Category Archives: Diverse

Bustul lui Ion Bozdog, instalat la Urca

Cu două luni și zece zile înaintea sărbătoririi, la 1 decembrie, a 99 de ani de la unirea Transilvaniei cu România, unul dintre cei peste 1200 de semnatari ai actului ce consfințea hoărârea Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, profesorul dr. Ion Bozdog are un bust închinat memoriei sale, amplasat în satul său natal, Urca, din comuna clujeanăViișoara.

Bustul, turnat din 17 kilograme de bronz a fost așezat marți, 19 septembrie, pe un soclu amplasat în curtea Bisericii Ortodoxe Române din Urca. Concepția statuii lui Ion Bozdog aparține unui colectiv de la secția ”Sculptură” a Universității de Artă și Design (UAD) din Cluj-Napoca, condus de către profesorul universitar dr. Alexandru Păsat. Acesta, împreună cu asistentul universitar dr. Vlad Berte și cu un tehnician de la UAD au supravegheat lucrările de montare a bustului lui Ion Bozdog pe soclul din curtea Bisericii Ortdoxe Române din Urca.

Dezvelirea oficială a bustului lui Ion Bozdog, realizat din inițiativa și cu sprijinul primarului Ioan Roman, edilul-șef al comunei Viișoara, va avea loc în luna septembrie, la o dată neprecizată încă. Surse din administrația comunală indică faptul că ceremonia dezvelirii bustului lui Ion Bozdog va face parte din manifestările organizate cu prilejul sărbătorii satului Urca, cunoscută sub numele generic de ”Jocul la șură”.

Prof. dr. Ion Bozdog s-a născut în Urca, comuna Viişoara, de lângă Turda, în 1891, în familia soţilor Filon şi Maria Bozdog, plugari români ardeleni. După ce a absolvit cursurile școlii primare la Turda, iar studiile liceale, ca şi Facultatea de Teologie, la Blaj, Ion Bozdog a absolvit Facultatea de Litere şi Filozofie a  Universității din Cluj. În timpul evenimentelor istorice din anul 1918, Ion Bozdog era paroh în comuna Dârja, judeţul Cluj, ai cărui locuitori l-au abilitat să-i reprezinte la Marea Adunare de la Alba-Iulia, cu misiunea de a semna actul Unirii.
După ce a participat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia și și-a lăsat semnătura pe actul unirii Transilvaniei cu România, dr. Ion Bozdog a predat, o vreme, la Liceul „Alexandru Papiu Ilarian” din Târgu-Mureş.
În 1927, Ion Bozdog a devenit preşedinte al Despărţământului Astra din Târgu- Mureş. Ca membru al Astrei, profesorul Ion Bozdog, deși greco-catolic, a sprijinit construirea Catedralei Ortodoxe din Târgu-Mureș şi a propus amplasarea, în același oraș, a unei statui a Craiului Munţilor, Avram Iancu, erou al revoluţiei române de la 1848, din Transilvania. Între anii 1928-1933 profesorul Ion Bozdog  areprezentat Mureșul în Parlamentul României, în calitate de deputat. În timpul refugiului la Braşov, survenit după anexarea Ardealului de Nord de Ungaria horthystă, ca urmare a Diktatului de la Viena, Ion Bozdog a lucrat ca și redactor, la „Gazeta Transilvaniei”. Tot la Braşov, în perioada în care a lucrat la Arhive, a elaborat şi tipărit, pe baza unor documente maghiare, lucrarea „Statul politic” apărută, în 12 aprilie 1944, la Institutul de Arte Grafice Braşov. În această lucrare, Ion Bozdog a dezvăluit etapele colonizării maghiare în oraşele transilvane, precum: Câmpia Turzii (colonia Triteni), Luduş, Miercurea- Nirajului şi în zona Năsăudului (comuna Nimigea Ungurească) etc..
De asemenea, în studii precum Românii de pe Niraj, Românii uitaţi, Ni se dărâmă bisericile, Încă o cruce etc. Profesorul Ion Bozdog a descris momentele tragice trăite de românii transilvăneni, mai ales de cei din Valea Nirajului, supuși unei maghiarizări forțate: „Întrebaţi de nume şi vă vor spune că se numesc: Munteanu, Radu, Cristea (nume curat româneşti), că au fost obligaţi să treacă direct la Biserica Reformată sau Catolică şi să asculte slujba în limba maghiară. În perioada Primului Război Mondial, românii de pe Valea Nirajului au fost batjocoriţi, închişi, bătuţi. Maghiarizarea s-a făcut prin şcoli, administraţie şi biserică. (…)”

Dr. Ion Bozdog şi-a închinat întreaga viaţă cauzei româneşti din Transilvania. În schimb, regimul comunsit, instaurat în România după cel de-al doilea război mondial, l-a răsplătit pentru aceasta cu ”sejururi” în închisori precum cele de la Târgu-Jiu, Caracal, sau în coloniile de muncă de la Poarta Albă, Medgidia și de la Canalul Dunăre-Marea Neagră, destinate încarcerării deținuților politici.

Eliberat după ani buni de puşcărie, Ion Bozdog a trăit dintr-o pensie de 817 lei. Încadrat, în cele din urmă, ca bibliotecar şi cercetător la Biblioteca Academiei Române, filiala din Cluj-Napoca, lui Ion Bozdog i s-a oferit posibilitatea de a lucra la alcătuirea Dicţionarului Enciclopedic Român. A început să scrie și o nouă carte- document: „Un an şi o lună prefect de Mureş” rămasă doar în fază de proiect. Profesorul doctor Ion Bozdog s-a stins din viaţă în 14 aprilie 1967 şi îşi doarme somnul de veci în Cimitirul Central din Cluj- Napoca.

Emil HĂLĂȘTUAN

În acest articol s-au preluat informații dintr-un articol despre Ion Bozdog, scris de Ilie Șandru și publicat pe site-ul www.condeiulardelean.ro, precum și din cartea „Comoara dintr-un manuscris” (Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2010) în care se reproduce manuscrisul lui Ion Bozdog, intitulat „Viişoara, 25 iulie 1944” şi păstrat de Eugen Vescan-Viişoreanu, nepotul lui Ion Bozdog. Manuscrisul scris în anul 1944 a văzut lumina tiparului după 66 de ani, în 2010, datorită sprijinului acordat în acest sens de către primarul comunei clujene Viișoara, inginer Ioan Roman. Lansarea volumului ”Comoara dintr-un manuscris” a avut loc în toamna anului 2010, la mormântul autorului, profesr dr. Ion Bozdog, din Cimitirul Central de la Cluj-Napoca

Turda, în presa străină: The Guardian – ”Piața din Turda are mese pline cu produse proaspete”

Într-un interviu, publicat în numărul de sămbătă, 16 septembrie, al ziarului The Guardian, Jeremy Lee, bucătarul șef al clubului și restaurantului Quo Vadis, din cartierul londonez Soho, a spus că în piața agroalimentară din centrul Turzii a întâlnit ”mese pline cu unele din cele mai bune și mai proaspete produse” pe care le-a văzut vreodată de vânzare într-o piață.

Jeremy Lee a fost musafirul Pamelei și al lui Indrei Rațiu, cu prilejul unei vizite pe care a  făcut-o în

Jeremy Lee ”regele budincilor” – bucătar șef la clubul și la restaurantul Quo Vadis, din cartierul londonez Soho

această vară la Casa de Oaspeți Rațiu, din Turda, Piața 1 Decembrie nr. 1, ce funcționează într-un ansamblu de cazare și alimentație publică, din care mai face parte și cafeneaua culturală ”La papion” deschisă la aceeași adresă.

”Am călătorit cu avionul la Cluj și apoi am fost condus la Turda, pe câmpiile din Transilvania, o regiune istorică din România renumită pentru frumusețea sa. Piața din Turda a avut mese pline cu unele dintre cele mai bune și mai proaspete produse pe care le-am văzut vreodată de vânzare într-o piață” a descris Jeremy Lee impresiile sale despre Turda, în interviul publicat de ziarul The Guardian, de sâmbătă, 16 septembrie.

Cu ocazia călătoriei în Transilvania, prilej cu care a vizitat și satul Copșa Mare, din județul Sibiu, unde prințul Charles al Marii Britanii deține proprietăți imobiliare, Jeremy Lee, supranumit, în Anglia și ”regele budincilor” a redescoperit o rețetă de plăcintă cu prune pe care a mai întâlnit-o în bucătăria franțuzească. ”Într-o zi, am călătorit câteva ore (n.r: de la Turda) până într-un sat vechi, numit Copșa Mare. Acolo am mâncat foarte bine la pensiunea Copșa Mare. Prânzul bun s-a încheiat cu o budincă frumoasă, care semăna foarte mult la formă și la gust cu o ”clafoutis” specifică bucătăriei franțuzești, ce poate fi umplută cu  rubarbă” a mărturisit Jeremy Lee, citat în The Guardian.

”Regele budincii” a obținut, de la bucătăreasa Simona Seciu, cea care a  preparat budinca cu prune, rețeta desertului pe care Jeremy Lee l-a mâncat la pensiunea Copșa Mare. După ce s-a întors acasă din ”aventura carpatică” Jeremy Lee a avut surpriza să găsească într-o carte cu rețete culinare franțuzești, culese de către Julia Child, Louisette Berthold și Simone Beck, o rețetă de ”clafoutis” identică cu cea după care Simona Seciu preparase budinca la pensiunea din satul Copșa Mare. ”Ca și în povestea Vrăjitorul din Oz, am făcut o excursie în Transilvania ca să găsesc o rețetă de budincă pe care am avut-o acasă tot timpul” a declarat Jeremy Lee pentru The Guardian, încântat că a revenit din Transilvania cu ”amintiri fericite”.

Iată rețeta ”budincii cu prune de Copșa Mare” publicată în cotidianul londonez citat anterior:

Se amestecă 250 ml lapte, cu 50 grame de zahăr pudră, trei ouă, un praf de vanilie, puțină sare și 65 de

Budincă cu prune renglote

grame de făină albă, de grâu. Un strat din aluatul obținut după amestecarea acestor ingrediente se toarnă într-o tigaie de fontă sau de ceramică, cu diametrul de circa 25 de cm, ce se introduce apoi în cuptor, preîncălzit la 170 de grade Celsius. După unul sau două minute, se scoate tigaia din cuptor și se pun jumătățile de prune (500 de grame – prune de orice soi, ex. bistrițene sau renglote, dar se pot folosi și corcodușe) în aluat. Apoi se toarnă restul de aluat și se netezește cu spatele unei linguri. După încheierea acestei operațiuni, tigaia se pune în mijlocul cuptorului și budinca se coace timp de o oră. După ce se scoate din cuptor peste budincă se presară zahăr praf.

Budinca se servește caldă, eventual ornată cu o cremă. Cantitățile din rețeta prezentată ajung pentru șase, până la opt porții de budincă.

 

Emil HĂLĂȘTUAN

Serbările naționale de la Țebea – 145 de ani de la moartea lui Avram Iancu

În cadrul serbărilor naționale de la Țebea, ce vor avea loc duminică, 10 septembrie, se va comemora împlinirea a 145 de ani de la moartea patriotului ardelean Avram Iancu.

Evenimentul, organizat de Prefectura, Consiliul Judeţean și Centrul de Cultură și Artă al județului Hunedoara, împreună cu Primăria comunei Baia de Criş, va debuta la ora 10.30, la Complexul Istoric din localitatea Țebea, cu slujba religioasă și evocarea personalității lui Avram Iancu, manifestări urmate de
ceremonia depunerii de coroane la monumentul ridicat pentru cinstirea memoriei Crăișorului Munților, respectiv defilarea gărzii de onoare.

În cadrul spectacolului folcloric ce va începe la ora 14.30, vor evolua Nicolae și Tudor Furdui Iancu, acompaniați de grupul instrumental „Crai Nou” din Alba Iulia. În continuare, pe scena de la Țebea vor urca soliștii de muzică populară Sava Negrean Brudașcu, Veta Biriș, Ionuț Fulea, Mariana Anghel, Ciprian Roman, Nicolae Voiculeț, Ovidiu Olari, Ioana Ardelean, Ovidiu Homorodean,
Elena Evsei și Cristian Fodor. La spectacol, organizat de realizatoarea tv Elise Stan, va participa și Ansamblul folcloric profesionist „Drăgan Muntean” al Centrului de Cultură și Artă al județului Hunedoara. Posturile TVR 1, TVR Internațional și TVR Moldova vor transimte în direct spectacolul de la Țebea, cu începere de la ora 14.30.

În preambulul sărbătorii naționale de la Țebea va avea loc cea de-a șaptea ediție a marșului comemorativ, inițiat de către Laurian Stănchescu, poet din Târgu-Jiu, care, cu începere din 2010, a parcurs anual, în preajma comemorării lui Avram Iancu, distanța de 100 de kilometri ce desparte Vidra de Sus, locul unde s-a născut Crăișorul Munților, de Țebea, locul unde a fost înmormântat.

Laurian Stănchescu, citat de Ziarul hunedoreanului, susține că în acest an, va mărșălui pentru ultima dată de la Vidra de Sus la Țebea: „Eu consider, în virtutea luptei, a efortului şi sacrificiului făcut de acest mare erou naţional, că el este, în continuare, umilit. Este, pur şi simplu, pus la marginea istoriei şi nu i se acordă atenţia pe care a avut-o el vis-a-vis de istoria României. Mă despart cu tristeţe, dar este strigător la cer că nu s-a găsit, până acum, în toţi aceşti ani, nici măcar un parlamentar, un oficial român, să mi se alăture în acest drum dedicat Crăişorului. Eu, în continuare, mă voi ocupa de celebrarea memoriei lui Avram Iancu, chiar dacă sunt dezamăgit, dezolat, pentru că observ tendinţa politicii româneşti” a declarat Laurian Stănchescu.

Avram Iancu (1824-1872) este unul dintre marii eroi ai românilor în timpul mişcărilor revoluţionare desfășurate în Transilvania, pe parcursul anilor 1848-1849.

 

Emil HĂLĂȘTUAN

 

T9 și PNL încearcă să-i manipuleze pe turdeni

Se minte cu nerușinare! Prin comparația mănăstirea Mihai Vodă vs Spitalul municipal Turda liberalii și membrii T9 vor să-i prostească pe turdeni. Opoziția recurge la gesturi mizerabile și nedemne pentru a știrbi imaginea PSD-ului și a primarului Cristian Matei. PNL și T9 se chinuie să obțină capital de imagine prin mijloace demne de dispreț

Membrii social-democrați ai Consiliului local apreciază drept artificială disputa ”biserică vs spital” lansată în spațiul public de grupul consilierilor liberali din forul deliberativ turdean, împreună cu asociația ”Turda Nouă” (T9). Într-un comunicat făcut public de grupul consilierilor PSD din Consiliul local Turda, după ședința din 31 august, în care forul deliberativ turdean a aprobat alocarea a 500 de mii de lei pentru finalizarea construcției mănăstirii Mihai Vodă, consilierii din grupul majoritar susțin că, în ceea ce privește subiectul biserică vs spital – ”se minte cu nerușinare!”

”Toată povestea cu banii alocați Mănăstirii Mihai Vodă a luat naștere din frustrarea grupurilor T9 și PNL care se chinuie systematic, în ultima perioadă, să obțină capital de imagine prin niște mijloace demne de dispreț! În mod evident, acești oameni nu doresc binele orașului, din moment ce sunt nevoiți să recurgă la minciuni pentru a-și atinge scopurile” apreciază cei șapte membri PSD din Consiliul local Turda, cu referire la încercările opoziției, atât a celei politice, din forul deliberativ cât și a celei făcute de asociația T9, ce se revendică de sorginte civică. Pentru a-și justifica atitudinea potrivnică alocării celor 500 de mii de lei solicitați de Biserica Ortodoxă pentru finalizarea, până în 2018, anul sărbătoririi centenarului, a mănăstirii Mihai Vodă, amplasată lângă mormântul voievodului Mihai Viteazul, primul unificator al țărilor române, liberalii și membrii asociației T9 au indus opiniie publice turdene ideea că acea sumă trebuia alocată spitalului, pentru rezolvarea probemelor de acolo. Dar liberalii și ”noii turdeni” nu au spus populației că pentru spital, 500 de mii de lei ajung doar pentru ”plombarea” unei singure ”măsele stricate” din ansamblul de probleme cu care se confruntă instituția sanitară publică din Turda.

”Pentru Spitalul municipal s-a pregătit un amplu proiect de modernizare. Primarul Cristian Matei a făcut toate demersurile necesare pentru ca spitalul să fie complet renovat și utilat, conform standardelor europene în domeniul sănătății. Ca urmare a acestor demersuri, Ministerul Sănătății urmează să finanțeze Planul general de modernizare, transformare și extindere a construcțiilor existente prin expertizarea, proiectarea și consolidarea clădirilor spitalului municipal Turda proiect în valoare de aproape 177 de milioane de lei!”

preot Grigore Marchiș

Proiectul la care se referă consilierii social-democrați din forul dliberativ turdean se află în ultima fază de aprobare. Modernizarea spitalului turdean se va realiza cu un buget multianual, în perioada 2017 – 2020. Bugetul Turzii va contribui la cofinanțarea lucrărilor cu 10 la sută din valoarea acestora. În contul asigurării cotei de cofinanțare ce revine autorităților publice turdene în 2017, s-au alocat 650 de mii de lei. Suma completează cele 5,56 milioane de lei pe care Ministerul Sănătății îi va aloca anul acesta pentru modernizarea Spitalului municipal din Turda. În pofida faptului că de aceste lucruri se știa, iar grupul consilierilor PNL a participat la ședințele în care forul deliberativ turdean a votat hotărâri în acest sens ”se ascunde total adevărul în relatările asociației politice T9 și ale celor de la PNL!”

”Dragi turdeni, nu vă lăsați păcăliți!!! 500 de mii de lei reprezintă o sumă extrem de mică pentru nevoile spitalului! Nu are nicio legătură suma alocată mănăstirii cu fondurile destinate spitalului. Această comparație, făcută special pentru a-i prosti pe oameni, nu are nici o fundamentare! Cei 500 de mii de lei vor fi folosiți pentru finalizarea lucrărilor la acest lăcaș de cult, care este un simbol istoric al Turzii, investiție care va completa proiectul european privind modernizarea întregului obiectiv turistic și a parcului în care se află mormântul lui Mihai Viteazul” se precizează în finalul comunicatului remis presei luni, 4 septembrie, de grupul consilierilor PSD din forul deliberativ turdean.

”Un bun manager reușește să împartă și să aducă fonduri în toate direcțiile, iar faptul că primarul Cristian Octavian Matei, alături de echipa sa, reușește să dezvolte toate domeniile deficitare ale orașului se pare că îi determină pe oponenții politici de la T9 și PNL să recurgă la astfel de gesturi nedemne, mizerabile!” apreciază consilierii social-democrați.

 

Emil HĂLĂȘTUAN

Consiliul local Turda a dat bani pentru ”Mihai Vodă”

Curentul de opinie provocat la Turda în ultimele două săptămâni, prin intermediul rețelelor de socializare de pe internet, împotriva alocării de fonduri de la bugetul local pentru finalizarea lucrărilor de construcție la mănăstirea Mihai Vodă nu au influențat decizia forului deliberativ turdean în această speță. Cu prilejul ședinței ordinare de joi, 31 august, Consiliul local Turda a aprobat alocarea sumei de 500 de mii de lei mănăstirii Mihai Vodă.

Înaintea dezbaterii punctelor ce figurau pe ordinea de zi a ședinței, atât partizanii alocării sumei în

Pierre Dassilu

discuție pentru spitalul municipal, cât și un reprezentant al clerului ortodox turdean și-au expus argumentele pro sau contra alocării banilor pentru mănăstire. Astfel, în nume personal, Pierre Dassilu, fost membru al asociației Turda Nouă și ex-președinte al filialei locale a Uniunii Salvați România (USR), a apreciat că 500 de mii de lei reprezintă o sumă mare, ce ar trebui folosită pentru rezolvarea unor probleme edilitare ale Turzii, precum cele de infrastructură, mai ales în condițiile în care bugetul orașului se dovedește insuficient și autoritățile apelează la accesarea de fonduri europene, sau de stat, pentru a reuși să asigure finanțarea unor lucrări edilitare de strictă necesitate. ”Când este vorba de alocarea unor sume precum cea de 500 de mii de lei, ar trebui consultați cetățenii” și-a exprimat concluzia Pierre Dassilu în încheierea intervenției sale. În aceeași ordine de idei a vorbit și Emil Turdean, membru fondator al asociației Turda Nouă (T9). Acesta a sugerat strângerea banilor necesari finalizării construcției mănăstirii Mihai Vodă prin colectă publică și alocarea celor 500 de mii de lei, sumă ce a iscat reacția ostilă a societății civile turdene din spațiul virtual, în folosul spitalului municipal.

preot Grigore Marchiș

În replică, preotul Grigore Marchiș a observat că ”mănăstirea Mihai Vodă și problemele Turzii nu trebuie plasate pe poziții antagoniste”. În continuarea intervenției sale, preotul Grigore Marchiș a invocat nevoia de simboluri pe care națiunea română o resimte acut ”în aceste vremuri în care simbolurile neamului ne sunt terfelite”. Or, mănăstirea Mihai Vodă, situată lângă mormântul voievodului unificator de țară, de pe câmpia Turzii, reprezintă tocmai un astfel de simbol, a precizat părintele Marchiș. ”Să recunoaștem în Mihai Viteazul un simbol al unirii neamului românesc și să-l lăsăm în locul unde Dumnezeu și nu oamenii l-au așezat” a cerut preotul Grigore Marchiș, în contextul în care în 2018, an în care s-ar încheia lucrările la mănăstirea Mihai Vodă, ce ar urma să fie sfințită cu prilejul comemorării a 417 ani de la uciderea lui Mihai Viteazul, se sărbătorește și centenarul unirii Transilvaniei cu țara, la 1 Decembrie 1918, act ce a consfințit înființarea statului național unitar român.

Cu prilejul dezbaterii proiectului de hotărâre prin care se propunea alocarea sumei de 500 de mii de lei pentru finalizarea construcției mănăstirii Mihai Vodă, consilierii din grupul PNL au încercat o soluție de compromis și au solicitat împărțirea banilor ”jumi-juma” între mănăstire și spital.

Inițiatorul alocării de bani pentru mănăstirea Mihai Vodă, respectiv primarul Cristian Matei, a explicat temeiurile ce l-au determinat să propună alocarea de fonduri în sprijinul mănăstirii. Un proiect ”subsecvent planului de mobilitate urbană (n.r: aprobat de Consiliul local Turda), prevede modernizarea parcului de la monumentul închinat memoriei lui Mihai Viteazul. În acest sens, în 2016 s-au făcut demersuri pentru introducerea terenului respectiv, cu o suprafață totală de 36 de hectare, în patrimoniul Turzii”. Dacă lucrările prevăzute în proiectul modernizării parcului, recomandat și de Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest, se vor încheia vara viitoare, tot în acea perioadă ar trebui să se finalizeze și construcția mănăstirii Mihai Vodă, sitaută în același perimetru, lângă mormântul voievodului Mihai Viteazu ”deoarece este greu de închipuit că se va mai permite accesul mașinilor de tonaj greu, de 20 sau de 40 de tone, în acea zonă” după ce se vor încheia lucrările de modernizare a parcului de la obeliscul închinat memoriei primului unificator al țărilor române, ucis în 9 august (19 august, stil nou) 1601, pe câmpia de la Turda.

În ceea ce privește spitalul municipal, bugetul Turzii nu își permite să finanțeze lucrările de modernizare

Emil Turdean

ale pavilioanelor acestuia, a precizat Matei. Asta nu înseamnă că autoritățile publice turdene neglijează această problemă de sănătate publică. Banii necesari transformării spitalului turdean într-unul modern, de importanță regională (n.r: sume de ordinul de mpărime al milioanelor de euro), unde să se poată aplica, inclusiv și întrega gamă de proceduri prevăzută în protocoale pentru tratarea diverselor forme de cancer, vor veni din bugetul Ministerului Sănătății. Experiența anilor anteriori a demonstrat că altfel, sumele mai mici, departe de a contribui la rezolvarea problemelor spitalului turdean s-au scurs precum într-o gaură neagră, fără a se reuși ameliorarea situației de acolo, deși, în câțiva ani s-au pompat în instituția sanitară publică din Turda circa 17 milioane de lei, bani atrași de la bugetul central. Pe de altă parte și în acest an, spre spital s-au îndreptat, de la bugetul local, circa 2,5 milioane de lei, adică o sumă de cinci ori mai mare decât cea alocată acum mănăstirii Mihai Vodă, iar cu prilejul rectificării bugetare din luna septembrie, spitalului i se vor mai repartiza încă 250 de mii de lei, a încheiat Matei explicațiile privitoare la rostul acordării sumei de 500 de mii de lei pentru mănăstirea Mihai Vodă.

Emil HĂLĂȘTUAN