Category Archives: Administrativ

După incidentul cu Mirel Palada, de la B1, victima, senatorul Mihai Goțiu, a declarat: Majoritatea PSD-ALDE a blocat o declarație comună de condamnare a violenței între politicieni

 

 

Vicepreședintele Camerei Superioare a Parlamentului României, senatorul clujean Mihai Goțiu (USR) susține că membrii coaliției aflate la guvernare au apreciat drept nesemnificativ incidentul petrecut la studioul B1 TV, unde, în pauza emisiunii Talk B1, de miercuri, 13 septembrie, Mirel Palada a sărit asupra lui Mihai Goțiu și l-a lovit cu pumnul pe senatorul clujean, iritat că acesta îl făcuse nesimțit. ”Mă deranjează că parlamentarii din coaliția PSD-ALDE au blocat votarea, în Senat, a unui proiect de declarație comună împotriva politicienilor” a declarat senatorul Mihai Goțiu în cursul unei conferințe de presă desfășurată vineri, 22 septembrie, la sediul filialei USR Turda.

Mihai Goțiu a mai precizat că pe lângă plângerea penală pe care a depus-o împotriva lui Mirel Palada, pe

Nadia Ciurlin, moderatoarea emisunii TalkB1, surprinsă de scena petrecută în pauza publicitară, când Mirel Palada se năpustise asupra lui Mihai Goțiu.

care îl acuză de ultraj va cere ”o sumă de la Mirel Palada, cu titlu de daune morale. Dacă voi obține satisfacție de la judecători, banii primiți îi voi dona unei organizații neguvernamentale ce activează pentru combaterea violenței” a dat asigurări Mihai Goțiu în cursul conferinței de presă de la Turda.

De asemenea, senatorul clujean a mai spus că se pregătește să sesiseze Consiliul Național al Audiovizualului (CNA), în legătură cu ediția de miercuri, 13 septembrie, a emisiunii”Sinteza zilei” realizată de Mihai Gâdea și transmisă de postul de televiziune Antena 3. În cotidianul ”Adevărul” s-a descris astfel episodul desfășurat în ultima parte a emisiunii ”Sinteza zilei” de miercuri, 13 septembrie și  incriminat de către Mihai Goțiu: ”Incidentul din studioul B1 TV, în care Mirel Palada l-a lovit cu pumnii şi cu picioarele pe Mihai Goţiu în pauza de publicitate, a fost subiect de băşcălie la Sinteza Zilei. Vedetele postului Antena 3, Mihai Gâdea, Mugur Ciuvică, Mircea Badea şi Sorin Roşca Stănescu cu greu şi-au putut stăpâni amuzamentul, iar când senatorul USR a intrat prin telefon, pentru a povesti cele întâmplate, a fost ironizat. S-au pus pe masă şi s-au discutat multe teorii: Palada l-a bătut din cauza faptului că la B1 TV nu se uită nici dracu sau Palada l-a bătut pentru că ţine foarte mult la comportamentul lui şi nu a suportat că Goţiu l-a jignit, precizând că are un comportament nesimţit, sau poate fi posibil ca domnul Goţiu să fi dormit când a fost atacat. Inevitabil s-a invocat numele lui Băsescu, s-a glumit pe seama faptului că Mihai Goţiu este nevoit să vorbească pe nas ca urmare a pumnului primit şi că Mirel Palada ar trebui să meargă la IML să-şi arate pumnul. De asemenea, Mihai Gâdea a încercat să afle dacă nu cumva Goţiu l-a provocat pe Palada şi toţi l-au sfătuit pe senator, cu ironie, să depună plângere penală”.
În ceea ce privește incidentul petrecut între Mirel Palada și Mihai Goțiu într-o pauză publicitară a emisiunii Talk B1, de miercuri, 13 septembrie, toate relatările din presa centrală converg către următoarea versiune: ”Mirel Palada  l-a lovit cu pumnul şi cu picioarele pe Mihai Goțiu, senator USR, și vicepreședinte al Senatului, după ce, în timpul emisiunii protagoniștii bătăii au avut mai multe schimburi de replici. La un moment dat Goțiu i-a reproșat lui Palada că îl intrerupe și nu îl lasă să-și ducă ideile la capăt. Vă rog să nu mai interpretați ceea ce spun. Uite, asta mă deranjează și în Parlament și de asta am ajuns și om politic, din cauza acestei nesimțiri de a nu-i lăsa pe ceilalți… da, îmi asum acest lucru și dacă e vreo amendă pentru această afirmație, o voi susține în fața justiției și voi demonstra că aceasta este definiția nesimțirii, să nu lași pe cineva să vorbească și să intri peste el, a declarat Goțiu. Palada a replicat: Vă fac un bine, vă fac să nu dormiți. În timpul pauzei publicitare, lucrurile au degenerat. Din imaginile filmate cu camerele de supraveghere din studioul B1 TV reiese că Palada l-a lovit cu pumnul pe Mihai Goțiu. După scena violentă, moderatoarea emisiunii Talk B1, Nadia Ciurlin, i-a invitat pe cei doi să părăsească studioul.

Sociologul Mirel Palada a deținut funcția de purtător de cuvânt în Guvernul Ponta. Acum, Mirel Palada deține aceeași funcție la Partidul România Unită. Deși în momentul incidentului petrecut la B1TV sociologul Mirel Palada nu mai avea nicio legătură cu Partidul Social-Democrat, în cercul analiștilor politici s-a înstăpânit opinia că prezența incidentului dintre Palada și Goțiu o perioadă mai îndelungată ca și ”cap de afiș” al agendei publice ar putea dăuna imaginii partidului aflat la guvernare.

 

Emil HĂLĂȘTUAN

 

Vizita Comisiei REGI la Turda: Europarlamentari intrați în ocnă

Parlamentari membri ai Comisiei pentru dezvoltare regională (REGI) din Parlamentul European au vizitat șantierul autostrăzii Turda – Sebeș, respectiv Salina din Turda. Delegația comisiei REGI, din care au făcut parte și europarlamentarii români Victor Boștinaru, Daniel Buda și Cristian Bușoi, au vizitat marți, 19 septembrie, la orele serii, ocna de la Turda, obiectiv turistic modernizat cu bani din fonduri PHARE.

Primarul Turzii, Cristian Matei și Joachim Zeller, vicepreședintele Comisiei pentru dezvoltare regională din cadrul Parlamentului European, în timpul vizitei membrilor comisiei la Salina Turda (marți, 19 septembrie 2017)

După ce au coborât în Mina Rudolf, în amfiteatrul situat la 80 de metri sub pământ, membrii delegației Parlamentului European au aflat, de la directorul Salinei, că de la deschiderea acestui obiectiv în anul 2009, după încheierea lucrărilor de modernizare, în ocna turdaenă au coborât circa 3,5 milioane de vizitatori. Dintre aceștia, aproximativ 35 la sută reprezintă ponderea turiștilor străini, a precizat Simona Baciu. Directorul Salinei din Turda i-a mai informat pe musafirii de la Parlamentul European că se intenționează dublarea traseului deschis pentru vizitatorii ocnei, ceea ce presupune o investiție de aproximativ 7 milioane de euro.

În continuare, primarul Turzii, Cristian Matei, le-a prezentat europarlamentarilor din Comisia pentru

Primarul Turzii, Cristian Matei

dezvoltare regională (REGI) aflați în vizită la Salina din Turda, proiectele prin care administrația locală și-a propus să schimbe fața orașului de pe malurile Arieșului. Edilul-șef al Turzii a trecut în revistă obiective incluse în Strategia de Dezvoltare Durabilă 2017 – 2023 – 2030, document aprobat în vara acestui an de către membrii forului deliberativ turdean. Matei s-a referit mai pe larg la planul de mobilitate urbană ce prevede realizarea a patru coridoare de transport ce vor străbate Turda de la est la vest și din centrul orașului până în zona industrială a acestuia. Apoi, primarul Turzii a amintit despre modernizarea zonei adiacente mormântului voievodului Mihai Viteazul, o lucrare în valoare de circa 5 milioane de euro, pe care administrația publică din Turda o speră finalizată până în vara anului viitor, când România sărbătorește centenarul statului unitar, realizată prin unirea din anul 1918. Cristian Matei i-a mai informat pe oaspeții de la Parlamentul European despre preocuparea de a atrage cât mai mulți bani europeni pentru finanțarea investițiilor edilitare de la Turda.

Directorul Salinei Turda, Simona Baciu (în stânga imaginii) gazda delegației Parlamentului European în timpul vizitei membrilor Comisiei pentru dezvoltare regională la Salina din Turda (marți, 19 septembrie 2017)

După primarul Cristian Matei a venit rândul directorului general al Companiei de Apă Arieș, Bogdan Bobic, să prezinte membrilor Comisiei pentru dezvoltare regională din Parlamentul European succesele opratorului de apă și canalizare din microregiunea Turda – Câmpia Turzii în atragerea de fonduri europene pentru extinderea și reabilitarea rețelelor de apă și de canalizare în cele două orașe amintite plus încă în 11 comune, membre ale Asociației de Dezvoltare Intercomunitară ”Apa Văii Arieșului”.

Din partea delegației Parlamentului European a vorbit vicepreședintele Comisiei REGI, europarlamentarul german Joachim Zeller, membru al grupului Partidului Popular European din forul legislativ al Uniunii Europene.

Europarlamentarii care au vizitat Salina din Turda și șantierul autostrăzii Turda – Sebeș, au participat la o reuniune organizată de Comisia REGI la Cluj-Napoca. În cadrul acestei reuniuni, desfășurate în prima parte a zilei de marți, 19 septembrie, comisarul pentru politică regională Corina Crețu a discutat cu autoritățile locale, regionale și naționale, precum și cu beneficiarii de finanțare europeană, despre metodele de simplificare a absorbției fondurilor europene și specializarea inteligentă în domeniul accesării acsetor fonduri, conform portalului de știri www.caleaeuropeana.ro.

Alături de Corina Crețu, la evenimentul desfășurat marți, 19 septembrie, la Cluj-Napoca, au mai

Comisarul european Corina Crețu, în timpul reuniunii de la Cluj-Napoca (sursa imaginii: www.caleaeuropeana.ro)

participat vicepremierul Sevil Shhaideh, ministru al dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene, Rovana Plumb, ministru delegat al Fondurilor Europene, Alin Tișe președintele Consiliului Județean Cluj, Ioan Aurel Cherecheș, prefectul județului Cluj, Tiberiu Marc, președintele Consiliului Județean Sălaj, Emil Moldovan, președintele Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca, Ilie Bolojan, primarul municipiului Oradea, Marcel Boloș, director general general al Agenției de Dezvoltare Regională Nord-Vest și primari din județul Cluj, mai preciza sursa citată.

Vizita comisarului european Corina Crețu survine în contextul organizării, de către Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest, împreună cu alte instituții similare, ce funcționează la nivel european, național și regional, a Zilelor REGIO 2017, eveniment ce s-a desfășurat în perioada 18-20 septembrie, la Cluj-Napoca.

Emil HĂLĂȘTUAN

Consiliul local Turda a dat bani pentru ”Mihai Vodă”

Curentul de opinie provocat la Turda în ultimele două săptămâni, prin intermediul rețelelor de socializare de pe internet, împotriva alocării de fonduri de la bugetul local pentru finalizarea lucrărilor de construcție la mănăstirea Mihai Vodă nu au influențat decizia forului deliberativ turdean în această speță. Cu prilejul ședinței ordinare de joi, 31 august, Consiliul local Turda a aprobat alocarea sumei de 500 de mii de lei mănăstirii Mihai Vodă.

Înaintea dezbaterii punctelor ce figurau pe ordinea de zi a ședinței, atât partizanii alocării sumei în

Pierre Dassilu

discuție pentru spitalul municipal, cât și un reprezentant al clerului ortodox turdean și-au expus argumentele pro sau contra alocării banilor pentru mănăstire. Astfel, în nume personal, Pierre Dassilu, fost membru al asociației Turda Nouă și ex-președinte al filialei locale a Uniunii Salvați România (USR), a apreciat că 500 de mii de lei reprezintă o sumă mare, ce ar trebui folosită pentru rezolvarea unor probleme edilitare ale Turzii, precum cele de infrastructură, mai ales în condițiile în care bugetul orașului se dovedește insuficient și autoritățile apelează la accesarea de fonduri europene, sau de stat, pentru a reuși să asigure finanțarea unor lucrări edilitare de strictă necesitate. ”Când este vorba de alocarea unor sume precum cea de 500 de mii de lei, ar trebui consultați cetățenii” și-a exprimat concluzia Pierre Dassilu în încheierea intervenției sale. În aceeași ordine de idei a vorbit și Emil Turdean, membru fondator al asociației Turda Nouă (T9). Acesta a sugerat strângerea banilor necesari finalizării construcției mănăstirii Mihai Vodă prin colectă publică și alocarea celor 500 de mii de lei, sumă ce a iscat reacția ostilă a societății civile turdene din spațiul virtual, în folosul spitalului municipal.

preot Grigore Marchiș

În replică, preotul Grigore Marchiș a observat că ”mănăstirea Mihai Vodă și problemele Turzii nu trebuie plasate pe poziții antagoniste”. În continuarea intervenției sale, preotul Grigore Marchiș a invocat nevoia de simboluri pe care națiunea română o resimte acut ”în aceste vremuri în care simbolurile neamului ne sunt terfelite”. Or, mănăstirea Mihai Vodă, situată lângă mormântul voievodului unificator de țară, de pe câmpia Turzii, reprezintă tocmai un astfel de simbol, a precizat părintele Marchiș. ”Să recunoaștem în Mihai Viteazul un simbol al unirii neamului românesc și să-l lăsăm în locul unde Dumnezeu și nu oamenii l-au așezat” a cerut preotul Grigore Marchiș, în contextul în care în 2018, an în care s-ar încheia lucrările la mănăstirea Mihai Vodă, ce ar urma să fie sfințită cu prilejul comemorării a 417 ani de la uciderea lui Mihai Viteazul, se sărbătorește și centenarul unirii Transilvaniei cu țara, la 1 Decembrie 1918, act ce a consfințit înființarea statului național unitar român.

Cu prilejul dezbaterii proiectului de hotărâre prin care se propunea alocarea sumei de 500 de mii de lei pentru finalizarea construcției mănăstirii Mihai Vodă, consilierii din grupul PNL au încercat o soluție de compromis și au solicitat împărțirea banilor ”jumi-juma” între mănăstire și spital.

Inițiatorul alocării de bani pentru mănăstirea Mihai Vodă, respectiv primarul Cristian Matei, a explicat temeiurile ce l-au determinat să propună alocarea de fonduri în sprijinul mănăstirii. Un proiect ”subsecvent planului de mobilitate urbană (n.r: aprobat de Consiliul local Turda), prevede modernizarea parcului de la monumentul închinat memoriei lui Mihai Viteazul. În acest sens, în 2016 s-au făcut demersuri pentru introducerea terenului respectiv, cu o suprafață totală de 36 de hectare, în patrimoniul Turzii”. Dacă lucrările prevăzute în proiectul modernizării parcului, recomandat și de Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest, se vor încheia vara viitoare, tot în acea perioadă ar trebui să se finalizeze și construcția mănăstirii Mihai Vodă, sitaută în același perimetru, lângă mormântul voievodului Mihai Viteazu ”deoarece este greu de închipuit că se va mai permite accesul mașinilor de tonaj greu, de 20 sau de 40 de tone, în acea zonă” după ce se vor încheia lucrările de modernizare a parcului de la obeliscul închinat memoriei primului unificator al țărilor române, ucis în 9 august (19 august, stil nou) 1601, pe câmpia de la Turda.

În ceea ce privește spitalul municipal, bugetul Turzii nu își permite să finanțeze lucrările de modernizare

Emil Turdean

ale pavilioanelor acestuia, a precizat Matei. Asta nu înseamnă că autoritățile publice turdene neglijează această problemă de sănătate publică. Banii necesari transformării spitalului turdean într-unul modern, de importanță regională (n.r: sume de ordinul de mpărime al milioanelor de euro), unde să se poată aplica, inclusiv și întrega gamă de proceduri prevăzută în protocoale pentru tratarea diverselor forme de cancer, vor veni din bugetul Ministerului Sănătății. Experiența anilor anteriori a demonstrat că altfel, sumele mai mici, departe de a contribui la rezolvarea problemelor spitalului turdean s-au scurs precum într-o gaură neagră, fără a se reuși ameliorarea situației de acolo, deși, în câțiva ani s-au pompat în instituția sanitară publică din Turda circa 17 milioane de lei, bani atrași de la bugetul central. Pe de altă parte și în acest an, spre spital s-au îndreptat, de la bugetul local, circa 2,5 milioane de lei, adică o sumă de cinci ori mai mare decât cea alocată acum mănăstirii Mihai Vodă, iar cu prilejul rectificării bugetare din luna septembrie, spitalului i se vor mai repartiza încă 250 de mii de lei, a încheiat Matei explicațiile privitoare la rostul acordării sumei de 500 de mii de lei pentru mănăstirea Mihai Vodă.

Emil HĂLĂȘTUAN

La Turda: Liceul Teoretic Josika Miklos și Biserica Reformată mărginesc Piața Tricolorului

Muzeul de Istorie al Turzii, un liceu cu predare în limba maghiară și o biserică a cultului creștin reformat, de rit calvin, vor avea ca adresă, în viitorul apropiat, Piața Tricolorului.

În ședința de joi, 31 august, forul deliberativ turdean a hotărât, la propunerea primarului Cristian Matei, să atribuie spațiului cunoscut drept ”părculețul muzeului” numele de Piața Tricolorului. Din perimetrul noii piețe, delimitată de Piața Republicii, fac parte clădirea fostului Palat Administrativ al Turzii, aflată în proprietatea  societății Metex Big, Muzeul de Istorie, Liceul Teoretic ”Josika Miklos” și Biserica Parohiei Reformate Turda Veche, de rit calvin.

Alături de stema țării și de imnul acesteia, drapelul tricolor românesc reprezintă un însemn național. Cele trei culori ale drapelului românesc, roșu, galben și albastru ”exprimă continuitatea poporului român, legăturile permanente dintre românii care locuiesc pe ambii versanți ai Munților Carpați, idealurile de unitate și independență care au ghidat neamul românesc de- lungul întregii sale existențe” se arată în expunerea de motive ce a însoțit proiectul de hotărâre cu privire la înființarea Pieței Tricolorului la Turda.

Cele trei culori, roșu, galben și albastru, se regăsesc pe diplomele emise de Mihai Viteazul, sau pe scuturile ostașilor, dar conștiința românilor că formează un singur neam s-a manifestat abia cu începere din secolul al XIX-lea. Tricolorul a fost adoptat ca simbol al națiunii române în timpul Revoluției de la 1848. După abdicarea domnitorului Gheorghe Bibescu, Guvernul provizoriu de la București a instituit, prin decret, drapelul național, în culorile roșu, galben și albastru. Drapelul tricolor, unul din simbolurile națiunii române, este sărbătorit anual, în ziua de 26 iunie.

Emil HĂLĂȘTUAN

Fântânile arteziene din centrul Turzii, vandalizate de patru ori în această vară

În mai puțin de două luni, fântânile arteziene din centrul Turzii au fost curățate și reparate de patru ori, după ce, în luna iulie, s-a executat reabilitarea completă a acestora. Reprezentanții autorităților locale apreciază că ”atacurile” asupra fântânilor reprezintă operațiuni premeditate.”Bunurile publice proaspăt reabilitate sunt sistematic vandalizate și distruse cu rea intenție de anumite persoane”… Luni, 28 august, fântânile au fost curățate după ce în apa acestora s-a aruncat făină de mălai, iar în dimineața de marți, 29 august, la scurt timp după curățare, apa fântânilor era iarăși murdărită  cu mălai.

Într-un comunicat al Primăriei din Turda se menționează că autoritățile locale nu pot ”tolera aceste gesturi! Bunurile publice de care trebuie să beneficieze toți locuitorii acestui oraș trebuie respectate, iar cei care recurg la astfel de gesturi distructive vor trebui să își asume consecințele!” Poliția locală se va mobiliza pentru depistarea și prinderea făptașilor. Aceștia vor plăti costurile generate de repararea stricăciunilor pe care le-au provocat fântânilor arteziene, dă asigurări administrația turdeană. ”Asumarea este un gest pe care toți cei care trăim în această comunitate trebuie să ni-l însușim!”

În finalul comunicatului, autoritățile publice turdene solicită ajutorul locuitorilor orașului în combaterea actelor de vandalism. ”Vă rugăm să ne ajutați să combatem acest fenomen și să ne unim forțele pentru pedepsirea celor care își bat joc de munca noastră, a tuturor. În acest sens, vă rugăm să ne semnalați absolut orice tentativă de distrugere a bunului public pe care o veți constata și să sunați la dispeceratul Poliției locale, la unul dintre numerele de telefon: 0731300903 sau 0264317303. În paralel, Primăria municipiului Turda va lua toate măsurile pentru a supraveghea permanent mobilierul urban” se mai precizează în comunicat.

 

E.H