Category Archives: Revista Ecouri

Scriitorul Viorel Știrbu, turdean cu împrumut – Album memorial

de prof. Ioan BEMBEA

La trei ani de la trecerea în eternitate a scriitorului Viorel Știrbu (1940-2015) soția, spre neuitare și pentru promovarea imaginii soțului, printr-o acțiune de noblețe de toată admirația îl aduce din nou printre noi prin intermediul unui cuprinzător Album memorial tipărit la Râmnicu-Vâlcea, prin Editura Bibliostar, 2018. Este un volum omagial, post-mortem, la care și-au adus contribuția un important număr de scriitori; cunoscuții și prietenii de odinioară.

Profesoara Eugenia Popa, la 100 de ani

a consemnat Mircea Ioan CASIMCEA

Profesoara Eugenia Popa face parte cu demnitate din elita intelectualilor turdeni, a cadrelor didactice din municipiul Turda. A fost profesoară de limba și literatura română vreme de 33 de ani pentru generații de elevi, mulți dintre aceștia devenind personalități locale, zonale, naționale. În continuare îi voi adresa câteva întrebări distinsei profesoare, care la marea sărbătoare religioasă Buna Vestire din anul 2019, adică la 25 martie, va împlini vârsta de 100 de ani. Pentru Centenara noastră concitadină un secol de viață înseamnă nu doar o sută de ani, ci și concretizarea iluminării prin cuvântul rostit a unor cetățeni demni.

Turda în filatelia maghiară

de Petru SUCIU

Printre numeroasele exponate ale Muzeului de Istorie din Turda se află și tabloul pictorului maghiar Korosfoi Kriesch Aladár, intitulat „Dieta de la Turda” despre care muzeograful Horațiu Groza afirma că are ”o valoare istorică si artistică semnificativă.” Tabloul, de dimensiuni mari (3 x 4 m),reprezintă lucrările Dietei desfășurate la Turda, în biserica romano-catolică, în perioada 6-13 ianuarie 1568, în cadrul căreia a fost recunoscută religia unitariană și a fost declarată libertatea și egalitatea a patru confesiuni creștine: catolică, reformat-luterană, reformat-calvină și unitariene. Confesiunae creștină  ortodoxă, cea a românilor băștinași și majoritari, nici nu intra în discuție și rămânea, în continuare, cu statutul de „tolerată”.

Bârfa, denunțurile anonime și săparea aproapelui, fapte interzise polițiștilor turdeni între anii 1940 – 1945

de Emil HĂLĂȘTUAN

consultant științific, dr. arhivist Mirela CĂRĂBINEANU

În activitatea  Poliţei de Reşedinţă Turda au intervenit  modificări după evenimentele petrecute în țară după 30 august 1940, când Germania hitleristă și Italia fascistă au hotărât, prin Diktatul de la Viena, ruperea părţii de nord din teritoriul Transilvaniei şi „cedarea” acesteia Ungariei. Această stare de fapt, precum și stabilirea în ţară a trupelor germane, au determinat ivirea unor situaţii deosebite, ce se reflectă în numeroase documente din acea perioadă ale Poliţiei turdene.

După 30 de ani de democrație originală: Eșecul reformelor din educație

de Emil HĂLĂȘTUAN

Așa cum observa profesorul universitar dr. Nicolae Adrian Opre, în cursul dezbaterii desfășurate vinerea trecută, în Sala Mare a Primăriei din Turda, sistemul educațional românesc traversează o perioadă de criză. De la căderea regimului lui Nicolae Ceaușescu, în 22 decembrie 1989 și până la zi, pe la Ministerul Educației s-au perindat 24 de miniștri, fiecare cu propriul său program de reformă. Rezultatul: România ocupă ultimul loc între țările Uniunii Europene, cu cel mai mare procent de analfabeți funcțional. Un analfabet funcțional este acea persoană care, deși cunoaște literele alfabetului și știe să citească, nu înțelege ceea ce citește. Și respectiva categorie nu cuprinde copii de vârstă preșcolară, cum s-ar putea crede, ci elevi, în diferite cicluri de învățământ, dar, mai mult decât atât ”absolvenți a două sau a trei facultăți” după cum preciza profesorul universitar  dr. Nicolae Adrian Opre.