Category Archives: Artă

La Galeria Turzii: Profesorii de educație plastică se declară ”ProArt”

Ultima expoziție realizată anul acesta la Galeria municipală de Artă din Turda, de filiala locală a Uniunii Artiștilor Plastici din România și-a deschis porțile joi, 7 decembrie, la ora 17. Intitulată ProArt, expoziția reunește picturi, dar și sculpturi, din creația unor profesori de ducație plastică din cinci județe: Satu Mare, Mureș, Bihor, Sălaj și Cluj. Așadar, pe simezele Galeriei municipale de Artă a Turzii expun Zsolt Agoston și Daniel Romeo Todea (Mureș), Victor Apostu, Borbely Cezarina, Farkas Melinda, Felicia Ilie, Sanda Manciac, Cristina Marian, Corina Rus și Gavril Zmicală (Cluj), Elena Câmpian (Bihor), Igli Brigitta (Satu Mare), respectiv Adela Elena Daroczi (Sălaj). Aceștia participă la expoziția ProArt, în calitate de invitați ai membrilor UAP, din filiala Turda, dintre care Alexandru Picovici, Mariana Codorean-Picovici, Alin Bâlcu, Gheorghe Roșa, Lucian Țânțariu, Stanca Țop și Adrian Țop participă, de asemenea, cu lucrări, la ultima expoziție realizată anul acesta la Galeria municipală de Artă.

Potrivit unei hotărâri adoptate de Consiliului local Turda la ședința ordinară din luna noiembrie, din 2018 Galeria municipală de Artă se va afla în administrarea Casei de Cultură. Astfel, perioada de peste zece ani de când galeria a fost încredințată administrării, întâi de Asociația Atelier 7+, apoi, în tandem, de filiala locală a UAP și de Societatea Culturală Filarmonia, se va încheia la sfârșitul anului 2017, odată cu expoziția ProArt. Președintele filialei UAP Turda, profesorul Alexandru Picovici, care a spus că acestă expoziție reprezintă ”un dar al nostru, de Moș Nicolae, pentru toți turdenii” a mai precizat că următoarea expoziție a artiștilor plastici din ”parohia” sa va avea loc la Alba Iulia, în primele zile ale anului 2018. ”Un an, doi, vom ieși cu lucrările noastre peste granița Turzii. Vom strânge relațiile de colaborare cu celelalte filiale ale UAP din țară” a punctat Picovici faptul că participarea membrilor UAP Turda la expoziția de la Alba Iulia înseamnă mai puțin un eveniment ocazional și mai mult o altă poziționare față de modul de promovare și de susținere a actului creator, pe plan local.

Profesoara Cristina Oprea, reprezentanta Casei de Cultură, la rândul său artist plastic și doctor în istoria artei, a transmis mesajul adresat expozanților de către primarul Turzii, Cristian Matei, care s-a scuzat pentru că nu a putut onora invitația organizatorilor, de a participa la vernisarea expoziției Pro Art. Cristian Matei a trasmis, în mesajul său faptul că îl bucură organizarea expoziției găzduită de Galeria municipală de Artă și că profită de acest prilej pentru a-i felicita pe expozanți, cărora primarul Turzii le-a urat succes și pe mai departe. ”Sărbători fericite și un An nou prosper” le-a urat Cristian Matei artiștilor plastici participanți la ultima expoziție organizată de filiala locală a UAP, în 2017 la Galeria municipală de Artă din Turda.

Invitat la vernisarea expoziției, profesorul Beniamin Chira, inspector de arte la Inspectoratul Școlar Județean Cluj, a amintit expozanților că un alt prilej în care pot schimba idei și împărtăși experiențe, îl reprezintă întâlnirile lunare a le profesorilor de arte vizuale, din județul Cluj, a căror tradiție s-a reînnodat de curând. ”Printr-o bună colaborare între noi, putem realiza progresul” aprecia Beniamin Chira.

Emil HĂLĂȘTUAN

Al doilea ”Bigam” urcat pe scena Teatrului Aureliu Manea, din Turda

Despre Bigamul II, de Ray Cooney, cea de-a treia premieră prezentată la Teatrul Aureliu Manea, din Turda, în stagiunea 2017-2018, regizorul Cristian Ioan spune că este o piesă ”scrisă impecabil” ce provoacă cascade de râs, încă de la debutul spectacolului și până la sfârșitul acestuia. În ceea ce privește felul în care a decurs producția piesei la teatrul turdean, regizorul Cristian Ioan a declarat, în cursul unei conferințe de presă, ce a avut loc în săptămâna precedentă, că a lucrat ”cu un colectiv de actori foarte buni, la una din cele mai bine scrise comedii moderne”. În acest sens, Cristian Ioan a precizat că prima piesă a lui Ray Cooney, intitulată ”Bigamul” s-a jucat pe scenele teatrelor din Paris, Moscova sau New York, iar cel de-al doilea text (Bigamul II) ”scris impecabil” urmează aceeași carieră internațională.

Cristian Ioan a mai regizat ”Bigamul” pentru Teatrul Mic din București, în anul 1993 și a semnat regia celui de-al doilea episod ”Bigamul II” sub numele ”Prins în plasă” pentru prima dată în anul 2005, cu ocazia unui spectacol produs în Slovacia.

Cristian Ioan, decorat în anul 2004 cu Ordinul Meritul Cultural in rang de Cavaler și-a început cariera în anul 1975, ca și actor la Teatrul Național din Târgu-Mureș. Din momentul debutului său ca și regizor, consemnat în anul 1984, Cristian Ioan a realizat specatcole pentru teatrele din Târgu-Mureş, Braşov, Arad, Oradea, Satu Mare, Baia Mare, Galaţi, Piteşti și Bucureşti. De asemenea, Cristian Ioan a

Cristian Ioan
Sursa imaginii: http://www.farafiltru.net

 

regizat spectacole pentru teatre din Austria, Belgia, Franța și Germania. Regizorul Cristian Ioan vorbește patru limbi străine: franceza, rusa, italiana și engleza. Director general la Teatrul de Nord din Satu Mare (din 1987), la Teatrul de Stat din Oradea (1994-1995) și, din anul 2000, la Teatrul Național din Târgu-Mureș, regizorul Cristian Ioan predă, din anul 2001, la Universitatea de Artă Teatrală din Târgu-Mureș.

Doi dintre protagoniștii piesei Bigamul II, actorii Vali Popescu (John Smith) și Ovidiu Crișan (Stanley), au confirmat calitatea comediei pe care Teatrul Aureliu Manea o propune turdenilor iubitori de teatru. ”Bigamul II este o comedie teribilă, la care lumea se va amuza de la un capăt la altul” dă asigurări Ovidiu Crișan. Interpretul personajului principal, actorul Vali Popescu, a apreciat că rolul John Smith este unul foarte solicitant. ”Este cel mai complex personaj pe care-l interpretez de când joc la Turda” consideră Vali Popescu.

Din distribuţia spectacolului cu piesa ”Bigamul II” mai fac parte Călin Mihail Roajdă (Gavin Smith), Alexandra Dușa / Raluca Radu (Vicky Smith), Doina Șoproni (Barbara Smith), Dorina Nemeș (Mary Smith), respectiv Marian Negrescu / Miron Cornel (tatăl).

Premiera spectacolului cu piesa ”Bigamul” are loc sâmbătă, 2 decembrie, de la ora 19, la sala de spectacole a Teatrului Aureliu Manea, din Turda, Piața Republicii nr. 52. Specatcolul se reia două zile mai târziu, luni, 4 decembrie, în același loc și de la aceeași oră, 19.

Emil HĂLĂȘTUAN

”Prinț, da’ amator”: Cornel Vana expune la București

Ceea ce nu se poate la Turda, se admite la București, unde artiștii plastici ”profesioniști” nu se sfiesc să participe la expoziții de grup împreună cu ”amatorii”. Astfel, șapte artiști plastici, printre care și pictorul turdean Cornel Vana, vor participa la expoziția ”Între șoaptă și strigăt” găzduită, cu începere din 5 decembrie la Centrul Cultural pentru UNESCO Nicolae Bălcescu din București, strada 11 Iunie, nr. 41, sector IV.

Într-o expoziție deschisă publicului până în 21 decembrie, acolo vor expune Gheorghe Coman (absolvent al secției Ceramică din cadrul Facultății de Artă și Design a Universității Naționale de Arte din București – 2014, realizator, cu începere din 1997, a peste 20 de expoziții de pictură, la București, Câmpina, Piatra Neamț, Pitești și Curtea de Argeș), Dorin Macovei ( absolvent al secției Artă Sacră a Facultății de Teologie Ortodoxă a Universității Alexandru Ioan Cuza, din Iași, doctorand în specializarea Pictură monumentală, la Facultatea de Arte Plastice, Decorative și Design, de la Universitatea de Arte ”George Enescu” din Iași, cu expoziții realizate la Bacău, Iași și Chișinău), Ana Zoe Pop, sculptor, grafician, artist video, muzeograf  la Muzeul de Artă al României, din București și Mihail Gavril, din Fălticeni, care a  absolvit, în 1998, secția de Artă monumentală a Universității de Artă București. Ceilalți trei expozanți, Cornel Vana, din Turda, Grigore Stan, din Târgoviște și Cîrstina de la Studina, din Lovnic (județul Brașov) reprezintă categoria autodidacților, care, îmboldiți de talent și-au făcut un nume în arta plastică din România, fără a toci băncile facultăților de profil.

Despre expoziție, organizatorul acesteia, Mimi Necula, spune că, prin lucrările  prezentate cu acest prilej publicului bucureștean, cei șapte artiști plastici exprimă ”felul lor de a se raporta la divinitate, calea lor proprie de a comunica și de a reprezenta plastic acest concept”.

Emil HĂLĂȘTUAN

Casa de Cultură, la kilometrul zero al cursei pentru renașterea artistică a Turzii

De circa un an, la Turda bate un vânt de renaștere, ce conferă orașului aerul unei așezări în care cultura se simte acasă. Cu peste 20 de evenimente organizate anul acesta, recitaluri, concerte, conferințe, spectacole și expoziții, Casa de Cultură se circumscrie, alături de Teatrul ”Aureliu Manea” în sfera ”renașterii spirituale” a Turzii.

Oraș ce în anii trecuți făcea parte din categoria locurilor anoste, unde se petreceau multe lucruri, dar nu

Opera Vox: Gală de operă si balet, pe scena Teatrului Aureliu Manea, din Turda

se întâmpla nimic, Turda seamănă, din ce în ce mai mult, cu un copac pe care mulți îl credeau uscat, dar pe ale cărui ramuri au răsărit mugurii unui viiitor ce se prevede plin de seva culturii, ce poate conferi un alt statut unui municipiu ce trebuie să iasă din umbra Clujului, pentru a putea înflori iarăși, precum odinioară.

Cu un primar, Cristian Matei, care vede ansamblul, fără a se poticni în detalii, fața Turzii a început să se schimbe. Până una-alta, manifestări cultural-artistice, precum Festivalul internațional de teatru, a cărei primă ediție s-a desfășurat în luna septembrie, au animat centrul orașului, până acum pustiu și liniștit precum curtea unui spital.

Cu un director tânăr, care și-a lăsat inhibițiile (dacă le-o fi avut vreodată) acasă, și aci am numit-o pe profesoara Ana Sevan, Casa de Cultură din Turda și-a depășit statutul de ”gaură neagră” folosită doar pentru bifarea, pe hârtie, a unor activități ce îndreptățeau absorbția de fonduri alocate cu dărnicie de la bugetul local. Șirul activităților de care nu știa decât o mână de oameni, dar a căror  organizare înghițea un sac de bani, a făcut loc unor evenimente ce au depășit sfera amatorismului. Sechestrată într-un cerc vicios, al diletantismului, de unde nu se vedea vreo ieșire spre profesionalismul presupus de denumirea instituției, Casa de Cultură din Turda pare să își fi depășit condiția, pentru a deveni ceea ce publicul așteaptă de la un sălaș, ce se revendică, al culturii.

Așadar, în locul concursurilor de table și a celor gen ”Cine știe câștigă” ce se pot organiza și de entități cu posibilități de exprimare mai reduse, în 2017 Casa de Cultură a propus publicului turdean întâlniri cu personalități de calibru ale vieții culturale românești, precum actorul Dorel Vișan sau Dan Puric, protagoniști ai unor conferințe despre ”Om și taina lui” sau despre ce înseamnă ”Să fii român”.

Pe scena teatrului turdean au urcat, datorită demersurilor întreprinse în acest scop de angajații Casei de Cultură, susținute de autoritățile publice locale, în speță de către primarul Cristian Matei, cântăreți de talia Paulei Seling, a lui Tudor Gheorghe sau a lui Paul Surugiu (alias Fuego). Oaspeți deveniți tradiționali pentru Turda, membrii Cvartetului Transilvan, respectiv violoniștii Gabriel Croitoru și Nicușor Silaghi, împreună cu Marius Suărășan (violă) și Vasile Jucan (violoncel) au cântat și în acest an pe scena teatrului turdean. Grație asociației Opera Vox, ce tinde, cu două prezențe în acest an, să devină un partener tradițional al Casei de Cultură, în 2017 la Turda au cântat soliști ai operelor din Cluj-Napoca, Iași, Brașov,

Conferință, Dan Puric – Să fii român

sau din Varna (Bulgaria), iar baritonul italian Alfio Grasso a susținut, recent, cursuri master-class, desfășurate la Casa de Cultură, respectiv la Salina din Turda, încheiate cu un concert susținut de către participanți, ocazie cu care, pe scena Teatrului ”Aureliu Manea” au urcat cântăreți de operă din România (Iași, Arad, Cluj, București) și din țări precum Coreea de Sud, China și Spania.

Printre oaspeții Casei de Cultură din Turda s-au aflat, de asemenea, membrii Coralei Bărbătești ”Armonia” a preoților din Constanța, apreciată drept una din cele mai bune formații de acest gen din lume. Prezența, la Turda, atât a artiștilor membri ai asociației Opera Vox cât și a Coralei Bărbătești a Preoților ”Armonia” din Constanța, reprezintă concretizarea strădaniilor depuse în acest sens de către preotul Sebastian Zăhan, profesor de muzică și neobosit animator al vieții cultural-artistice turdene.

Evenimentele organizate de Casa de Cultură din Turda în acest an vor continua și în luna decembrie. Peste mai puțin de o săptămână, cu ocazia sărbătoririi Zilei Naționale a României, va avea loc spectacolul folcloric intitulat ”Multe țări, o singură patrie” iar înaintea Crăciunului la Turda va veni să colinde Ioan Bocșa, împreună cu membrii ansamblului ”Icoane”.

În 2017, în ”lupta pentru cultură” s-a mai consemnat o premieră. Autoritățile publice turdene, prin casa

Paula Seling, recital la Turda

de Cultură și Teatrul Aureliu Manea, cele două instituții ale genului care funționează la Turda, au consimțit să colaboreze cu organizații neguvernamentale, precum Tour D’ Art (președinte, Sonia Cojan), Centrul Rațiu pentru Democrație (director executiv, Pamela Roussos Rațiu)  și Rei Culturae Fautores (președinte Ioan Dănuț Zăhan)”voci” ce și-au câștigat, prin evenimentele inițiate și organizate în anii anteriori, o consistentă doză de notorietate în spațiul cultural-artistic turdean.

Emil HĂLĂȘTUAN

 

Viorel Chirea: Iconografia populară în zona Oltului de Jos

Muzeul de Istorie din Turda găzduiește o expoziție de ”icoană și manuscris” realizată de către artistul plastic Viorel Chirea, din Caracal. Doctorand al Universității Naționale de Arte din București, cu un masterat în artă sacră și licențiat în istorie, Viorel Chirea, fost elev al profesoarei dr. Cristina Oprea, la Școala Populară de Artă din Craiova, înfățișează în expoziția vernisată miercuri, 15 noiembrie, la Muzeul de Istorie din Turda, iconografia populară din zona Oltului de Jos.

Pe lângă icoanele realizate într-o paletă cromatică în care predomină culorile roșu, albastru, verde și ocru, printre care se află și cele ale Sfântului Ierarh Nicolae, Buna Vestire sau Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril, o prezență inedită în expoziția lui Viorel Chirea, față de ceea ce înfățișează expozițiile cu aceeași temă, organizate la Turda în ultimii ani, o reprezintă câteva ”file” din Manuscrisul zugravului.

”Opera zugravilor și iconarilor populari de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea, care constituie, peste ani, o vie mărturie a credinței și a tradiției creștine din zona Oltului de Jos-Romanați” face obiectul demersului realizat de către Viorel Chirea, prin intermediul expoziției ”Iconografia populară în zona Oltului de Jos). Manuscrisul, sau caietul de modele al zugravului iconar surprinde întreaga pregătire artistică a acestuia. Dar, la fel ca și în cazul unui jurnal, caietul zugravului iconar mai conține și observații despre aspectele vieții sociale și despre evenimentele la care artistul a fost martor.

”În acest context, demersul meu vizual ține să evidențieze principalele centre de interes ale iconografiei populare din zona Oltului de Jos, precum și încercarea de a restaura un caiet volant de modele iconografice” a explicat Viorel Chirea subiectul expoziției sale. Aceasta rămâne deschisă publicului, la Muzeul de Istorie din Turda, până în 12 ianuarie.  Expoziția de icoană și manuscris a lui Viorel Chirea se poate vizita de marțea până duminica, între orele 10 – 17, conform programului de vizitare al Muzeului de Istorie din Turda.

Anita Folup-Miklos (PR – Muzeul de Istorie Turda), Viorel Chirea (artist plastic din Caracal), Cristina Oprea (profesor, doctor în istoria artei – Casa de Cultură Turda) și viceprimarul localității, av. Lucian Nemeș, la vernisarea expoziției ”Iconografia populară în zona Oltului de Jos”

La vernisarea expoziției, eveniment deschis de către Anita Fulop-Miklos, responsabilul cu relațiile publice al muzeului turdean, au vorbit profesoara Cristina Oprea, doctor în istoria artelor și viceprimarul Turzii, Lucian Nemeș. Deoarece vernisarea expoziției a coincis cu prima zi din Postul Crăciunului, autorul acesteia, artistul plastic Viorel Chirea, a susținut și un minirecital de colinde românești.

Printre primii vizitatori ai expoziției s-au aflat scriitorul Mircea Ion Casimcea, artiștii plastici turdeni, Gavril Nechifor și Flaviu Bugnariu, profesoara pensionară Maria Bocoș, pasionată de creația literară și un grup de circa 20 de elevi din clasa a IX-a B a Colegiului Tehnic din Turda, veniți la muzeu împreună cu profesorul lor, Răzvan Neagu, doctor în istorie.

Emil HĂLĂȘTUAN