Category Archives: Cultură

Un semn din ”În-semn” – Tânăra generație de artiști plastici ai Turzii bate la porțile consacrării

La Galeria de Artă din Turda suflă un vânt proaspăt. Infuzia de tinere talente între membrii filialei locale a Uniunii Artiștilor Plastici contracarează caracterul, de multe ori anost, ce a îndepărtat, până la limita cea mai de jos, vizitatorii dispuși să vadă și să admire creațiile plastice ale pictorilor turdeni grupați în jurul profesorului Alexandru Picovici, în ceea ce s-ar putea numi ”liga profesioniștilor”.

Prin expoziția ”În-semn” vernisată vineri, 10 noiembrie ”profesioniștii” artelor plastice turdene și-au

Diana Dîrlea, face auzit ”glasul tinerei generații” de artiști plastici turdeni

propus să ”însemne” altceva decât până acum în peisajul culturii turdene. La vitalitatea, originalitatea și amprenta personală, ce transpare din lucrările Dianei Dîrlea (din cea de acum și din celelalte, incluse în precedenta expoziție Oct.art, realizate în cărbune și pastel), de acum masterand la ”Arte Plastice” s-au adăugat amprenta inedită a lucrărilor realizate de Adrian Țop, ale cărui resurse de înnoire a stilului și manierei de abordare a subiectelor picturilor sale par inepuizabile, precum și curajul de a filozofa prin culoare, exercițiu la care picturile expuse dovedesc că se arată predispus Gavril Nechifor.

Pe lângă picturile celor trei, expoziția ”În-semn” mai cuprinde lucrări semnate de Mariana Codorean-Picovici, care înfățișează, de această dată, publicului turdean ultimul din cele șase tablouri ce alcătuiesc ciclul ”Timpul” un tren, în decorul Dejului natal și o compoziție ce arată altceva decât seria ”Porților” o altă temă predilectă a Marianei Codorean-Picovici.

Între cele circa 20 de lucrări ce alcătuiesc expoziția ”În-semn” se mai află picturi semante de Mihaela Gligor, Alin Bâlcu, Gheorghe Roșa, respectiv Alexandru Picovici, precum și câteva din ”instalațiile” realizate de către Dumitru Popa. Sculpturile lui Mircea Viorel, din câmpia Turzii, completează paleta unei expoziții alcătuită, în proporție de 90 la sută, din lucrări noi, după cum preciza Alexandru Picovici, președintele filialei UAP Turda, în cuvântul său de deschidere a expoziției, eveniment petrecut vineri, 10 noiembrie, cu începere de la ora 18, la Galeria de Artă din Turda.

Emil HĂLĂȘTUAN

Festival de dansuri populare, la Câmpia Turzii

Festivalul Jocului Fecioresc din Transilvania va avea loc sâmbătă, 11 noiembrie, la Câmpia Turzii. La cea de-a XXXII-a ediție a festivalului, organizat de Centrul Județean Pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, în parteneriat cu Primăria municipiului Câmpia Turzii și-au anunțat participarea  ansamblurile folclorice Datina Turdeană, Comori Ardelene, Țarina și Mugurii Țarinei, din Turda, Mugurelul și Ardeleana, din Câmpia Turzii, Izvorașul Turenilor, din comuna Tureni, Șoimii Carpaților, din Florești, respectiv Fiii Moților și Rügyek, din comuna Mihai Viteazul. De asemenea, iubitorii de folclor și de tradiții se vor putea bucura și de spectacolul oferit de formațiile de jocuri și obiceiuri tradiționale: Zorile și Taraful Tradițional, din Mociu, respectiv de ansamblul de dansuri populare din satul Urca, ce aparține comunei Viișoara.

Festivalul, prin care organizatorii își propun să valorifice și să promoveze dansurile populare tradiționale, se va desfășura la Palatul Cultural ”Ionel Floașiu” din Câmpia Turzii, cu începere de la ora 17. Ediția din acest an a acestui festival, cu o îndelungată tradiție, va fi prezentată de către Grigore Sâmboan.

Jocul fecioresc din România a fost înscris în Patrimoniul Mondial UNESCO în anul 2015. În patrimoniul imaterial al umanității se mai află Doina, Călușul, tehnicile de fabricare a ceramicii de Horezu și Colindul de Ceată Bărbătească.

 Emil HĂLĂȘTUAN

Despre dragoste și catastrofe, ca la teatru

Teatrul Aureliu Manea din Turda a pregătit, pentru week-end, atât spectacole destinate adulților cât și copiilor. Sâmbătă, 11 noiembrie, spectatorii mari pot alege, pentru petrecerea serii, spectacolul cu piesa “Despre dragoste, teatru și alte catastrofe” prezentată de Teatrul Aureliu Manea cu începere de la ora 19.

În piesa ”Despre dragoste, teatru și alte catastrofe” de Călin Ciobotari, succesiunea rapidă a situațiilor antrenante și desele momente umoristice  îi vor atrage pe spectatori în fascinanta lume a poveștilor despre diversele forme de manifestare a dragostei. Uneori, dragostea nu aduce numai pasiune şi mister. Acest sentiment poate provoca și catastrofe… Dar, la spectacolul cu piesa ”Despre dragoste, teatru şi alte catastrofe” se cântă, se râde și se dansează, cu și pentru suflet. Din distribuție fac parte actorii Valentin Oncu, Raluca Radu, George Sfetcu, Maria Salcă, Alexandra Dușa și Ioan Alexandru Savu. “Rățușca cea urâtă” le va povesti aventurile sale copiilor pe care îi invită la întâlnire duminică, 12 noiembrie, de la ora 11, pe scena Teatrului Aureliu Manea.

Un ”geniu pustiu” la Galeria de Artă din Turda – Oct.art: Niciun vizitator într-o lună

De la vernisarea sa, în 6 octombrie, nimeni nu a vizitat expoziția de pictură și sculptură Oct.art, găzduită de Galeria de Artă a Turzii. Expoziția, alcătuită din lucrări semnate de 11 pictori și sculptori (Alin Bâlcu, Mariana Codorean-Picovici, Diana Dîrlea, Călina Gligor, Mihaela Gligor, Viorel Mircea, Alexandru Picovici, Dumitru Popa, Gheorghe Roșa, Suba Laszlo și Adrian Țop)  membri ai filialei locale a Uniunii Artiștilor Plastici, nu a trezit nici interesul publicului amator de arte vizuale nici pe cel al potențialilor colecționari de opere de artă.

Unul dintre expozanți, Dumitru Popa, totodată și ”custode” al expoziției, crede că motivele dezinteresului manifestat de iubitorii de artă, în special de către cei din Turda, vizavi de expozițiile organizate de filiala locală a Uniunii Artiștilor Plastici, păstorită de către profesorul Alexandru Picovici, are două cauze principale: expunerea repetată a unor lucrări realizate cu mulți ani în urmă, fapt generat de ”producția slabă” de creații noi și controversa sterilă ”profesioniști versus amatori” întreținută, mai ales de îndărătnicia profesorului Alexandru Picovici. Acesta nu consimte, în ruptul capului, să recunoască vreo valoare artistică creațiilor din domeniul artelor plastice ce aparțin unor autori care nu au urmat cursurile unei facultăți de profil. Mai mult decât atât, Picovici nu recunoaște vreo valoare nici absolvenților facultăților de arte plastice, dacă aceștia ”s-au înhăitat” cu ”amatorii” grupați în societatea culturală turdeană ”Filarmonia” rivala UAP Turda. Din cauza cerbiciei lui Picovici imaginea filialei turdene a UAP s-a cam șifonat în timpul disputei ”amatori versus profesioniști” ce, asemenea ”Războiului celor două roze” pare că se va tranșa în câteva zeci de ani. Peste un deceniu de la dezgroparea ”securii războiului”  a trecut, dar viitorul se prefigurează precum o oglindă a trecutului în ceea ce privește disputa UAP Turda – Filarmonia Turda.

Deși multe din lucrările reunite în expoziția Oct.art au valoare artistică și, în acest sens profesorul Dumitru Popa a remarcat picturile Marianei Codorean-Picovici, precum și fotografiile ”retușate” cu penelul ale Dianei Dîrlea, lucrările Călinei Gligor sau tușa viguroasă a ”noutăților” propuse de Adrian Țop, dezinteresul total al publicului pune sub semnul întrebării rostul organizării unor astfel de expoziții.

Dincolo de îmbogățirea cv-ului participanților, o expoziție are menirea de a atrage publicul iubitor de artă, dar și pe colecționarii dispuși să cumpere, pentru că ”artă pentru artă” la Turda face doar Picovici. De exemplu, Cornel Vana, plasat din punct de vedere al ”afilierii artistice în țara nimănui” ce nu poate expune la Galeria de Artă a Turzii decât, eventual, în noaptea de 30 iunie spre 1 iulie, pentru că alternanța UAP / Filarmonia nu lasă loc și pentru ”intruși” a vândut peste 50 de picturi, numai în 2016. De-a lungul carierei sale de ”amator” Cornel Vana a creat circa 2 mii de lucrări, în 30 de ani. ”Dintre acestea, doar vreo sută am vândut unor colecționari din Turda, ingineri, medici sau patroni” a precizat Cornel Vana. Însă la vernisarea unei expoziții cu lucrări ale sale, ca de exemplu ”Praguri transilvane” găzduită de Muzeul de Istorie din Turda, cu vreo doi ani în urmă, au participat circa 400 de persoane. Numai cu ocazia vernisării acelei expoziții, Cornel Vana a vândut 12 lucrări.

Deși o prezență rară pe simezele Galeriei de Artă din Turda, o altă pictoriță, Marta Deleanu, membră a UAP, dar nu în filiala turdeană a uniunii, vinde bine. Dar picturile Martei Deleanu, ce se bucură de audiență la Cluj-Napoca, la Reghin, la Târgu-Secuiesc și în alte orașe din țară și din străinătate, constituie o prezență rară la Galeria de Artă din orașul unde trăiește.

După tristul ”record” al expoziției Oct.art s-ar impune o analiză obiectivă a cauzelor ce au generat această situație. Pentru a evita pe viitor ”expozițiile pentru expoziții” un colectiv de artiști plastici ar trebui să decidă cine și ce expune la Galeria de Artă aTurzii. Altfel, pe acolo bate vântul a pustiu și situația spațiului expozițional devine din ce în ce mai albastră, întocmai ca și cea mai recentă compoziție semnată de către profesorul Alexandru Picovici, expusă la intrarea (sau la ieșirea din galerie) după unghiul din care se privește problema.

Emil HĂLĂȘTUAN

Noi secţii externe ale Şcolii de Arte Cluj: la Mica, la Turda şi la Pădureni (comunicat Școala de Arte ”Tudor Jarda” Cluj-Napoca)

Anul educaţional 2017 – 2018 aduce, pe harta secţiilor externe ale Şcolii de Arte Cluj, trei noi locaţii situate în puncte importante ale judeţului:  o nouă secţie a cursurilor ţesut-cusut, la Mica, o alta – de inţiere corală – la Turda şi una de joc popular la Pădurenii, comuna Tritenii de Jos.  Acum, la debutul activităţii acestora, am purtat discuţii cu instructorii şi experţii care au preluat destinul secţiilor mai sus menţionate pentru ale afla intenţiile şi proiectele.

Prima intervievată, d-na Elvira Gavriş expertul secţiilor cusut-ţesut Cluj-Napoca şi a celor externe de la

Elvira Gavriș

Bedeciu, Rugăşeşti-Căşeiu, Răchiţele – şi, mai nou, de la Mica ne-a făcut câteva mărturisiri  despre proaspăt înfiinţata secţie. „La Mica – localitate situată lângă Dej – am deocamdată şase cursante, majoritatea cu studii superioare, care vor să înveţe să-şi petreacă folositor timpul şi au această îndeletnicire ca hobby. În primul rând mi-au spus că marea lor ambiţie este să ajungă să înveţe să-şi confecţioneze singure o ie, pentru că şi-au cumpărat diverse ii, confecţionate la maşină, de o caliate net inferioară celor lucrate manual. Aşa că, prin sprijinul primarului comunei – cel care ne-a pus la dispoziţie un spaţiu generos în cadrul Centrului Turistic Mica – am purces deja la treabă şi am instalat războiul de ţesut”. Referindu-se la zona etno-folclorică unde timp de doi ani d-na Elvira Gavriş, neobositul expert al Şcolii de Arte Cluj – şi totodată meşter de notorietate –  îşi va desfăşura munca, împreună cu  cursantele sale, ne-a declarat următoarele: „Mica e o localitate de câmpie şi nu am remarcat deocamdată prea multe modele interesante şi originale pentru costume – influenţa de Bistriţa fiind covârşitoare aici –  dar cursantele mi-au promis că vor scotoci prin lăzile bunicilor şi vor aduce modele vechi pe care să le refacem în timpul orelor. Oricum, timp de doi ani – o dată la două săptămâni – mă voi întâlni cu aceste noi cursante ale mele şi aflu deja că există noi doritoare să pornească pe drumul migălos al cusut-ţesutului, deci sper să le aducem curând  şi pe acestea alături de noi”.

Un alt împătimit al artelor este dl. Sebastian Zăhan, expertul noii secţii de iniţiere corală, deschisă în municipiul Turda. Domnia sa, hotărât să reînnoade tradiţia corală a Turzii, a creionat, pentru noi, câteva din proiectele sale: ”În urmă cu ceva vreme exista o secţie exterioară a Şcolii de Arte Cluj, la Turda, iar acum am început cu o grupă nouă – la care s-au înscris 18 persoane iubitoare ale muzicii corale. Totul, pentru că respectivii sunt „dependenţi” de muzica noastră corală, activând în Corul „Armonia” al Casei de Cultură din municipiu. Vârstele lor încep de la 17 ani şi ajung până la 60, făcând parte din cele mai diferite categorii profesionale. De pildă, avem în componenţă muncitori, chiar şi femei de serviciu  – dar şi avocaţi sau profesori – ceea ce dovedeşte că, indiferent de ocupaţie, muzica îi uneşte pe toţi”. Referindu-se la perspectivele secţiei, dl. Zăhan mărturiseşte că noul început reprezintă încă o provocare, corul fiind înfiinţat chiar de el  în urmă cu 10 ani: „Intrând sub patronajul Şcolii de Arte Cluj e limpede că vom fi de acum mult mai motivaţi, plus că ai noştri cursanţi îşi vor îmbogăţi cunoştinţele muzicale – asta pentru că în cadrul acestor lecţii de iniţiere corală vor avea loc şi ore de teorie muzicală. Sperăm într-o performanţă sporită şi în ceea ce priveşte tehnica vocală, cunoaşterea unui repertoriu coral mai bogat şi – având în vedere numeroasele spectacole pe care le organizează Şcoala de Arte – suntem siguri că vom interfera şi colabora şi cu alte coruri, îmbogăţindu-ne permanent experienţa”.

Vasile Songoti

Dl. Vasile Songoti este, la rândul său, noul instructor coregraf al secţiei exterioare de joc popular din localiatea Pădurenii, comuna Tritenii de Jos. Cu amabilitate, acesta ne-a prezentat câteva din caracteristicile secţiei pe care o coordonează, precum şi intenţiile sale de viitor. „Am început cursurile cu o parte a copiilor din formaţia de dansuri populare „Fiii Cocului” – aflaţi de la grupele pregătitoare ale şcolii şi până la clasa a IX-a . Sunt instructor coregraf de profesie şi-n această calitate am mai colaborat cu Şcoala de Arte Cluj, în urmă cu câţiva ani, când instruiam formaţia de dansuri populare din satul Urca, comuna Viişoara şi formaţia de dansuri populare din reşedinţa de comună, Viişoara. La rândul meu, fiind pasionat de joc popular, am fost dansator la Ansamblul de dansuri „Doina Arieşului” din Câmpia Turzii, aşa că scopul nostru este să atragem cât mai mulţi copii pentru păstrarea tradiţiei folclorice româneşti şi, în special, a celei din zonă”, arată domnia sa. Un alt punct important în cadrul demarării cu succes a acestei activităţi îl constituie sprijinul necondiţionat şi „de suflet” al unor cunoscuţi instrumentişti ai zonei: Valer Râza – acordeon, Czuli Lucian – saxofon şi Vasile Râza – „Şandorică”, din Valea Largă. Cât despre stilul abordat şi repertoriu, instructorul coregraf afirmă: „Noi în general încercăm să menţinem dansul tradiţional şi nu vrem să-l modificăm – referindu-mă aici la păstrarea liniilor melodice şi a mişcărilor scenice moştenite „din bătrâni”.  La noi, spre deosebire de alte zone, specifice sunt „purtata”, „jocul pe doi paşi” şi „bărbuncul”. Iar,  acum, fiind sub tutela Şcolii de Arte Cluj sperăm să câştigăm şi mai multă experienţă, cu ocazia spectacolelor la care vom participa – unde vom putea urmări, desigur, formaţii de dansuri populare, din diverse zone ale ţării – astfel încât să ne îmbunătăţim încontinuu tehnica de dans”.