Category Archives: Administrativ

Ziua Armatei Române, la Turda

Același program se derulează la Turda de mulți ani, cu prilejul sărbătoririi Zilei Armatei Române. Fără a ieși din tipare, și la cei 73 de ani de la eliberarea ultimei localități din Transilvania de Nord, cucerită de Armata Română de la cotropitorii hitleristo-hortyști, repectiv orașul Carei, sărbătoriți miercuri, 25 octombrie, la Turda evenimentul a cuprins slujba de pomenire a memoriei eroilor neamului, oficiată de un sobor de preoți ai bisericilor românești din oraș, alocuțiunile oficialităților militare și civile, urmate de depunerea de coroane și de defilarea gărzii militare. Locul desfășurării ceremoniei a rămas, de asemenea același precum în anii anteriori, repectiv Monumentul Eroilor Aviatori din apropierea Catedralei Ortodoxe din centrul Turzii. În ciuda timpului favorabil, cu cer însorit, la manifestări, al căror start s-a dat la ora 10, au asistat doar câteva zeci de turdeni.

În discursul său, primarul Turzii, Cristian Matei, a precizat că data de 25 octombrie reprezintă o zi ”cu mare semnificație și greutate istorică”. După  alocuțiunea sa, pe care Cristian Matei a încheiat-o cu mulțumiri adresate militarilor români, activi, în rezervă și în retragere, dar, în special veteranilor de război, au mai vorbit despre semnificația zilei comandantul Garnizoanei Turda, lt-col. Remus Filimon și deputata Cristina Burciu, care a reprezentat Parlamentul României la manifestările desfășurate la Turda pentru a sărbători Ziua Armatei Române.

La ceremonia depunerii de coroane, la Monumentul Eroilor Aviatori s-au perindat, rând pe rând, delegațiile Parlamentului României și a Consiliului Județean Cluj, urmate de cele ale autorităților publice turdene, respectiv Primăria și Consiliul local. Apoi, spre Monumentul Eroilor Aviatori s-au îndreptat delegațiile Garnizoanei Turda, a Cercului Militarilor în Rezervă, a filialei locale  a Asociației Veteranilor de Război, urmate de cele ale Poliției municipale, Poliției locale, a unității locale a Inspectoratului Județean Avram Iancu Cluj, pentru Situații de Urgență și a detașamentului de jandarmi Turda. Au mai depus coroane delegații de la companiile din al căror acționariat face parte și forul deliberativ turdean, respectiv Compania de Apă Arieș, Salina și Domeniul Public SA. În continuare, delegații ale partidelor politice cu filiale la Turda, precum PSD, ALDE, PNL, PNȚ-CD, România Mare, PMP, au adus un omagiu memoriei ostașilor români care, de-a lungul istoriei țării și-au jertfit viața pentru apărarea patriei. La ceremonia depunerii de coroane au mai luat parte delegațiile liceelor și ale școlilor, respectiv ale grădinițelor turdene.

Excepție de la regulă au făcut filiala turdeană a Uniunii Democrate Maghiare din România și Liceul Teoretic Josika Miklos, cu predare în limba maghiară, care nu au participat cu delgații distincte la sărbătorirea Zilei Armatei Române.   Ceremonia s-a încheiat, de asemenea conform tradiției, cu defilarea gărzii de onoare, alcătuită din ostași de la unitățile militare din GarnizoanaTurda, comandați de căpitan Bogdan Panteliuc.

Emil HĂLĂȘTUAN

 

Turda: Consilierii liberali au lipsit, în bloc, de la ședința în care s-a votat pentru obținerea de finanțări nerambursabile de peste 4 milioane de euro

La ședința deîndată a forului deliberativ turdean, desfășurată vineri, 13 octombrie, cu începere de la ora 8.30, au participat 16 dintre cei 21 de membri ai Consiliului local Turda. Cei cinci membri ai grupului PNL au lipsit în bloc de la această ședință, unde consilierii turdeni au avut de aprobat, în regim de urgență, documentația tehnico-economică cu privire la regenerarea parcului de la mormântul lui Mihai Viteazul, lucrare în valoare de peste 4 milioane de euro. Aprobarea documentației tehnico-economice a proeictului reprezenta una din etapele obligatoriu de parcurs pentru depunerea, de către autoritățile turdene, a cererii de finanțare a proiectului, din fonduri europene nerambursabile, prin intermediul Programului Operațional Regional (POR) 2014-2020, Axa 5, Prioritatea de Investiții 5.2

Proiectul vizează amenajarea unui parc public la monumentul lui Mihai Viteazul, din incinta parcului dendrologic amplasat pe drumul de la ieșirea din  Turda, spre Bogata. Proiectul prevede realizarea a peste 21,5 mii de metri pătrați de spații verzi, gazon, plantații de arbori din specii de foioase, gard viu, 4400 de metri pătrați de străzi, inclusiv parcări, destinate atât autoturismelor cât și autocarelor, amenajarea de piste pentru biciclete, cu o lățime de doi metri, precum și alte dotări și amenajări aferente.

Grupul celor șapte consilieri social-democrați a sancționat lipsa de la ședință, in corpore, a celor cinci consilieri liberali, singurii membri ai forului deliberativ turdean care nu au participat la ședința de îndată, de vineri, 13 octombrie. ”Este inadmisibil ca reprezentanții PNL să nu aibă nici cea mai mică urmă de respect față de cetățenii care i-au mandatat să îi reprezinte în Consiliul Local și să se opună sau să lipsească sistematic în momentele în care se votează proiecte importante pentru dezvoltarea orașului!” apreciază grupul consilierilor social-democrați, într-un comunicat remis presei la scurt timp după încheierea ședinței.

”Această atitudine distructivă a reprezentanților PNL ne demonstrează că nu îi interesează absolut deloc soarta acestui oraș, ei de fapt nu își doresc o Turda prosperă, modernă, frumoasă. Se pare că, din considerație pentru cetățeni, fiecare realizare, fiecare reușită a administrației locale, este motiv de doliu pentru liberali” apreciază ”echipa consilierilor PSD” în finalul comunicatului.

În legătură cu reacția colegilor săi social-democrați, consilierul liberal Ciprian Rigman a declarat că nu a putut participa la ședință deoarece se afla la serviciu. Apoi, Rigman consideră că de proiectul de hotărâre dezbătut în regim de urgență la ședința de îndată a Consiliului local Turda, de vineri, 13 octombrie ”se știa cu mult timp înainte”. De ce nu a fost supus dezbaterii și aprobării forului deliberativ turdean cu ocazia, bunăoară, a celor două ședințe desfășurate în prima săptămână a lunii octombrie? s-a întrebat retoric Ciprian Rigman, consilier PNL. Întrucât părerea exprimată de Ciprian Rigman nu reprezentat punctul de vedere al grupului consilerilor PNL, am încercat să-i contactăm și pe alți membri din conducerea PNL Turda, dar nici președintele Nicolaie Giurgiu, nici consilierii Cristian Felezeu, respectiv Lucian Cordiș, nu au putut fi contactați telefonic.

 

Emil HĂLĂȘTUAN

 

Sâmbătă, 7 octombrie 2017: S-au împlinit 92 de ani de la înființarea județului Turda

Înființat printr-un decret regal din 7 octombrie 1925, județul Turda se afla în partea central-vestică a României Mari, în vestul regiunii Transilvania. Județul Turda se învecina la nord cu județul Cluj, la vest cu județele Bihor și Arad, la sud cu județele Hunedoara și Alba, iar la est cu județele Târnava Mică și Mureș. Județul Turda se constituia astfel în succesorul altor forme de organizare administrativă cu centrul la Turda, respectiv comitatul Turda – Arieș, între 1876-1918 și județul Turda-Arieș, înființat în 11/24 decembrie 1918. De menționat că Decretul de organizare a provinciei Transilvania, emis la acea dată, statua o împărțire a teritoriului provinciei proaspăt unită cu România, în 23 de județe: Făgăraș, Sibiu, Hunedoara, Alba, Turda-Arieș, Bistrița-Năsăud, Târnava-Mare, Târnava-Mică, Mureș-Turda, Cojocna, Solnoc-Dăbâca, Ciuc, Brașov, Trei-Scaune, Sălaj, Sătmar, Bihor, Arad, Maramureș, Bichiș, Cenat, Timiș-Torontal, Odorhei. Așadar, din 1918 până în 1925, în România au existat două județe ce conțineau în denumire numele orașului Turda: județele Turda-Arieș, respectiv Mureș-Turda. Județul Turda a fost desființat prin reforma administrativă a României, din 6 septembrie 1950. Acum, teritoriul județului Turda se regăsește în județele Cluj, Alba și Mureș.

În anul 1924 s-au schimbat denumirile unor localități din cuprinsul județului Turda-Arieș       

Astfel, au apărut satele Copăceni (nume vechi: Copand), Săndulești (Sând), Petrești (Petrid), Deleni (Indol), Tureni (Tur), Borzești (Berchiș), Comșești (Comițig), Mărtinești (Sânmărtinul Deșert), Vâlcele (Banabic), Pruniș (Silivaș), Cheia (Mischiu), Mihai Viteazu (Sânmihaiu), Cornești (Sinfalău), Moldovenești (Varfalău), Plăiești (Chiend), Pietroasa (Ceagz), Călărași (Hărastăș), Stejeriș (Cârcedea), Măhăceni (Măhaci), Dumbrava (Dumbrău), Unirea (Vințu de Sus), Războieni (Cucerdea), Iacobeni (Sâniacob), Viișoara (Agârbiciu), Triteni (Tritiu), Valea Largă (Țicud), Bărboși (Săcal), Luncani (Grind), Hădăreni (Hădărău), Chețani (Cheța), Gligorești (Sânmărtinul Sărat), Gura Arieșului (Vaidasig), Oprișani (Cristiș), Podeni (Hidiș) etc.

Între 1918-1925 județul Turda a fost format din plășile Baia de Arieș, Iara, Câmpeni, Luduș, Turda și Vințul de Sus. Prin legea pentru unificarea administrativă din24 iunie 1925, județul Turda a fost reorganizat în plășile Baia de Arieș, Câmpeni, Câmpia Turzii, Iaar, Luduș și Mihai Viteazul. Ulterior, prin reorganizarea teritorială a plășilor Mihai Viteazul, Câmpia Turzii și Luduș, a fost creată a șaptea plasă: Unirea.

Turda, reședința județului cu același nume, avea circa 16 mii de locuitori în 1920 și peste 20 de mii de locuitori zece ani mai târziu. La Turda funcționau instituții publice județene precum Prefectura și Sub-Prefectura, Pretura (reședința plășii Turda, până la 24 iunie 1925, mutată apoi la Câmpia Turzii), Primăria orașului, Poliția și Serviciul de Siguranță, Administrația Financiară, și Serviciul de poduri și șosele. Justiția era reprezentată de Tribunalul Turda și de Judecătoria de Ocol. La Turda mai funcționau și Revizoratul școlar, un liceu de stat de băieți, un liceu unitarian de băieți, o școală reformat-calvină de fete, o școală de agricultură, o școală de horticultură, o școală civilă-medie de stat de fete, două școli primare de stat, trei școli primare confesionale (câte una romano-catolică, reformat-calvină și mozaică). De asemenea, orașul avea șase parohii: greco-catolică, ortodoxă, reformat-calvină, unitariană, evanghelică-luterană și mozaică. Spitalul Județean din Turda reprezenta principala unitate medicală a județului interbelic.

Județul Turda cuprindea 138 comune rurale. Potrivit Anuarului „Socec” al României Mari, ediția

Comitatul Turda-Arieș
Foto: Arhiva personală Petre Suciu – Turda

1924-1925, acestea au fost: Agârbiciu (Viișoara), Agriș, Albac, Bagiu, Baia de Arieș, Băișoara; Banabic, (Vâlcele), Bedeleu, Beiul de Câmpie, Berchiș, Bicălat, Bistra, Bogata de Mureș, Brăzești, Budiul de Câmpie, Buru, Cacova Ierii, Câmpeni, Căpușul de Câmpie, Cârcedea(Stejeriș), Ceagz (Pietroasa), Ceanul Deșert, Ceanul Mare, Cheța (Chețani), Chiend, Chimitelnicul de Câmpie, Cicău, Ciaora de Sus, Ciugudul de Jos, Ciugudul de Sus, Ciurila, Coc (Pădureni), Comițig (Comșești), Copand (Copăceni), Cornești, Cristiș (Oprișani), Cucerdea (Războieni), Dateș, Decea, Dileul Român, Dileul Unguresc, Dumbrău (Dumbrava), Feldioara-Războieni, Feneșel, Filea de Sus, Filea de Jos, Ghiriș-Arieș, (Câmpia Turzii),  Ghiriș-Sâncraiu, Grebenișul de Câmpie, Grind (Luncani), Grind-Cristur, Hădărău (Hădăreni), Hărastăș (Călărași), Hășdate, Hășmaș, Hidiș (Podeni), Iara de Jos, Iclandul Mare, Iclănzel, Indol (Deleni), Inoc, Lechința de Mureș, Lita Română, Lita Ungurească, LUdoșul de Mureș, Luna de Arieș, Lunca, Lipșa, Măgura, Măhaciu (Măhăceni), Micuș (Micești), Miheșul de Câmpie, Mischiu (Cheia), Moldovenești, Muerău, Muncel, Muntele Băișoarei, Neagra, Oarba de Mureș, Ocolișul Mare, Ocolișul Mic, Ormeniș, Oroiul de Câmpie, Petea de Câmpie, Petridul de Jos, (Petreștii de Jos), Petridul de Mijloc (Petreștii de Mijloc), Petridul de Sus (Petreștii de Sus), Poiana de Arieș, Ponorel, Poșaga de Jos, Poșaga de Sus, Pusta Sâncraiu, Rachișul de Arieș, Rachișul Român, Runc, Săcalul de Câmpie, Săcel, Sălciua de Jos, Sălciua de Sus, Sălicea, Săliște, Sând (Săndulești), Sângeorgiu, Sânger de Câmpie, Sâniacob (Iacobeni), Sânmarghita, Sânmartinul Deșert, Sânmartinul Sărat (Gligorești), Sânmihaiul de Jos, Sânmihaiul de Sus, Sartăș, Sasavinta, Șăulia, Săușa de Câmpie, Săvădisla, Scărișoara, Schiopi, Silvașul Unguresc, Surduc, Șuțu, Tăureni, Țicud (Valea Largă), Trăscău, Tritiul de Jos (Tritenii de Jos), Tritiul de Sus (Tritenii de Sus), Tur (Tureni), Urca, Vaidasig (Gura Arieșului), Vaidei de Câmpie, Velcheriul de Câmpie, Vereșmort, Vidolm, Vidra de Jos, Vidra de Sus, Vințul de Sus (Unirea), Zău (Zau de Câmpie).

Unitate administrativă Locuitori Bărbați Femei
Orașul Turda 20.057 9.882 10.175
Total rural 161.896 80.295 81.601
1. Plasa Baia de Arieș 15.162 7.493 7.669
2. Plasa Câmpeni 35.986 17.990 17.996
3. Plasa Câmpia Turzii 31.883 15.707 16.176
4. Plasa Iara 16.996 8.462 8.424
5. Plasa Luduș 33.230 16.486 16.744
6. Plasa Mihai Viteazul 28.749 14.157 14.592

Constituția din 1923 prevedea că din punct de vedere administrativ-teritorial România se împărțea în județe iar județele era formate, la rândul lor, din comune. Numărul, întinderea și subdiviziunea teritorială a acestora s-au stabilit  prin Decretul Regal din 7 octombrie 1925, prin care funcțiile organelor administrative se păstrau neschimbate. Numărul județelor creștea însă la 66.
În baza Decretului Regal nr. 2465 din 25 septembrie 1925, erau declarate municipii 17 comune urbane: Arad, Brașov, Brăila, București, Cernăuți, Cetatea-Albă, Chișinău, Cluj, Constanța, Craiova, Galați, Iași, Oradea, Ploiești, Sibiu, Târgu-Mureș și Timișoara.

Prin Constituția din 28 februarie 1938 s-au înființat ”ținuturile” unități administrative cu atribuții economice, culturale și sociale. Ținuturile erau administrate de câte un rezident, numit pe șase ani prin decret regal, și de consiliului ținutului. Rezidentul regal reprezenta guvernul, iar consiliul ținutului.  era compus din membri aleși de consiliile comunale și de Camerele de Agricultură, Comerț, Industrie și Muncă din ținut.

Un ținut reunea aproximativ zece județe. S-au alcătuit astfel următoarele zece ținuturi: Ținutul Olt (cu reședința la Craiova), format din județele Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Romanați și Vâlcea; Ținutul Argeș (reședință-București): Argeș, Brașov, Buzău, Dâmbovița, Ilfov, Muscel, Prahova, Teleorman, Trei-Scaune și Vlasca; Ținutul Mării (reședința- Constanța): Caliacra, Constanța, Durostor, Ialomița; Ținutul Dunărea (reședința-Galați): Brăila, Cahul, Covorlui, Fălciu, Ismail, Putna, Râmnicu-Sărat, Tecuci, Tulcea, Tutova; Ținutul Nistru (reședința- Chișinău): Cetatea Albă, Lăpușna, Orhei, Tighina; Ținutul Prut (reședința-Iași): Bacău, Bălți, Botoșani, Fălticeni, Iași, Roman, Soroca, Vaslui; Ținutul Suceava (reședința-Cernăuți): Câmpulung, Cernăuți, Dorohoi, Hotin, Rădăuți, Storojineț, Suceava; Ținutul Alba (reședința-Alba-Iulia): Alba, Ciuc, Făgăraș, Mureș, Odorhei, Sibiu, Târnava-Mare, Târnava-Mică, Turda; Ținutul Crișuri (reședința- Cluj): Bihor, Cluj, Maramureș, Năsăud, Sălaj, Satu-Mare, Someș; Ținutul Timiș (reședința-Timișoara): Arad, Caraș, Hunedoara, Severin, Timiș-Torontal.

Emil HĂLĂȘTUAN

Noua lege a salarizării ”a produs directori de 8 mii de lei, bucata” la Primăria Turda

Ajutați de prevederile Legii-cadru nr. 153, din iunie anul acesta, contribuabilii turdeni îi vor plăti pe ocupanții funcțiilor de conducere din Primăria Turda cu salarii ce ”se învârt„ în jurul a 8 mii de lei, lunar.

Potrivit coeficienților și salariilor de bază prevăzute pentru funcționarii publici și pentru personalul contractual din cadrul aparatului de specialitate al primarului Turzii, aprobate de membrii Consiliului local la ședința extraordinară de vineri, 6 octombrie, administratorul public al primăriei turdene, Dorin Apahidean, va primi un salariu de 8,7 mii de lei, lunar, egal cu cel al viceprimarului Lucian Nemeș. Suma de 8,7 mii de lei reprezintă de șase ori salariul minim brut pe țară, garantat în plată, rezultat prin înmulțirea valorii acestuia, de 1450 lei, cu un coeficient ce, potrivit punctului 20, al anexei IX a Legii 153 din 2017, are valoarea 6.

Una din regulile aplicate la stabilirea salariilor funcționarilor publici din Primăria Turda cerea ca lefurile

Consiliul local Turda – ”Banca directorilor”

persoanelor care ocupă funcții publice de conducere în cadrul aparatului de specialitate al primarului Turzii să nu depășească suma de 8,7 mii lei, lunar, la cât se ridică valoarea salariului primit de viceprimar. Prin aplicarea unor coeficienți cu valori cuprinse între 4,5 și 5,65, respectiv între 5 și 5,85, în funcție de gradul (I sau II) de încadrare a persoanelor care ocupă respectivele posturi, au rezultat salarii de 8193, până la 8493 de lei, lunar, pentru secretarul unității administrative. Un director general din Primăria Turda poate primi un salariu cuprins între 8120 și 8140 lei, lunar, la fel ca și arhitectul-șef al orașului. Pentru directori, directori executivi și șefi de compartimente, Consiliul local a aprobat salarii cuprinse între 7830 și 8323 de lei, lunar, iar directorii adjuncți, contabilul șef, inginerul șef, șeful de sector, vor primi salarii de 7395, până la 7975 de lei, lunar. Între aceleași valori se înscrie și salariul directorilor adjuncți, în timp ce un director adjunct general va primi un salariu lunar brut de 7540, până la 8004 lei.

Structurate pe cinci gradații, în funcție de vechime, persoanele care ocupă funcții de execuție vor primi salarii majorate cu procente de 7,5 la sută din salariul de bază avut (de la 3 la 5 ani vechime), până la 2,5 la sută (de la 15 la 20 de ani și peste 20 de ani vechime). Astfel, persoanele cu studii superioare, ce ocupă funcții publice de execuție, în Primăria Turda și în instituții subordonate Consiliului local, vor primi lefuri a căror valoare lunară brută se situează între 2291 și 5490 de lei, în funcție de gradația la care se încadrează conform  vechimii în muncă. În ceea ce îi privește pe ocupanții cu studii medii ai funcțiilor publice de execuție, pentru aceștia, membrii forului deliberativ turdean au aprobat salarii de 2030, până la 3432 de lei, lunar.

Pentru funcțiile contractuale, salariile aprobate la ședința de vineri, 6 octombrie, a Consiliului local Turda, se încadrează între 4495 și 5003 lei, lunar, cât vor primi șefii de birou, de atelier sau de oficiu, respectiv între 5655 și 5945 de lei, brut, lunar, la cât se ridică valoarea salariilor unui director, inspector șef, șef de sector sau a unui șef de compartiment.

Consiliul local Turda – ”Banca directorilor” 2

În ceea ce privește funcțiile contractuale de execuție, un consilier juridic, un consilier sau inspector de specialitate, persoane cu studii superioare, vor primi salarii de la 2291 la 4696 de lei, brut, lunar, în funcție de vechime și de cele trei grade profesionale de referință: IA, I și II, enumerate în ordine descrescătoare.

În aceeași ordine de idei, personalul cu studii medii, angajat în posturi de referent, va avea salarii brute lunare de la 2030, la 3432 de lei, în funcție de aceleași criterii luate în calcul și la stabilirea salariilor personalului contractual cu studii superioare, adică vechimea și gradul profesional al angajatului. Casierii, magazinerii și paznicii care lucrează la Primăria din Turda sau la instituțiile din subordinea Consiliului local vor primi salarii a căror valoare lunară brută se situează între 1740 și 2168 de lei, cu excepția angajaților debutanți în aceste funcții, care pot primi între 1595 și 1986 de lei, salariu brut lunar. După aplicarea prevederilor Legii 153, un îngrijitor angajat la Primăria din Turda are un salariu de 1885, până la 2346 de lei, lunar, brut, iar un șofer primește între 2320 și 2889 de lei, lunar, pentru treapta profesională I, sau între 2030 și 2528 de lei, lunar, salariu brut aferent șoferilor încadrați în treapta profesională II. Pentru muncitorii calificați salariile stabilite au valori situate între 1885 și 2708 lei, în funcție de vechime și de una din cele patru trepte profesionale de încadrare. Muncitorii necalificați primesc salarii de 1523 până la 2168 de lei, lunar, în funcție de încadrarea într-una din cele două trepte profesionale prevăzute pentru această categorie de personal contractual de execuție, coroborate cu vechimea și cu sporurile de care beneficiază fiecare angajat în parte.

În timpul ședinței, consilierul Adrian Nap (PMP) i-a informat pe colegii săi din forul deliberativ turdean că, potrivit unor informații pe care le primise de câteva minute, angajații Serviciului de Taxe și Impozite din Primăria Turda, nemulțumiți de faptul că prin modul de stabilire a salariilor, prevăzut de Legea 153 din 2017, nu vor mai primi stimulentele financiare prevăzute pentru depășirea normei de încasare a dărilor, intenționează să se adreseze instanței de judecată în speranța obținerii unei decizii prin care stimulentele financiare să fie acordate în continuare celor mai conștiincioși strângători de biruri locale.

Emil HĂLĂȘTUAN

 

 

Turda, oraș incluziv – parteneriat local pentru bunăstarea socială a zonelor marginalizate din municipiu

Autoritățile publice locale au demarat un proiect ce are drept scop dezvoltarea comunităților sărace din Turda, ai căror membri se confruntă cu un grad ridicat al riscului de excluziune socială. Potrivit proiectului ”Turda, oraș incluziv” dezvoltarea comunităților sărace, cu risc de excluziune socială, se va face ”prin implicarea membrilor acestora, în cadrul unui larg parteneriat local, în dezbateri publice și în creionarea strategiei de dezvoltare a propriei comunități într-un mod inteligent, durabil și favorabil incluziunii sociale, în concordanță cu Strategia Europa 2020”.

Proiectul, ce beneficiază de un buget de 213.501 lei, se va concretiza în cadrul unui parteneriat între municipiul Turda, Pactul Regional Nord-Vest pentru Ocupare si Incluziune Socială, și societatea Idel Innovation SRL. Partenerii au fost selectați printr-o procedură conformă cu cerințele Programului Operațional Capital Uman 2014-2020, ce continuă investițiile realizate în perioada 2007 – 2013, prin Fondul Social European, organizată înainte de scrierea cererii de finanțare.

Proiectul se adresează zonelor considerate ca cele mai defavorizate ale orașului, enunțate de către primarul Turzii, Cristian Matei, cu ocazia conferinței de presă organizate miercuri, 4 octombrie, la lansarea proiectului ”Turda, oraș incluziv”.   Astfel, potrivit lui Cristian Matei, comunitățile care trăiesc pe strada Margaretelor, din cartierul Poiana, în blocurile sociale din cartierul Oprișani (L 105, Calea Victoriei nr. 132 și blocul ”Electroceramica, strada Tineretului nr. 28-30), în coloniile Fabrici, Teclu (Solvay) și Cimentul, din zona industrială, precum și cea din perimetrul delimitat de străzile Barbu Lăutaru și Labirint, din zona istorică a orașului, au gradul cel mai ridicat de sărăcie, abandon școlar și șomaj, dintre toate zonele Turzii.

Proiectul ”Turda, oraș incluziv” prevede înființarea unui grup de acțiune locală (GAL) de tip urban, căruia îi revine sarcina de a elabora o strategie de dezvoltare a comunităților amintite, ce urmează să fie aliniată la strategia de dezvoltare a orașului.

Realizarea acestei strategii constituie un pas necesar pentru accesarea de fonduri nermbursabile, în valoare de maximum 7 milioane de euro (70 la sută din sumă prin Planul Operațional Regional-POR 2014-2020) și 30 la sută prin Programul Operațional Capital Uman (PO CU), bani destinați comunităților marginalizate din Turda, vizate de proiectul ”Turda, oraș incluziv”.

Primarul Turzii, Cristian Matei și Codruța Bungărdean, șeful compartimentului ”Integrare europeană” din Primăria Turda, la conferința de presă de miercuri, 4 octombrie, ce a marcat lansarea proiectului ”Turda, oraș incluziv”

Sumele accesate din fondurile programului PO CU 2014 – 2020 vor avea ca și destinație domeniul educației – creșterea accesului și participării la educația timpurie/învățământ primar și secundar, inclusiv a doua șansă şi reducerea numărului copiilor care părăsesc școala înaintea absolvirii ciclului de învățământ respectiv; domeniul ocupării – sprijin pentru accesul și/sau participarea pe piața muncii, prin consiliere, orientare, formare profesională, evaluarea competențelor dobândite în sistem non-formal și informal, subvenționarea angajatorilor, participarea la programe și stagii de ucenicie, susținerea antreprenoriatului în cadrul comunității, inclusiv a ocupării pe cont-propriu și a economiei sociale de inserție, etc; domeniul dezvoltării/furnizării de servicii (sociale/ medicale/ medico-sociale); asistență socială și domeniul combaterii discriminării sau segregării – campanii de informare şi conștientizare/acțiuni specifice în domeniu, inclusiv implicarea activă/voluntariatul membrilor comunității în soluționarea problemelor cu care se confruntă comunitatea.

Din fondurile alocate României prin POR 2014-2020 se vor finanța construirea, reabilitarea și modernizarea locuinţelor sociale; investiţiile în infrastructura de sănătate, respectiv în cea de servicii sociale, construirea, reabilitarea, modernizarea de creşe, grădiniţe, şcoli primare, şcoli gimnaziale, etc.; amenajarea spațiului urban degradat al comunității defavorizate – construcția, reabilitarea sau modernizarea clădirilor pentru a putea găzdui diferite activități sociale, comunitare, culturale, de agrement și sport etc.; crearea, reabilitarea sau modernizarea spațiilor publice urbane – străzi, zone verzi, terenuri abandonate, zone pietonale și comerciale etc.;

precum și construirea și dotarea cu echipamente a infrastructurii întreprinderilor de economie socială de inserţie.

 

Emil HĂLĂȘTUAN