Daily Archives: 24/01/2018

Curtea Constituțională a decis: Vaccinare antirabică gratuită și necondiționată, pentru câini și pisici

Stăpânii câinilor și ai pisicilor beneficiază de vaccin antirabic gratuit pentru aceste animale de companie. Printr-o decizie pronunțată marți, 23 ianuarie, Curtea Constituțională a desființat, cu majoritate de voturi, sintagma „numai după identificarea acestora” referitoare la „acţiunea de vaccinare antirabică a câinilor cu stăpân”cuprinsă în art. 134 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 155, din 2001. După analizarea sesizării formulate în acest sens de    Asociația Registrul Electronic al Animalelor Domestice și de Companie (R.E.A.D.C.) din Turda, Curtea Constituțională a apreciat ca și neconstituțională formularea ”numai după identificarea acestora” care condiționa vaccinul antirabic, gratuit și obligatoriu, de plata în privat și la libera negociere, a microcipării, a carnetului și a înregistrării contracost în R.E.C.S-C.M.V.

Prin urmare, stăpânii de câini care nu-și permiteau să plătească pentru implantarea microcipului, carnet și înregistrare, nu puteau beneficia nici de vaccinul gratuit și obligatoriu pentru câinii lor.

Datorită acțiunii READC Turda, de acum toți stăpânii de câini își pot vaccina gartuit animalele contra turbării, fără a fi condiționați de plata unor costuri anexe. ”Medicii veterinari de circumscripție sanitar-veterinară din fiecare cartier, oraș, sat, comună, au obligativitatea de a vaccina antirabic și gratuit toți câini și pisicile și pot înscrie animalele în Registrul A.N.S.V.S.A.-Vaccinuri și Boli care este gratuit și obligatoriu” se precizează într-un comunicat al READC Turda. Grație sentinței Curții Constituționale, medicii veterinari pot aplica vaccinul antirabic gratuit și pot încasa contravaloarea manoperei, plătită de la bugetul statului. În cei patru ani în care valoarea manoperei aferente vaccinării antirabice nu s-a decontat de la buget, pierderea cauzată astfel medicilor veterinari din țară se cifrează la circa 84 milioane de euro, conform aprecierii READC Turda.

Potrivit articolului 147, alineatele 1 și 4, din Constituția României ”dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept. Deciziile Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor”.

 

Emil HĂLĂȘTUAN

Turda: Incursiune în culisele ”Micii uniri”

Manifestările organizate la Turda miercuri, 24 ianuarie, pentru marcarea a 159 de ani de la unirea principatelor românești Moldova și Țara Românească, act precursor al înfăptuirii României Mari, finalizată la 1 decembrie 1918, au debutat înainte de masă, cu o dezbatere despre ”Mica unire” din 24 ianuarie 1859.

La eveniment, moderat de către profesorul dr. Mihai Răzvan Neagu, au participat prof. dr. Vasile

Deputat Cristina Burciu, primarul Turzii, Cristian Matei și prof. dr. Mihai Răzvan Neagu au asistat la incursiunea în ”culisele” Micii Uniri

Mărculeț, col.(r) dr. Alexandru Bucur, prof. dr. Mihai Chiriac, profesor Horațiu Groza și preotul ortodox Grigore Marchiș. Invitații lui Mihai Răzvan Neagu au vorbit despre subiecte precum contextul internațional existent în momentul înfăptuirii unirii Moldovei cu Țara Românească (Mihai Chiriac) și conotațiile antirusești ale unirii celor două principate românești (prof. dr. Vasile Mărculeț). Muzeograful prof. Horațiu Groza, de la Muzeul de Istorie din Turda, a prezentat un portret al colonelului Alexandru Ioan Cuza, prin a cărui alegere, atât ca domn al Moldovei (5 ianuarie 1859) cât și ca domn al Țării Românești (24 ianuarie 1859), s-a înfăptuit unirea celor două principate românești, pentru ca apoi, col.dr. (r) Alexandru Bucur să prezinte auditoriului rolul jucat de femei în realizarea ”Micii uniri”. Preotul ortodox Grigore Marchiș a evidențiat contribuția bisericii la înfăptuirea  actului de la 24 ianuarie 1859.

În finalul evenimentului, Călin Pop, student la teologie, a recitat versuri, din creația proprie, despre unire,.

Sărbătorire sau comemorare?

La începutul dezbaterii primarul Turzii, Cristian Matei le-a adresat oaspeților un scurt ”cuvânt de întâmpinare”. Împreună cu acesta, deputata Cristina Burciu, parlamentar social-democrat de Turda, a completat ”contingentul” politicienilor care au asistat la dezbaterea desfășurată miercuri, 24 ianuarie, cu începere de la ora 11, în Sala Mare a Primăriei din Turda.

La manifestare au mai asistat oameni de cultură, scriitori, reprezentanți ai clerului creștin ortodox, președinți ai unor organizații neguvernamentale și ai unor instituții din Turda, etc. Printre aceștia s-au numărat scriitorii Ion Mircea Casimcea, respectiv Ioan Bembea, preoții Sebastian Zăhan și Marius Cocan, directorul Bibliotecii municipale ”Teodor Murășanu” profesoara Nicolina Halgaș, respectiv al Casei de Cultură din Turda, profesoara Ana Sevan, precum și lideri ai unor organizații neguvernamentale precum profesorul Ioan Dănuț Zăhan (Rei Culturae Fautores) și Dan Grigoriu (Societatea cultural-patriotică Avram Iancu, filiala Turda).

 

Emil HĂLĂȘTUAN