Category Archives: Artă

Viorel Chirea: Iconografia populară în zona Oltului de Jos

Muzeul de Istorie din Turda găzduiește o expoziție de ”icoană și manuscris” realizată de către artistul plastic Viorel Chirea, din Caracal. Doctorand al Universității Naționale de Arte din București, cu un masterat în artă sacră și licențiat în istorie, Viorel Chirea, fost elev al profesoarei dr. Cristina Oprea, la Școala Populară de Artă din Craiova, înfățișează în expoziția vernisată miercuri, 15 noiembrie, la Muzeul de Istorie din Turda, iconografia populară din zona Oltului de Jos.

Pe lângă icoanele realizate într-o paletă cromatică în care predomină culorile roșu, albastru, verde și ocru, printre care se află și cele ale Sfântului Ierarh Nicolae, Buna Vestire sau Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril, o prezență inedită în expoziția lui Viorel Chirea, față de ceea ce înfățișează expozițiile cu aceeași temă, organizate la Turda în ultimii ani, o reprezintă câteva ”file” din Manuscrisul zugravului.

”Opera zugravilor și iconarilor populari de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea, care constituie, peste ani, o vie mărturie a credinței și a tradiției creștine din zona Oltului de Jos-Romanați” face obiectul demersului realizat de către Viorel Chirea, prin intermediul expoziției ”Iconografia populară în zona Oltului de Jos). Manuscrisul, sau caietul de modele al zugravului iconar surprinde întreaga pregătire artistică a acestuia. Dar, la fel ca și în cazul unui jurnal, caietul zugravului iconar mai conține și observații despre aspectele vieții sociale și despre evenimentele la care artistul a fost martor.

”În acest context, demersul meu vizual ține să evidențieze principalele centre de interes ale iconografiei populare din zona Oltului de Jos, precum și încercarea de a restaura un caiet volant de modele iconografice” a explicat Viorel Chirea subiectul expoziției sale. Aceasta rămâne deschisă publicului, la Muzeul de Istorie din Turda, până în 12 ianuarie.  Expoziția de icoană și manuscris a lui Viorel Chirea se poate vizita de marțea până duminica, între orele 10 – 17, conform programului de vizitare al Muzeului de Istorie din Turda.

Anita Folup-Miklos (PR – Muzeul de Istorie Turda), Viorel Chirea (artist plastic din Caracal), Cristina Oprea (profesor, doctor în istoria artei – Casa de Cultură Turda) și viceprimarul localității, av. Lucian Nemeș, la vernisarea expoziției ”Iconografia populară în zona Oltului de Jos”

La vernisarea expoziției, eveniment deschis de către Anita Fulop-Miklos, responsabilul cu relațiile publice al muzeului turdean, au vorbit profesoara Cristina Oprea, doctor în istoria artelor și viceprimarul Turzii, Lucian Nemeș. Deoarece vernisarea expoziției a coincis cu prima zi din Postul Crăciunului, autorul acesteia, artistul plastic Viorel Chirea, a susținut și un minirecital de colinde românești.

Printre primii vizitatori ai expoziției s-au aflat scriitorul Mircea Ion Casimcea, artiștii plastici turdeni, Gavril Nechifor și Flaviu Bugnariu, profesoara pensionară Maria Bocoș, pasionată de creația literară și un grup de circa 20 de elevi din clasa a IX-a B a Colegiului Tehnic din Turda, veniți la muzeu împreună cu profesorul lor, Răzvan Neagu, doctor în istorie.

Emil HĂLĂȘTUAN

La un deceniu de la înființarea Turda Tin: ÎPS Andrei Andreicuț, mitropolitul Clujului, a acordat Crucea arhiepiscopală pentru clerici preotului turdean Sebastian Zăhan

Un deceniu de apostolat misionar între tineri i-a adus preotului Sebastian Zăhan o cruce, drept răsplată. Cu ocazia spectacolului aniversar, desfășurat marți, 14 noiembrie, la Teatrul Aureliu Manea din Turda, la împlinirea unui deceniu de la înființarea asociației Turda Tin, conducătorul acesteia, preotul Sebastian Zăhan a primit ”Crucea arhiepiscopală” cea mai mare distincție pentru clerici, a Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului. Sebastian Zăhan a primit distincția, acordată în semn de înaltă apreciere a activității sale misionare între tineri, din mâna ÎnaltPreasfințitului Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolit al Clujului, Maramureșului și Sălajului, care a participat la spectacolul aniversar ”Turda Tin – 10 ani de bucurie” desfășurat, cu începere de la ora 18, pe scena teatrului turdean.

Înaintea ÎPS Andrei Andreicuț, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolit al Clujului, Maramureșului și Sălajului, pe Sebastian Zăhan l-a felicitat primarul Turzii, Cristian Matei, care a rostit

Primarul Turzii, Cristian Matei și președintele Turda Tin, preotul Sebastian Zăhan, la aniversarea unui deceniu de la înființarea asociației tinerilor turdeni

cuvinte de apreciere la adresa preotului, pentru întreaga activitate a acestuia, desfășurată la conducerea asociației Turda Tin, precum și pentru străduințele sale de a menține vii rădăcinile tradițiilor și obiceiurilor românești.

În preambulul spectacolului, au mai adus elogii preotului Sebastian Zăhan directorul Colegiului Tehnic din Turda, profesorul Dumitru Mateescu, profesoara de religie Ioana Sârbu, de la Școala ”Simion Balint” din satul Copăceni și învățătoarea pensionară Vera Bodocan, membră a corului ”Armonia”al Casei de Cultură din Turda, condus, de asemenea, de către preotul Sebastian Zăhan, care a absolvit și Academia de Muzică ”Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca. Profesoara Ioana Sârbu a precizat că Sebastian Zăhan a făcut misionarism între tineri de 19 ani, de când s-a dedicat preoției, nu numai în ultimul deceniu, în care a condus asociația Turda Tin.

În ceea ce-i privește pe reprezentanții clerului român ortodox care au participat la sărbătoarea asociației Turda Tin, în sala de specatcole a Teatrului Aureliu Manea s-au aflat și preotul Vasile Știopei, paroh al Parohiei Oprișani II Turda, al cărui fler a descoperit în Sebastian Zăhan harul trebuincios muncii cu tinerii și protopopul Turzii, preacucernicul părinte Daniel Crișan.

Profesorul universitar dr. Călin Felezeu a vorbit despre martiriul preoților români în închisorile comuniste

Profesorul universitar dr. Călin Felezeu a prefațat spectacolul cu un scurt discurs despre martiriul preoților români în închisorile comuniste. Cuvântul istoricului Călin Felezeu s-a constituit într-un  preambul la cele două poezii scrise de ” poetul închisorilor” Radu Gyr, recitate de membri ai asociației Turda Tin.

Formațiile asociației au susținut programul artistic al spectacolului aniversar ”Turda Tin – 10 ani de bucurie” acompaniați de către pianista Elena Lungu și de violonistul Ștefan Ioanovici, profesor la Liceul de muzică ”Sigismund Toduță” din Cluj-Napoca.

Circa 400 de spectatori, care au umplut marți, 14

Formația Turda Tin în spectacolul aniversar ”Turda Tin – 10 ani de bucurie”

noiembrie, sala Teatrului Aureliu Manea, s-au bucurat de reușitele membrilor asociației Turda Tin, ce se constituie într-o carte de vizită ce povestește despre succesul străduințelor preotului Sebastian Zăhan, care, prin slujba sa de misionariat a reușit să câștige sute de tineri și de adolescenți pentru cauza culturii românești.

 

Emil HĂLĂȘTUAN

Cvartetul Transilvan cântă în cvintet, la Turda

Nici nu se vor fi stins ecourile ”Săptămânii lirice turdene” că un alt regal muzical îi va răsfăța pe melomanii turdeni. Marți, 21 noiembrie, de la ora 18, la Teatrul Aureliu Manea va avea loc concertul cameral susținut de Cvartetul Transilvan. Spre deosebire de alte dăți când au mai oferit spectacole publicului turdean, de această dată membrii Cvartetului Transilvan, violoniștii Gabriel Croitoru și Nicușor Silaghi, respectiv Marius Suărășan, la violă și Vasile Jucan, la violoncel, vor cânta în cvintet. Astfel, împreună cu Dorin Mâtea, la violă, din Geneva, Elveția, cvartetul de stat al Filarmonicii ”Transilvania” din Cluj-Napoca, va cânta o compoziție a lui Wolfgang Amadeus Mozart, pentru cvintet cu două viole, iar cu violoncelistul Kostyak Emeric, din Basel, Elveția, membrii Cvartetului Transilvan vor interpreta Schubert în C Major – D 956, op. postum 163, pentru cvintet cu două violoncele.

Emil HĂLĂȘTUAN

Fondat în anul 1987, Cvartetul Transilvan a obţinut, într o perioadă relativ scurtă de timp, numeroase

Cvartetul Transilvan
sursa imaginii: www.someseanul.ro

premii și distincții naționale, printre care premiul I la Concursul național pentru cvartete de coarde „Gheorghe Dima” Premiul Asociației Criticilor Români și Premiul Uniunii Compozitorilor din România. La numai doi ani de la formare, datorită nivelului profesional de excepție, Cvartetul Transilvan a dobândit statutul de cvartet de stat al Filarmonicii „Transilvania”. Absolvenți ai Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” membrii fondatori ai cvartetului, Nicușor Silaghi, Marius Suărășan și Vasile Jucan, s-au perfecționat în interpretarea camerală, în perioada studiilor universitare, cu personalități importante, printre care Wilhelm Georg Berger (România), Gerhard Schultz și Thomas Kakuska (membri ai Cvartetului Alban Berg).
Participarea lor la Festivalul „Orlando” din Kerkrade, în anul 1990, a reprezentat lansarea ansamblului pe scenele internaționale. Cvartetul clujean a fost remarcat de Earl Carlyss, membru al Cvartetului Juilliard, care i-a invitat pe interpreți să participe la Festivalul din Aspen (Colorado, 1991), oferindu-le și o bursă de specializare în cadrul Centrului de Studii Avansate pentru Cvartete de Coarde.  Cu Earl Carlyss ca și mentor, membrii cvartetului de stat al Filarmonicii ”Transilvania” din Cluj-Napoca s-au perfecționat la centrul din Aspen timp de trei ani consecutiv, cu o serie de ansambluri de talie mondială, precum Emerson String Quartet, American String Quartet, Cleveland String Quartet sau Mendelsohn String Quartet. Din anul 1998, Cvartetul Transilvan îl are în componență, la vioara I, pe Gabriel Croitoru (din ansamblu au mai făcut parte şi violoniştii Cristian Tănase şi George Dudea), unul dintre cei mai valoroși violoniști români ai perioadei actuale, care îmbină cu succes o carieră solistică de excepție cu rafinamentul interpretării camerale. Pentru meritele sale artistice deosebite, statul român i-a acordat lui Gabriel Croitoru privilegiul de a cânta pe vioara Guarneri del Gesù („Catedrala”), care i-a aparținut lui George Enescu.
Cvartetul a participat la festivaluri internaționale de prestigiu, precum Aspen Music Festival, Ravinia Festival, sau la cele din Aldeburgh, Bath, Edinburgh, Belfast, Kuhmo, Bad Gleichenberg, Salzburg, Chemnitz, Salamanca, Eche-sur-Alzette, Aix-en-Provence.
Cu prilejul concertelor susținute în străinătate, Cvartetul Transilvan a evoluat în săli de concert renumite: Wigmore Hall (Londra), Pleyel (Paris), Queens Hall (Edinburgh), Snape Maltings Concert Hall (Aldeburgh), Wheeler Hall (Aspen), Mandel Hall (Chicago), Wilshire Ebel Theatre (Los Angeles), Elmwood Hall (Belfast), Conservatoire Royale (Bruxelles).
Printre muzicienii consacrați care au colaborat cu Cvartetul Transilvan se numără Rudolf Firkušný, Michel Bourdoncle, Rita Sloan, Erik Friedman, Luz Leskowitz, Sharon Bezaly, Jeremy Menuhin, Vladimir Mendelssohn, Dejan Lazic, Götz Teutsch, János Bálint, Ştefan Ruha, Valentin Gheorghiu, Dan Grigore, Marin Cazacu, Dana Borşan, Aurel Marc, Adriana Bera, Daniel Goiţi, Mihai Ungureanu, Mirel Iancovici, Sherban Lupu, Aurelian Octav Popa, Cristina Anghelescu.
Repertoriul Cvartetului Transilvan include creații ale marilor compozitori clasici, romantici, moderni și contemporani (incluzând realizarea unui mare număr de prime audiții absolute). În cei peste douăzeci și cinci de ani de activitate artistică, Cvartetul Transilvan a susținut peste 2 mii de concerte. A reprezentat totodată România, prin concerte organizate cu ocazia evenimentelor importante și a întâlnirilor diplomatice de la Consiliul Europei sau de la Comisia Europeană, precum și cu prilejul unor vizite prezidențiale și aniversări naționale.
Pe lângă activitatea artistică, membrii Cvartetului Transilvan îndrumă în prezent o serie de tineri valoroși prin activitatea didactică pe care o desfășoară în cadrul Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” și a Universității de Muzică din București. (https://filarmonicatransilvania.ro/despre/cvartetul-transilvan)

 

Muzeul de Istorie Turda: Expoziție de icoane, manuscris și pictură murală

Cu începere de miercuri, 15 noimbrie, Muzeul de Istorie din Turda va găzdui expoziția ”Iconografia populară în zona Oltului de Jos” a artistului plastic Viorel Chirea, din Caracal.

Expoziția, prezentată publicului pentru prima dată la Galeria Artis, din Slatina (24 octombrie – 9 noiembrie), evidențiază principalele centre de interes ale iconografiei populare din zona Oltului de Jos. Expoziția reprezintă o incursiune în trecutul iconografic al judeţului Slatina. Amprentă a expresiei vizuale populare, manuscrisul-caiet de modele surprinde întreaga pregătire artistică a zugravului iconar.
Viorel Chirea, licențiat în istorie, cu un masterat în teologie, doctorand al Universităţii Naţionale de Arte din Bucureşti – Facultatea de Arte Decorative şi Design a expus lucrări de grafică, ilustraţie, fotografie, pictură de şevalet şi murală, în 56 de expoziții personale şi de grup, din ţară și din străinătate. Lucrări ale sale se regăsesc în colecţii particulare din Belgia, Grecia, Portugalia și S.U.A.

Un semn din ”În-semn” – Tânăra generație de artiști plastici ai Turzii bate la porțile consacrării

La Galeria de Artă din Turda suflă un vânt proaspăt. Infuzia de tinere talente între membrii filialei locale a Uniunii Artiștilor Plastici contracarează caracterul, de multe ori anost, ce a îndepărtat, până la limita cea mai de jos, vizitatorii dispuși să vadă și să admire creațiile plastice ale pictorilor turdeni grupați în jurul profesorului Alexandru Picovici, în ceea ce s-ar putea numi ”liga profesioniștilor”.

Prin expoziția ”În-semn” vernisată vineri, 10 noiembrie ”profesioniștii” artelor plastice turdene și-au

Diana Dîrlea, face auzit ”glasul tinerei generații” de artiști plastici turdeni

propus să ”însemne” altceva decât până acum în peisajul culturii turdene. La vitalitatea, originalitatea și amprenta personală, ce transpare din lucrările Dianei Dîrlea (din cea de acum și din celelalte, incluse în precedenta expoziție Oct.art, realizate în cărbune și pastel), de acum masterand la ”Arte Plastice” s-au adăugat amprenta inedită a lucrărilor realizate de Adrian Țop, ale cărui resurse de înnoire a stilului și manierei de abordare a subiectelor picturilor sale par inepuizabile, precum și curajul de a filozofa prin culoare, exercițiu la care picturile expuse dovedesc că se arată predispus Gavril Nechifor.

Pe lângă picturile celor trei, expoziția ”În-semn” mai cuprinde lucrări semnate de Mariana Codorean-Picovici, care înfățișează, de această dată, publicului turdean ultimul din cele șase tablouri ce alcătuiesc ciclul ”Timpul” un tren, în decorul Dejului natal și o compoziție ce arată altceva decât seria ”Porților” o altă temă predilectă a Marianei Codorean-Picovici.

Între cele circa 20 de lucrări ce alcătuiesc expoziția ”În-semn” se mai află picturi semante de Mihaela Gligor, Alin Bâlcu, Gheorghe Roșa, respectiv Alexandru Picovici, precum și câteva din ”instalațiile” realizate de către Dumitru Popa. Sculpturile lui Mircea Viorel, din câmpia Turzii, completează paleta unei expoziții alcătuită, în proporție de 90 la sută, din lucrări noi, după cum preciza Alexandru Picovici, președintele filialei UAP Turda, în cuvântul său de deschidere a expoziției, eveniment petrecut vineri, 10 noiembrie, cu începere de la ora 18, la Galeria de Artă din Turda.

Emil HĂLĂȘTUAN