dea declarații în timpul urmăririi penale. Pot vorbi doar la proces. Așadar, pentru ”a citi cartea până la sfârșit” trebuia să merg la procese, termen de termen. La Gazeta de Cluj ”m-a furat” mirajul tiparului. Eram încântată să știu că ceea ce am scris eu se va putea citi și după, să zicem, 50 de ani, într-un ziar nimerit într-o bibliotecă, de exemplu.

Rep: Cum te-ai adaptat muncii la o publicație săptămânală, după ce ai început să faci jurnalism online, adică articole specifice unui cotidian?

Mihaela Trif: La ”Gazetă” aveam de scris cam șapte articole pentru un număr de ziar. Spațiu tipografic mi s-a pus berechet la dispoziție. Puteam scrie și articole de o pagină de ziar. Ca să am șapte într-o săptămână, în săptămâna precedentă lucram la zece subiecte. Scriam șapte, iar pentru alte trei-patru adunam informații. Mergeam la serviciu dimineața, dar de multe ori plecam din redacție seara, după ora 22. Aici trebuie să amintesc de cei trei oameni care mi-au jalonat cariera de până acum: Dumneavoastră mi-ați hotărât destinul când mi-ați propus să scriu pentru TurdaLive. Apoi, la Gazeta de Cluj m-a ajutat și m-a încurajat enorm redactorul-șef de acolo, Liviu Man. Iar acum, la Ziar de Cluj, Liviu Alexa, care m-a îndreptat și spre televiziune…

Rep: Chiar! Ce-i și cu ”moftul” ăsta pentru televiziune? Să trădezi presa scrisă, cea care te-a consacrat în jurnalism? O să te pârăsc cititorilor!

Mihaela Trif: Ziar de Cluj și NCN reprezintă pentru mine o altă provocare. I-am admirat mereu pe realizatorii emisiunilor de televiziune, pentru curajul lor de a ieși ”pe sticlă” ca de exemplu pe Răzvan Dumitrescu, vedeta NCN, care a venit la Cluj de la Antena 3 și pe redactorul-șef al postului, Eugen Mihai Lungu. Am început colaborarea cu NCN ca și invitat la emisiunile cu subiecte din justiție. Prima experiență de reporter de televiziune am avut-o în luna decembrie din anul trecut, cu ocazia primei percheziții desfășurate la casa doctorului Mihai Lucan. Am fost primul reporter prezent acolo, la ora 4 dimineața. Deși am mers în calitate de jurnalist la Ziar de Cluj, m-am pomenit în situația de a transmite în direct, la televiziune. Așa am făcut prima trasmisiune tv în direct. Cu acel prilej am constatat că reacționez mult mai bine în situații de criză. Dacă aș fi știut de acea transmisie cu o săptămână înainte nu îmi reușea așa de bine.

Rep: Atunci i-ai dat idei lui Liviu Alexa, în ceea ce privește ”deturnarea” carierei tale jurnalistice dinspre presa scrisă spre televiziune?  

Mihaela Trif: Cred că în decizia lui Liviu Alexa, de a mă orienta spre o carieră în televiziune, a cântărit și acel episod, dar și faptul că îmi place să urmăresc

un subiect de la început până la sfârșit. Așa s-a născut ideea de a realiza, la NCN, o emisiune despre justiție.

Rep: Cum stai cu ”materia primă” pentru Justiția TV?

Mihaela Trif: Nu este prima emisiune de acest gen realizată de o televiziune din România. Dar, prin Justiția TV, emisiune realizată și transmisă de NCN, vrem să-i conștientizăm pe clujeni că în aceste vremuri oricine se poate pomeni, foarte ușor, cu un dosar penal. Se fac nedreptăți la tot pasul, de aceea este important, mai ales pentru oamenii obișnuiți, să știe că cineva îi sprijină în lupta lor pentru dreptate. Am studiat dosare la judecătoriile din Zalău, Baia Mare, Bistrița, Cluj, Dej,Gherla și Turda.

Rep: Și ce ai găsit în arhiva Judecătoriei din Turda?    

Mihaela Trif: În primul rând, trebuie să spun, cu amărăciune, că Turda a dobândit un renume de tristă faimă în ceea ce privește proliferarea ”pârei tovărășești”. Cele mai multe dosare de trimitere în judecată, aflate spre soluționare la instanțele din Alba, Cluj sau Bistrița, întocmite pe baza informațiilor furnizate de ”sifonari” cum li se mai spune pârâtorilor sau ”ciripitorilor” în jargonul penal, vizează inculpați din Turda. Adică aici, la noi, se pârăște cel mai mult! În ceea ce privește cazurile mai deosebite întâlnite la Judecătoria din Turda, voi povesti aici o întâmplare pe care am botezat-o

”Dosarul Visul”

Doi tineri din Poiana, un ”el” și o ”ea” ce trăiau în concubinaj, își construiau o casă cu etaj. Într-o noapte, concubina a visat că iubitul său va cădea de la etajul casei, aflat încă în construcție și va muri. În cultura etniei căreia îi aparțin cei doi asemenea vise sunt considerate premoniții. Pentru a împiedica împlinirea acestora, rolul personajului care moare în vis trebuie transferat asupra altei persoane și atunci cel iubit scapă viu și nevătămat. Și concubina, împreună cu iubitul său, au procedat potrivit acestei credințe, des întâlnită, cu precădere la membrii comunităților de romi.

A doua zi, cei doi concubini au umplut o găleată cu moloz și au așezat-o pe capătul unei grinzi, într-o încăpere de la etaj a casei, unde încă se lucra. Apoi au chemat la ei o vecină, cu probleme de sănătate mintală, au urcat la etajul casei, pe partea opusă celei în care se afla găleata cu moloz și i-au cerut fetei bolnave să ducă molozul la gunoi, contra unei sume de bani. Fata a încercat să traverseze încăperea cu găleata în mână, dar a alunecat, a căzut de pe o grindă și s-a accidentat. Din fericire, interpreta, fără voie, a rolului mortului din visul concubinei, a scăpat cu viață, dar cei doi iubiți s-au pomenit că joacă, de-adevăratelea, rolul de infractori. Pentru a elucida mobilul faptei și a înțelege latura subiectivă a acesteia, fără de care nu există infracțiune, procurorul de caz a studiat literatură de specialitate despre metodele de rupere a vrăjilor.

Rep: Așa, deci! Bine, Mihaela. Îmi servești ”vrăjeli la tavă”. Atunci, ia spune-mi, crezi într-o contribuție activă a jurnaliștilor la îmbunătățirea actului de justiție?       

Mihaela Trif: Înainte de a răspunde la această întrebare, dați-mi voie să observ că mass-media și în glumă poate provoca dezastre. Eu cred că dacă România avea mai mulți jurnaliști specializați în subiecte din domeniul justiției, azi nu protesta nimeni în stradă pentru modificarea unor legi ce privesc actul de justiție. De exemplu, în ceea ce privește neglijența în serviciu, cazuistica pe care am studiat-o mi-a dovedit că nu pentru toți inculpații în sarcina cărora s-a stabilit săvârșirea acestei infracțiuni, se impunea soluția condamnării penale. Instituirea unui prag de la care neglijența în serviciu trebuie tratată ca o infracțiune și pedepsită ca atare mi se pare o decizie absolut normală. Fapta trebuie nuanțată, de la neglijența în serviciu, ca și abatere disciplinară până la neglijența în serviciu apreciată drept infracțiune. Am văzut rechizitorii de-a dreptul penibile în astfel de cazuri.

În ceea ce îi privește pe cetățeni, în calitatea acestora de beneficiari ai informațiilor transmise prin intermediul mass-media, cititorii sau telespectatorii trebuie să își împărtășească veștile aflate din presă, după modelul ”citește și dă mai departe” și să își exprime deschis opinia vizavi de problemele dezbătute în mijloacele de informare în masă. Numai așa dobândesc cetățenii putere, numai așa are presa putere, pentru a-i ajuta pe cetățenii obișnuiți. Că toți avem probleme, nu numai vip-urile momentului.

Rep: Cum se vedeTurda prin ochii unei jurnaliste ”de Cluj”?

În ceea ce privește specializarea mea jurnalistică, cred că la Turda procurorii și judecătorii se cunosc mult prea bine unii cu alții. În ceea ce privește administrația publică turdeană, am observat că actuala putere locală, spre deosebire de cea precedentă, nu mai concediază angajații din instituțiile publice pe criterii politice. De aici deduc că rolul ”Împăratului” a dispărut. În ceea ce privește presa locală, unde poate cândva voi reveni, țin să felicit Ziarul 21 pentru că preia din presa regională materiale de interes pentru turdeni. Iar în ceea ce mă privește, cetățenii din Turda, din Câmpia Turzii, din Mihai Viteazu și din celelalte comune din zona Văii Arieșului trebuie să știe că, dacă au probleme ce nu își găsesc o dreaptă rezolvare în justiție, sunt bineveniți la emisiunea mea, Justiția TV, ce va debuta în 12 februarie la televiziunea NCN, din Cluj-Napoca.

 

A consemnat,

Emil HĂLĂȘTUAN

 

La 18 ani de la moartea lui Ion Rațiu – parastas cu nominalizări, campion al democrației, premiat la Berlin, fostă capitală a totalitarismului nazist și expoziție fotografică în ”perfidul Albion”

Miercuri, 17 ianuarie, ziua în care s-au împlinit 18 ani de la moartea lui Ion Rațiu, Centrul Rațiu pentru Democrație (CRD), din Turda, orașul natal al regretatului politician, apreciat post-mortem drept ”cel mai bun președinte pe care România nu l-a avut” a anunțat deschiderea nominalizărilor pentru desemnarea câștigătorului Premiului Ion Rațiu pentru Jurnalism. Lansat în 2015, Premiul Ion Raţiu pentru Jurnalism promovează şi încurajează jurnalismul de investigație. Premiul este inspirat de Ion Rațiu care, revenit în ţară în 1990, după 50 de ani de exil, a luptat pentru libertatea presei, necesară unei democraţii funcţionale.

Nominalizările sunt făcute de Active Watch, Centrul pentru Jurnalism Independent și Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație, împreună cu laureații edițiilor anterioare (Cătălin Tolontan, Emilia Șercan, Ovidiu Vanghele) și cu reprezentanți ai facultăților de jurnalism din România. Juriul, alcătuit din membrii Consiliului Director al CRD, va alege un singur nume din lista propusă.
Premiul se acordă în cadrul Întâlnirii anuale a membrilor și a prietenilor familiei Rațiu (Rațiu Friends & Family Weekend), eveniment ce se desfășoară în luna iunie la Turda, pentru a marca ziua de naștere a lui Ion Rațiu (6 iunie). Întâlnirea constituie un prilej potrivit pentru discuții despre democrație.

În anul 2018, Premiul Ion Rațiu pentru Democrație se va decerna, pentru prima dată, într-un oraș european. Astfel, după înmânarea premiului, 12 ani la rând, în Washington DC, capitala Statelor Unite ale Americii, cel de-al 13-lea laureat, chinezul Ai Weiwei, va primi distincția de ”campion mondial al democrației” în cadrul unei ceremonii ce se va desfășura pe parcursul lunii ianuarie, la Berlin (Germania). La ceremonie și-a anunțat participarea Indrei Rațiu, fiul cel mai mare al lui Ion Rațiu, care va întreprinde în acest scop o călătorie la Londra și la Berlin, împreună cu soția sa, Pamela Roussos Rațiu. La Londra, urmașii lui Ion Rațiu vor participa la vernisarea expoziției fotografice ”Ion Rațiu” prezentată de altfel și la Muzeul de Istorie din Turda, în anii precedenți.

Ai Weiwei (China), laureatul ediției 2017 a Premiului Ion Rațiu pentru Democrație

Ai Weiwei, laureatul din 2017 al Premiului Ion Rațiu pentru Democrație, un artist care locuiește și lucrează la Beijing, s-a remarcat prin sublinierea, grație acțiunilor întreprinse în acest sens a ”distanței între  realitate și ideal, în societatea chineză” se precizează în justificarea alegerii ”campionului mondial al democrației” pentru anul 2017, câștigător al premiului acordat de

Rațiu Family Charitable Foundation, din Londra și Centrul Rațiu pentru Democrație, din Turda, în parteneriat cu Woodrow Wilson International Center for Scholars, din Washington, D.C.
Născut în 1957, Ai Weiwei a întreprins, prin mijloace specifice artei, acțiuni umanitare în slujba persoanelor care trăiesc în sărăcie și opresiune.
Propria experiență a încarcerării, interogatoriului și supravegherii se află la baza interesului de a portretiza dizidenți din întreaga lume. În 2014, când îi era interzis să părăsească China, Ai Weiwei a creat Trace, o instalație ce prezenta portretele a 176 de persoane deținute, exilate sau refugiate din cauza acțiunilor, credinței sau afilierii lor politice. Ai Weiwei a construit Trace, numai din cuburi Lego.
În anul 2017, AI Weiwei a realizat filmul documentar Human Flow, după o călătorie pe care autorul a întreprins-o pe parcursul unui singur an, în 23 de țări. Ai Weiwei a urmărit firul unor povești despre refugiați, prin state precum Afghanistan, Bangladesh, Franța, Grecia, Germania, Irak, Israel, Italia, Kenya, Mexic și Turcia. Human Flow înfățișează căutările disperate ale refugiaților, mereu în goană după siguranță, hrană și justiție socială.
Premiul Ion Rațiu pentru Democrație a fost lansat în 2005, la Georgetown University, din Washington DC, instituție unde funcționează Catedra de Studii Românești Ion Rațiu. Decernat, din 2006, la Woodrow Wilson Center, Premiul Ion Rațiu pentru Democrație ”susţine şi răsplăteşte eforturile celor care luptă pentru impunerea principiilor şi valorilor democratice în regiuni unde acestea sunt ameninţate. Premiul reprezintă ataşamentul profund pentru democraţie al lui Ion Raţiu, demonstrat prin contribuţiile sale ca și politician, în direcția schimbărilor democratice din întreaga lume” se precizează într-un comunicat al Centrului Rațiu pentru Democrație din Turda, cu privire la câștigătorul din 2017 al premiului, ce echivalează cu titlul de ”campion mondial al democrației”.
La edițiile precedente premiul a revenit lui Manuel Cuesta Morua (Cuba, 2016), Jamil Hasanli (Azerbaidjan, 2015); Mustafa Nayyem (Ucraina, 2014), Angela Kocze (Ungaria, 2013), Aung San Suu Kyi (Myanmar, 2012), Nabeel Rajab (Bahrain, 2011), Oleg Kozlovsky (Rusia, 2010), Adam Michnik (Polonia, 2009), Eleonora Cercavschi (Republica Moldova, 2008), Anatoli Mikhailov (Belarus, 2007), Saad Ibrahim (Egipt, 2006) și Sergio Aguayo (Mexic, 2005).

 

Emil HĂLĂȘTUAN

 

Prioritățile lucrărilor de infrastructură la Câmpia Turzii: Întâi se îngroapă ”apa și canalul” apoi urmează asfaltarea străzilor

În anul 2018 vor debuta lucrările de reabilitare și extindere a rețelelor de apă și canalizare, prevăzute în cea de-a doua etapă a proiectului cu finanțare europeană derulat de Compania de Apă Arieș, în valoare totală de 151 milioane de euro,  din care Câmpiei Turzii îi revin aproximativ 29 milioane de euro (cu TVA inclus). Cu acești bani se vor finanța lucrările de extindere sau reabilitare a rețelelor de apă și de canalizare de pe 71 de drumuri din Câmpia Turzii, respectiv aleile Constructorilor, Vânătorilor, Făcliei, Fundătura Simion Bărnuțiu, precum și străzile 1 Decembrie 1918, 1 Mai, Abatorului, Academician David Prodan, Amurgului, Poet Andrei Mureșanu, Aurel Vlaicu, Aviatorilor, Avram Iancu, Axente Sever, Băii, Călărașilor, Cărăbușilor, Ciocîrliei, Cloșca, Crișan, Cucului, Constantin Dobrogeanu Gherea, Florilor, Fluturilor, Gării, George Bacovia, George Coșbuc, George Enescu, Gheorghe Barițiu, Gheorghe Lazăr, Grădinilor, Horea, Ialomiței, Iancu Jianu, Ion Budai Deleanu, Ion Luca Caragiale, Dr.Ion Rațiu, Ioan Vasinca, Laminoriștilor, Livezii, Luncii, Memorandumului, Mihai Eminescu, Mioriței, Mureșului, Nicolae Titulescu, Oituz, Oțelarilor, Parcului, Pavel Dan, Petrilaca, Petru Maior, Plopilor, Porumbelului, Potîrnichii, Rapsodiei, Regina Maria, Republicii, Samuel Micu Klein, Școlii, Simion Bărnuțiu, Siretului, Șoferilor, Spicului, Târnavelor, Țebea, Teilor, Traian, Tudor Vladimirescu, Viitorului și Vasile Goldiș.

Deoarece lucrările de extindere sau de reabilitare a rețelelor de apă și de canalizare presupun deteriorarea asfaltului pe mari suprafețe de drum, modernizarea străzilor enumerate s-ar putea excuta numai după finalizarea lucrărilor întreprinse de Compania de Apă Arieș, se precizează într-un comunicat al Primăriei Câmpia Turzii.

„Administrația locală a municipiului Câmpia Turzii crede într-o politică de dezvoltare durabilă și armonioasă, nu în irosirea banului public pe lucrări care se dovedesc inutile. Suntem adepții lucrului bine făcut și așa îl vom face, pentru fiecare cetățean al comunității noastre. Ca atare, lucrările de asfaltare sau de modernizare a străzilor enumerate vor debuta abia după ce se va finaliza proiectul dezvoltat în colaborare cu operatorul de apă” a precizat primarul localității, Dorin Nicolae Lojigan.

 

Emil HĂLĂȘTUAN

 

 

 

Eveniment cu ecouri europene, la Turda: Celebrarea a 450 de ani de la proclamarea libertății religioase

Biserica unitariană a organizat un eveniment pentru celebrarea a 450 de ani de când, Dieta Transilvaniei proclama, pentru prima dată în lume, prin Edictul de la Turda, libertatea religioasă. Practic, acel edict, promulgat de Dieta Transilvaniie la 13 ianuarie 1568, în Biserica romano-catolică din Turda, reprezintă și recunoașterea oficială a confesiunii protestante unitariene.

În cadrul ceremoniilor desfășurate sâmbătă, 13 ianuarie, la Biserica romano- catolică din Turda, pentru celebrarea a 450 de ani de la Edictul de la Turda, a avut loc și dezvelirea Monumentului Libertății Religioase. Executat din bronz, acesta a fost realizat de sculptorul clujean Liviu Mocan. Vicarul episcopal  Gyerő Dávid, reprezentant al Bisericii Unitariane Maghiare, a precizat că varianta prezentată de sculptorul Liviu Mocan a fost aleasă din 45 de proiecte.

La eveniment au participat lideri religioşi din ţară şi din străinătate, precum și  lideri ai vieţii publice din România şi din Ungaria. Printre invitații reprezentanți ai clerului s-au numărat arhiepiscopul romano-catolic de Alba Iulia, György Miklós Jakubinyi, episcopul unitarian Ferenc Bálint Benczédi, de la Cluj-Napoca, episcopul Kató Béla , de la Eparhia Reformată din Transilvania, episcopul Reinhardt Guib, reprezentantul Bisericii Lutherane de Confesiune Augustană din România, episcopul István Csűry, succesorul lui Laszlo Tokes la conducerea Eparhiei Reformate de pe lângă Piatra Craiului, episcopul Adorjáni Dezső Zoltán – Biserica Evanghelică Lutherană din România, episcopul Fekete Karoly, reprezentantul Conventului General al Bisericilor Reformate Maghiare, Farkas Emőd, curatorul general și Istvan Kovacs, directorul pentru afaceri publice al Bisericii Unitariene Maghiare.

Consilierul bisericesc Bogdan Ivanov, de la Episcopia Vadului, Feleacului și  Clujului, preacucernicul Daniel Crișan, protopopul ortodox al Turzii și Călin Bungăredan, preot paroh al Bisericii Greco-catolice din Turda, au reprezentat clerul bisericilor românești la evenimentul prilejuit de celebrarea a 450 de ani de la proclamarea libertății religioase, pentru prima dată în lume, desfășurat sâmbătă, 13 ianuarie, la Turda.

La acest eveniment au participat  și reprezentanți ai instituțiilor laice de stat din România și Ungaria. Astfel, sâmbătă, 13 ianuarie, printre oaspeții Turzii, participanți la ceremonia desfășurată la Biserica Romano-Catolică s-au numărat Președintele Parlamentului Maghiar, Laszlo Kover, președintele Comisiei pentru Afaceri Externe din Parlamentul Maghiar, Zsolt Nemeth și Zoltan Balog, ministru al Resurselor Umane în  Guvernul Ungariei și președintele UDMR, Kelemen Hunor.

Din partea ronână, președintele Klaus Johannis a transmis un mesaj participanților la festivitățile prilejuite de împlinirea a 450 de ani de când Dieta Transilvaniei, a proclamat, la Turda, libertatea religioasă. Despre semnificația evenimentului a mai vorbit secretarul de stat de la Ministerul Culturii și al Culteor, Victor Opaschi. De asemenea, primarul Turzii, Cristian Matei, a adresat mesajul său participanților, cărora le-a fost transmis de către directorul Casei de Cultură, profesoara Ana Sevan.

Programul artistic al manifestării a fost susținut de Corul Unitarian Kriza Janos, din Sfântu-Gheorghe, dirijat de Gabriella Denes-Karacsony.

„Edictul ce a proclamat libertatea religioasă este cea mai de preţ valoare transilvăneană, de aceea Biserica Unitariană Maghiară va organiza o serie de manifestări comemorative şi festive în vederea marcării momentul aniversar, respectiv a readucerii principiilor de egalitate şi de libertate a comunităţilor în atenţia publică. Chiar dacă libertatea religioasă a fost formulată pentru prima dată la Turda, acest principiu este urmărit peste tot în lume. Ne dorim ca în 2018 toţi locuitorii Transilvaniei, români, maghiari, saşi şi de alte naţionalităţi, catolici, ortodocşi, reformaţi, luterani, unitarieni sau de alte confesiuni, să poată să îşi amintească cu mândrie de acest moment istoric special şi să sărbătorim împreună această aniversare. De aceea declarăm anul 2018 Anul Libertăţii Religioase” a spusepiscopul Bálint Benczédi Ferenc, conducătorul bisericii unitariene, citat într-un comunicat transmis miercuri, 10 ianuarie, de această instituție religioasă protestantă, de limbă maghiară.

Biserica unitariană a pregătit o serie de manifestări care vor avea loc de-a lungul Anului Libertăţii Religioase. La Cluj-Napoca şi la Sfântu Gheorghe se vor ridica statui pentru întemeietorul bisericii unitariene, Dávid Ferenc. Se vor renova biserici şi clădiri ale cultului, iar în incinta episcopiei unitariene de la Cluj-Napoca se va înfiinţa Casa Libertăţii Religioase. La sfârșitul acestui an, la Cluj-Napoca se va desfășura sinodul Bisericii unitariene, după cum se mai preciza în comunicat.

Emil HĂLĂȘTUAN