Daily Archives: 02/02/2018

Cu Pamela Roussos Rațiu despre duelul de replici de pe rețelele de social-media: ”Unii oameni fac lucrul acesta în numele democrației, ca și copiii de grădiniță”

Periodic, postacii de serviciu ”comentacii” care își dau cu părerea după ce citesc dintr-un articol titlul și poza, sau ”demolatorii de profesie” inflamează spiritele pe rețelele de socializare de pe internet. Simptomele febrei provocate de ”democratită” au devenit iar vizibile pe facebook, în spațiul virtual ”turdean”. Războiul dintre adversarii ”puterii” și susținătorii autorităților publice locale, în componența actuală, rezultată după alegerile din vara anului 2016, își mai consumă o bătălie în aceste zile. Foști și actuali ocupanți ai unor funcții de demnitate publică locală, jurnaliști, șefi de instituții, directori de societăți comerciale, iau parte, de voie de nevoie, la această bătălie ce se poartă sub stindardul schimbului de idei sau a confruntării de opinii.

Pentru a limpezi întrucâtva lucrurile și pentru a pune un diagnostic stării actuale a democrației turdene, am solicitat o ”consultație” Pamelei Roussos Rațiu, directorul executiv al Centrului Rațiu pentru Democrație din Turda. Născută și formată, din punct de vedere al educației, în Statele Unite ale Americii, Pamela Roussos Rațiu dispune de repere viabile pentru analiza stadiului actual al gradului de democratizare al comunității turdene.

Rep: Folosiți și dumneavoastră, ca de altfel aproape toată lumea, rețelele de socializare din spațiul virtual al internet-ului. Ce părere aveți de disputele din comunitatea virtuală locală, ce inflamează periodic facebook-ul?

Pamela Roussos Rațiu: Rămânem neutri. Nu ne implicăm în politică. Noi folosim social-media pentru

Pamela Roussos Rațiu – director executiv al Centrului Rațiu pentru Democrație, din Turda

a ne exprima propriile opinii. Rețelele de socializare reprezintă un instrument bun pentru toți cei care vor să își exprime un punct de vedere vizavi de o problemă, de o situație cu care se confruntă comunitatea din care fac parte, la un moment dat.

Rep: Dar cum comentați ceea ce se întâmplă acum pe rețelele de socializare? 

Pamela Roussos Rațiu: Democrația ”totală” din spațiul virtual poate provoca efecte benefice pentru comunicare, dar există și reversul medaliei, dacă rețelele de socializare nu se folosesc așa cum trebuie.

Rep: Și cum trebuie?

Pamela Roussos Rațiu:  Dacă cineva nu împărtășește o soluție de rezolvare a unei situații ce privește comunitatea, de exemplu, poate să își exprime punctul propiu de vedere asupra problemei și, sau mai ales, prin intermediul rețelelor de socializare din spațiul virtual aflat la dispoziția noastră grație internet-ului. La fel de corect este, însă, ca cel care își exprimă un punct de vedere să accepte să fie de acord cu faptul că ceilalți au dreptul să nu fie de acord cu opinia sa.

Rep: Cu alte cuvinte, cheia unui comportament democratic o reprezintă  exercițiul confruntării de idei?  

Pamela Roussos Rațiu: Ce se întâmplă, de fapt, într-o lume guvernată de principii democratice? Se încearcă evitarea situațiilor extreme, ireconciliabile, prin găsirea unui numitor comun al oricărei probleme ce se ivește în viața unei comunități. Cuvintele de ordine sunt dialogul și negocierea. Aceste două ”unelte” ale democrației oferă posibilitatea ajungerii la o soluție acceptată de toate părțile implicate în rezolvarea problemelor ce apar în viața unei comunități.

Dacă nu se procedează așa, se ajunge la conflict. De exemplu, în stadiul la care a ajuns conflictul israeliano – palestinian, nu a mai rămas loc pentru negocieri.

Rep: Se dovedește democrația o ”lecție grea” pentru români?   

Pamela Roussos Rațiu: Rezultatele procesului democratic nu apar de azi pe mâine. Trebuie să ne expunem viziunile, vizavi de problemele de interes public. Să privim deschis lucrurile și din perspectiva altora, nu numai a noastră. Fiecare om are dreptul la propria sa opinie. Dar democrația iscă pasiuni. Și, de multe ori, acestea se consumă într-un mod negativ, ce nu aduce nimic bun comunității. Ceea ce se întâmplă acum în SUA confirmă spusele mele. Nu este în regulă ca liderul unei națiuni atât de mari să arate cu degetul! Acuzele fără dovezi se numesc ”defăimare”. Iar în unele state, justiția pedepsește astfel de acte. Dacă cineva se comportă astfel, trebuie să își regândească abordarea și să se întrebe dacă motivul îndreptățește atitudinea sa.

Rep: Ce ingrediente se folosesc la ”prepararea democrației”?

Pamela Roussos Rațiu: Există un singur mod corect de abordare a problemelor comunității în mod democratic: acela de a oferi soluții! De exemplu, în cazul României, mulți politicieni amenință că merg la Bruxelles pentru a reclama diverse acțiuni, fapte sau inițiative ale puterii. Eu consider că aceștia dramatizează situațiile cu intenție, dar, oricum, nu aceasta este calea corectă a exercițiului democratic. Dacă cineva doreșțe să facă politică, nu va avea succes dacă își atacă adversarii ci dacă oferă soluții de rezolvare a problemelor comunității, pe termen lung.  Reușita devine mai probabilă după o strângere de mână decât după comentariile calomnioase folosite într-un mod dezbinator, fie pe facebook, fie în alte medii. Cum se spune aici și actorii vieții publice trebuie să lase loc ”de bună ziua” pentru a nu bara calea spre dilog.

A consemnat,

Emil HĂLĂȘTUAN     

Teatru: La început de februarie ”Tragedian la jubileu”

În primul spectacol al lunii februarie, teatrul Aureliu Manea va preznta piesa ”Tragedian la jubileu” o adaptare după două piese scrise de A.P Cehov. Spectacolul „Tragedian la jubileu” o producție a Teatrului Aureliu Manea din Turda, în regia lui Muriel Manea-Jakab, ce are loc sâmbătă, 3 februarie, de la ora 19, înfățișează o înlănțuire de situații comice care se produc într-o instituţie bancară, cu prilejul aniversării a 15 ani de la înființare. Directorul băncii plănuiește ziua perfectă în care să primească laudele comisiei, dar și premiul mult așteptat. Însă, pe parcursul zilei lucrurile se complică până la dimensiunile unui haos total.

Actorul Ioan Alexandru Savu, care joacă rolul lui Tolkaciov, în piesa „Tragedian la jubileu” apreciază că ”spectacolul rezonează cu deficiențele noastre, de zi cu zi. Tolkaciov reprezintă simbolul clar al „colectivizării sufletelor” fenomen ce se petrece în cadrul contextului capitalist de azi. Punct culminant, cireașa de pe tortul spectacolului, Tolcaciov cade pradă disperării și golului sufletesc, ce îl împing spre nebunie. ”Un personaj de actualitate, alături de alte simboluri pe lângă care trecem zilnic, va evolua pe scena turdeană” îi asigură actorul Ioan Alexandru Savu pe amatorii de teatru.

Din distribuția spectacolului mai fac parte Valentin Oncu, Miky Paicu, Maria Salcă / Mihaela Deceanu și Raluca Eremei-Bîrza / Alexandra Dușa.

Duminică, 4 februarie, de la ora 11, pe scena Teatrului Aureliu Manea va avea loc spectacolul cu povestea „Punguței cu doi bani” în regia lui Andrei Mihalache, un ”regal” de culoare, muzică și voie bună, adresat copiilor.

Biletele pentru cele două spectacole de la începutul lunii februarie se pot cumpăra de la agenția teatrului, din Turda, Piața Republicii nr. 52 sau online, de pe site-ul   www.tomtix.ro.

Emil HĂLĂȘTUAN

Traseul de vizitare a Cheilor Turzii – închis temporar

Serviciul Public Județean Salvamont (Salvaspeo) Cluj a interzis accesul în Cheile Turzii. ”Întregul traseu de vizitare a Cheilor Turzii se închide temporar” a transmis Biroul de Presă al Consiliului Județean Cluj, vineri, 2 februarie.

Salvamont a dispus interzicerea temporară a accesului în Cheile Turzii din cauza riscului ridicat de alunecare, generat de gheața formată pe traseul de vizitare al defileului. Amatorii de drumeții ”vor putea să parcurgă iarăși defileul Cheilor Turzii doar după topirea completă a stratului de gheață ce acoperă poteca” se precizează în comunicatul Salvaspeo, transmis de Biroul de presă al Consiliului Județean Cluj.

Salvamont Cluj recomandă evitarea traseului de vizitare a Cheilor Turzii ”cu atât mai mult cu cât în zonă nu funcționează un serviciu de asistență, pentru a oferi primul ajutor în caz de accidentare” se mai precizează în nunțul de închidere a traseului de vizitare a Cheilor Turzii.

Patru propuneri pentru titlul de ”Cetățean de onoare” al Turzii

Istoricul și cercetătorul profesor Valentin Vișinescu a descoperit în arhive numele a patru personaje, oameni născuți în Turda sau în împrejurimile orașului, sau pe care destinul i-a purtat în orașul de pe Arieș, care, pentru faptele lor merită acordarea titlului de ”Cetățean de onoare” al localității, decernat post-mortem. În semn de recunoaștere a contribuției celor patru persoane la înfăptuirea României Mari, și a luptei acestora pentru afirmarea drepturilor românilor din Transilvania, profesorul Valentin Vișinescu propune și atribuirea unor străzi din Turda a numelor lui Victor și Jana Fodorean, a lui Gavrilă Crișan și a lui Septimiu Mureșan.

 

La Turtucaia și la Mărășești

 

Născut în anul 1869 în satul Cristiș, azi cartierul turdean Oprișani, generalul de infanterie Victor Fodorean s-a remarcat prin fapte de arme săvârșite în timpul primului război mondial, în calitate de participant, ca și ofițer al armatei române, la luptele de la Turtucaia, din Dobrogea și în cele de la Mărășești, unde oștirea țării a scris cu sânge nepieritoarele cuvinte ”Pe aici nu se trece!” leit-motivul întreruperii marșului triumfal al armatei germane ce urma să desăvârșească ocuparea întregii Românii după preconizatul asediu asupra Iașiului, acțiune zădărnicită pe aliniamentul Mărăști – Mărășești – Oituz.

Reîntors în locurile natale după marea Unire de la 1 Decembrie 1918, generalul Victor Fodorean a făcut parte din comisia județului Turda-Arieș pentru înfăptuirea Reformei Agrare. Decedat în 9 februarie 1940, în vârstă de 72 de ani, generalul Victor Fodorean ”a slujit România și, mai ales Marea Unire” își încheie profesorul Valentin Vișinescu argumentația  prin care justifică solicitarea decernării titlului de ”Cetățaen de onoare” al Turzii, pe care autoritățile publice locale l-ar putea acorda, post-mortem, lui Victor Fodorean.

 

În cartierul Oprișani locuia o doamnă de onoare a Reginei Maria

 

Fiică de medic militar, Jana, cea de-a doua soție a lui Victor Fodorean l-a cunoscut pe acesta în timpul luptelor de la Mărășești. Pe lângă participarea sa, în calitate de voluntar, la lupte din primul război mondial, ceea ce i-a aus o recunoaștere inclusiv din partea misiunii franceze, conduse de către generalul Berthelot, la propunerea căruia Jana Fodorean a fost distinsă cu ordinul ”Crucea de Argint a Franței” aceasta s-a remarcat și prin contribuția pe care și-a adus-o, după stabilirea în Turda, la educarea copiilor din  oraș. Pentru întreaga activitate desfășurată în domeniul educației copiilor, cărora le preda limba franceză, Jana Fodorean a primit Insigna de Aur a Societății ”Principele Mircea din București”.

După perioada petrecută pe front, în primul război mondial, Jana Fodorean a scris o carte, intitulată ”Femee-soldat”. Înainte de a se căsători cu Victor Fodorean și de a-l urma pe acesta în locurile sale natale, Jana Fodorean a fost doamnă de onoare a Reginei Maria și directoare a Institutului ”Despina Doamna” din București, transformat, în timpul războiului, din pension pentru fete în spital de campanie unde Jana Fodorean, împreună cu elevele sale,  îi îngrijea pe ostașii răniți aduși de pe front.

 

Un țăran din Crăiești l-a pus la respect pe mareșalul August von Mackensen

 

Un alt ”candidat” pentru titlul de ”Cetățean de onoare” al Turzii, propus de profesorul Valentin Vișinescu, ofițerul de cavalerie Gavrilă Crișan, s-a născut în satul Crăiești (Făgădaie). Sublocotenentul de cavalerie Gavrilă Crișan, școlit la Viena, se afla, în toamna anului 1918, la Palanka (Serbia) unde unitatea sa, Regimentul 50 Infanterie din Alba Iulia, se afla în rezervă. După declarația lui Alexandru Vaida Voevod, făcută în Parlamentul de la Budapesta, în 16 octombrie 1918, care se încheia cu cuvintele ” Naţiunea română care trăieşte în monarhia austro-ungară aşteaptă şi cere – după multe suferinţe de veacuri – afirmarea şi valorizarea drepturilor ei nestrămutate şi inaleinabile, la deplină viaţă naţională” sulocotenentul Gavrilă Crișan, împreună cu căpitanul Florin Medrea, din Țebea, au format o ”armată” alcătuiită din 1700 de ostași demobilizați din armata austro-ungară și au confiscat din Palanka patru tunuri, 20 de mitraliere, 30 de mii de puști și câteva camioane blindate. Cu acest arsenal, cei doi ofițeri, împreună cu unitatea alcătuită din cei 1700 de ostași demobilizați, români și sârbi, s-au pus în slujba armatei române.

Devenit apoi adjunctul comandantului Gărzii Naționale din Alba Iulia (același căpitan Florin Medrea, din Țebea), sublocotenentul Gavrilă Crișan, împreună cu un pluton de ostași români, a oprit trenul cu care se retrăgea mareșalul August von Mackensen și l-a ținut pe acesta, cu capul gol, în fața sa, până ce ostașii de sub comanda lui au verificat, riguros și pe îndelete, felul în care trupa germană respecta condițiile de retragere impuse prin armistițiul încheiat cu armata română.  Înaintea acestui episod, în gara Războieni, locotenentul Teodor Oțel comandant al Gărzilor Naționale din comunele Unirea și Călărași, dezarmase trenul militar cu care călătorea mareșalul von Mackensen, care, deși plecase la război cu pușcă, se vedea nevoit să se întoarcă acasă cu mâinile goale, după înfrângerea umilitoare pe care i-a administrat-o armata română la Mărășești.

După ce a participat la asigurarea condițiilor pentru desfășurarea în bună regulă a Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, sublocotenentul Gavrilă Crișan a devenit deputat în Parlamentul României Mari (1929 – 1933).

Drept ”răsplată” pentru contribuția sa la înfăptuirea României Mari, regimul comunist, instaurat în România la 30 decembrie 1947, după abdicarea regelui Mihai I, l-a trimis pe Gavrilă Crișan în lagărul de muncă de la Poarta Albă, unde, din 1947 până în 1953, a ispășit o condamnare la muncă silnică. După executarea pedepsei, Gavrilă Crișan s-a stabilit la Cluj, oraș în care a rămas și după moarte. Gavrilă Crișan își doarme somnul de veci în cavoul familiei sale, din Cimitirul Central al Clujului.

 

Comisarul din Copăceni

 

Școala de agenți de poliție din Cluj-Napoca poartă numele lui Septimiu Mureșan. Născut în 1876, în satul Copăceni, inspectorul general administrativ Septimiu Mureșan, care a deținut și funcția de prefect al județului Cluj, decorat cu ordinele ”Steaua României” și ”Coroana României” în rang de ofițer, dar și cu ordinele ”Răsplata Muncii” pentru Biserică, pentru Învățământ, pentru Construcții Școlare, Bărbăție și Credință, Avântul țării, toate clasa I, Septimiu Mureșan a murit la numai 53 de ani, din cauza unei apendicite galopante.

 

Generalul de brigadă Ioan Taras, alt exemplu despre cum o țară își devorează eroii

 

Un alt erou militar, propus pentru acordarea titlului de ”Cetățean de onoare”  al cărui nume îl poartă o stradă din cartierul turdean Poiana, generalul de brigadă Ioan Taras a fost numit în anul 1946 șeful comenduirii militare a Turzii. Născut în 12 octombrie 1896 în Săcele, județul Brașov, Ioan Taras a participat la primul război mondial, cu gradul de sublocotenent. Și-a continuat cariera militară și după război. Pntru faptele de arme din cea de-a doua conflagrație mondială, în anul 1944 generalul de brigadă Ioan Taras, comandant al Regimentului 5 Călărași, devenit ulterior Regimentul 5 Tancuri Turda, a fost decorat cu ordinul Mihai Viteazul, în rang de cavaler.

Drept răsplată, probabil pentru aceleași fapte de arme, regimul comunist l-a vârât pe generalul de brigadă Ioan Taras în pușcăriile de la Aiud, Gherla și Văcărești, unde a petrecut timp de doi ani, din 1950 până în 1952, fără nicio sentință de condamnare. După ieșirea din pușcărie, generalul de brigadă Ioan Taras a petrecut alți doi ani, cu domiciliu forțat, în localitatea Ghindigeni, lângă Bârlad. În baza aceleiași sentințe lipsă, statul român a confiscat moșia generalului din cartierul turdean Poiana, intrată apoi în patrimoniul fostei Întreprinderi Agricole de Stat din localitate. Ioan Taras a murit în 1963, pe când urma să împlinească 67 de ani.

(Articol realizat cu ajutorul informațiilor furnizate de către profesorul Valentin Vișinescu și cu sprijinul Bibliotecii municipale ”Teodor Murășanu” din Turda – director, profesoara Nicolina Halgaș. Ilustrarea artticolului s-a realizat cu fotografii din colecția Asociației Pleniceanu) 

Emil HĂLĂȘTUAN