Atelierele de ouă încondeiate ”au prins” la Muzeul de Istorie din Turda

Inițiativa de acum șase ani a directorului muzeului turdean, Mariana Andone, a dat roade. Dacă la primul primul atelier de încondeiat ouă organizat aici au participat cinci elevi, de la ”liceul agricol” și de la școala din Copăceni, după șase ani, la o activitate similară, desfășurată joi, 15 martie, circa 40 de persoane, de la elevi la pensionari, au exersat meșteșugul încondeierii ouălor de Paște.

Participanții la atelierul desfășurat joi, 15 martie, între orele 16 și 19, la Muzeul de Istorie din Turda au avut șansa să ”învețe meserie” de la Sebastian Paic, brașoveanul îndrăgostit de chimie, facultate pe care a a absolvit-o la Cluj-Napoca și colecționar de costume populare.

Printre ”învățăceii” lui Sebastian Paic s-au aflat Simona Baciu, directorul Salinei din Turda, Codruța Bungărdean, șeful compartimentului Integrare europeană din primăria turdeană și Emilia Silaghi, președintele Asociației Pensionarilor Dr. Ioan Rațiu, împreună cu un grup de colege. Directorul muzeului turdean, Mariana Andone, care s-a prins de asemenea, ”în hora” încondeierilor de ouă pentru Paște, a declarat că la cele șase ateliere organizate în această lună, din care trei urmează să se desfășoare în zilele de 16, 23 și 30 martie, între orele 13 și 16 și-au anunțat participarea circa 240 de elevi care învață la școlile din Turda.

Un meșteșug vechi de peste două milenii   

Legenda spune că Sfânta Maria, purta un coș cu ouă când a mers să își vadă Fiul, răstignit pe cruce. Fecioara Maria a lăsat coșul cu ouă lângă cruce când a început să-L plângă pe Iisus. Se spune că sângele acestuia, ce se prelingea pe stâlpul crucii, a înroșit ouăle, iar de atunci s-a păstrat obiceiul vopsirii de ouă roșii de Paște (www.calendarortodox.ro)

Ouăle închistrite, impropriu denumite ouă încondeiate, au ca și element definitoriu păstrarea culorii de fond și trasarea pe ou a unor desene, cu ajutorul cerii topite. Prin scufundarea succesivă a ouălor în băi de culoare, galbenă, roșie și neagră, se obțin desene de culori diferite, pe același ou.

Unealta folosită în Bucovina pentru trasarea desenelor pe ouă se numește chisiță. Aceasta se confecționează dintr-un bețișor de lemn, căruia i se atașază, la unul din capete, o pâlnie minusculă, din alamă, prin al cărei orificiu se introduce un fir de păr de porc.

După scriere și îmbăiere, oul se încălzește puțin. Cu o cârpă, de asemenea ușor încălzită, se îndepărtează straturile de ceară și astfel devine vizibil desenul de pe ou. Cele mai răspândite motive folosite la închistrirea ouălor sunt crucea sau floarea Paștelui, cărarea ciobanului, brâul și desagii popii, brăduțul, frunza de stejar, albina, peștele, coarnele berbecului, cârja, steaua, fluierul și inelul ciobanului, vârtelnița, creasta cocoșului, broasca, fierul plugului, grebla, sapa, ulița satului, etc.

Ornamentica ouălor de Paște include simboluri geometrice, vegetale, animale, antropomorfe și religioase. Potrivit www.calendarortodox.ro, linia dreaptă verticală semnifică viața. În continuare, linia dreaptă orizontală înseamnă moarte, linia dublă dreaptă simbolizează eternitatea, linia cu dreptunghiuri reprezintă gândirea și cunoașterea, linia ușor ondulată este semnul convențional al apei și, prin extensia semanticii, a purificării, apoi spirala este semnul timpului iar spirala dublă închipuiește legătura dintre viață și moarte.

 

Emil HĂLĂȘTUAN

Lasă un răspuns