Daily Archives: 15/01/2018

La Turda, teatru cu abonament

De Ziua Culturii Naționale, luni, 15 ianuarie, Teatrul Aureliu Manea din Turda pune în vânzare abonamente pentru spectacolele stagiunii 2017 – 2018.

Astfel, un abonament pentru trei spectacole, la alegere, constă 35 de lei. Același abonament se vinde pensionarilor pentru suma de 25 de lei, după cum se precizează într-un comunicat al Teatrului Aureliu Manea. Elevii vor putea opta pentru abonamentul de 30 de lei, ce include patru spectacole, însă acestea sunt prestabilite, nu la alegere, ca și în cazul abonamentelor pentru adulți, ce permit vizionarea a trei spectacole.

Posesorii de abonamente pentru stagiunea 2017-2018 pot participa la un concurs la care, prin tragere la sorți, pot câștiga unul din cele zece abonamente pentru spectacolele Teatrului Aureliu Manea din stagiunea viitoare ”puse la bătaie” în acest scop. Tragerea la sorți a celor zece câștigători ai abonamentelor  va avea loc în luna septembrie, înaintea începerii stagiunii teatrale 2018-2019. Abonamentele se pot cumpăra de la agenția Teatrului Aureliu Manea, din Turda, Piața Republicii nr. 52.  „Am recurs la această variantă deoarece dorim să facilităm accesul mai ușor la cultură. În contextul în care un bilet costă 15 lei, ceea ce nu este o sumă foarte mare, încercăm să venim cu mai mult decât atât și, pentru fidelizarea publicului, propunem aceste tipuri de abonamente” a declarat managerul Teatrului Aureliu Manea, actorul Cătălin Grigoraș.

 

E.H

Partidul România Unită: Pretențiile teritoriale ale partidelor maghiare din România reprezintă ”o provocare iresponsabilă la adresa poporului român ”

În replică la declarația comună de la Cluj a celor trei formaţiuni politice maghiare din România (UDMR, PCM, PPMT), prin care liderii partidelor cu pricina au cerut autorităţilor române “autonomie regională pentru maghiarii din Ţinutul Secuiesc, autonomie administrativă pentru localităţile unde populaţia maghiară este majoritară şi autonomie culturală pentru toţi maghiarii din România” liderii filialelor transilvănene ale Partidului România Unită califică  aceste pretenții drept ”gogoși iredentiste”.

”Explicaţia care evidenţiază autonomia teritorială susţinută pe criterii etnice ca fiind unica modaliatate de prezervare a identităţii naţionale este o gogoaşă iredentistă fără acoperire în realitate, secuii având acces la educaţie, cultură, informare, administraţie, în limba maternă” se precizează într-un comunicat comun al filialelor PRU din Transilvania, semnat de către liderii organizațiilor județene Cluj (Alexandru Cordoș), Sibiu (Eugen-Nicoae Rotărescu), Sălaj (Ioan Mocan), Bihor (Ioan Romoșanu), Alba (Radu Cristian), Bistrița (Viorel Cotuțiu), Covasna (Gică Agrigoroaie), Hunedoara (Ioan Toma), Harghita (Ionel Vlad) și Maramureș (Lupu Petrovan).

Emil HĂLĂȘTUAN

Redăm comunicatul remis presei luni, 15 ianuarie, de președinții a zece filiale transilănene ale Partidului România Unită:

”Noi, Partidul România Unită (PRU), prin intermediul filialelor din Transilvania, considerăm actul semnat la 8 ianuarie 2018, la Cluj-Napoca, de către preşedinţii UDMR, PPMT şi PCM, drept o provocare iresponsabilă la adresa poporului român, o gravă încălcare a Constituţiei României şi a legilor ţării şi lipsă de respect faţă de sărbătorirea a 100 de ani de la Marea Unire. Nu înţelegem cum principiile care stau la baza Uniunii Europene, precum toleranţa, dialogul intercultural şi libera circulaţie, pot fi traduse în viaţă, atâta timp cât organizaţii politice precum UDMR, PPMT şi PCM îşi doresc izolare pe criterii etnice, un sistem economic autarhic şi o ignoranţă lingvistică, demnă de un ev mediu întunecat. Pe cât de vagi ca substanţă, cele două noţiuni nu corespund realităţii, comunităţile maghiare din Transilvania exercitând prin intermediul aleşilor locali toate atributele conferite de legea 215/2001, cu actualizările ulterioare. În ce priveşte autonomia culturală este recunoscut faptul, inclusiv de instituţiile internaţionale, că maghiarii transilvăneni pot învăţa în limba maternă de la nivel preşcolar şi până la studiile post-universitare, au instituţii de cultură precum operă sau teatru dedicate exclusiv, media de diverse forme, în limba maghiară, nefiind supusă nici unui tip cenzură de către autorităţile centrale.

Solicităm instituţiilor abilitate ale statului român să ia toate măsurile necesare pentru respectarea legalităţii.

Declaraţia foloseşte o terminologie ambiguă şi redundantă susţinând recunoaşterea  “autonomiei teritoriale” pentru aşa-zisul Ţinut Secuiesc concretizată ca o “regiune autonomă în limitele sale istorice”, înfiinţarea unui organism de decizie “cu competenţe legislative şi executive”  iar limba maghiară, în zonă, să aibă acelaşi statut ca şi al limbii române.

Trecând peste anacronismul şi lipsa de funcţionalitate a unei astfel de forme de organizare adminstrative în secolul XXI, când argumentaţia regionalizării ţine de noţiuni precum subsidiaritatea, compatibiltatea economică zonală sau transferul de autoritate spre autonomiile locale comunitare şi nicidecum de dorinţa iresponsabilă de enclavizare etnică, întrebarea este ce formă să aibă acest Székelyföld? Se doreşte forma medivală de Scaune secuieşti unde să fie inclus şi Scaunul de Arieş, sau forma modernă, de la 1876 când Regatul Ungariei desfiinţeză privilegiile identitar-administrative ale secuilor şi pune bazele a patru comitate?

Semnatarii declaraţiei au cerut, de asemenea, autonomie administrativă prin “crearea statutului special administrativ, bilingv al regiunii Partium”, respectiv, regiunea care cuprinde părţi din judeţele Bihor, Satu Mate şi Sălaj, precum şi autonomie culturală, însemnând ”autoadministrare pentru toţi maghiarii din România”, “în domeniile esenţiale de păstrare şi perpetuare a identităţii naţionale şi a culturii”.

Cluj, 15 ianuarie 2018

 

Sfatul medicului: Dependențele zilnice

Probabil că toți am băut un pahar de șampanie sau de vin în timpul sărbătorilor recente. Pentru cei care au băut mai multe pahare, poate este interesant să vedem ce înseamnă, de fapt “mai mult” și ce le poate rezerva viitorul consumatorilor de alcool.

Mi-am început munca de medic la Clinica Medicală III din Cluj, unde majoritatea pacienților aveau probleme digestive. Dintre aceștia, cei cu ciroze reprezentau cazuri triste și dificile, pentru că prognosticul cu privire la evoluția bolii lor era rezervat, de cele mai multe ori. Îmi aduc aminte de o bătrânică de la țară, în jur de 80 de ani, care îmi fusese repartizată ca pacientă și căreia nu îi puteam găsi cauza cirozei, de obicei un virus hepatic sau alcoolul. Fără o etiologie, îmi făceam probleme la vizita mare, pentru că toți vroiam să ne prezentăm impecabil în fața profesorului Oliviu Pascu, șeful clinicii la acea vreme. El s-a așezat lângă bătrânica inhibată de atâta lume ce roia în jurul patului său și a întrebat-o, nu dacă bea ci ce “medicament” ia? Răspunsul ei ne-a surprins pe toți: zilnic, un mic păhărel de țuică ”ca să îmi dea energie și să mă ferească de boli”…

Pentru mulți, în România, dar și în Belgia, alcoolul a devenit o băutură consumată zilnic, pentru că face parte din modul de socializare sau este un refugiu din fața stresului zilnic. În medicina stilului de viață, dependențele de alcool sau de droguri joacă un rol important, pentru că sunt interconectate cu celelalte aspecte ale vieții pacientului. Felul în care primesc răspuns la întrebarile legate de dependențe este strâns legat de cultura din care provine pacientul. Pentru mulți pacienți din Bruxelles, când îi intreb, la examenele de expertiză, berea, sau chiar vinul, nu sunt considerate alcool așa cum, mai nou, nici tinerii nu mai consideră că marijuana face parte din categoria drogurilor.

Dr. Ioan HANEȘ, medic la Spitalul Militar Central din Bruxelles

Maximum două pahare de alcool pe zi, pentru bărbați și unul pentru femei este limita acceptată cel mai des în medicină. Consumul de vin roșu chiar se recomandă, datorită flavonoizilor, ce au efecte protectoare cardiovasculare (în cadrul dietei mediteraneene). În rest, berea sau tăriile, consumate pe termen lung pot provoca afecțiuni digestive, creșteri ale tensiunii arteriale sau obezitate, ultima din cauza caloriilor pe care le conține alcoolul.

Ce aduce nou abordarea din medicina stilului de viață: tratamentul fără prejudecăți. Interviul motivațional este o tehnică des folosită în abordarea dependențelor și care încurajează participarea activă a pacientului la propria sa terapie. Cea mai mare provocare pentru cadrul medical este să își controleze impulsul de a da sfaturi, dacă pacientul nu este interesat. Prin participarea activă a pacientului la propria sa terapie se caută înțelegerea și creșterea motivației acestuia de a își schimba viața, pe termen lung.

Dincolo de tehnicile psihologice, a bea un pahar de apă între paharele de alcool, de a prefera vinul (roșu) în detrimentul berii sau al tăriilor, sunt maniere de bea mai puțin, sau de a bea cu cap. Ceea ce ține de droguri este puțin mai complicat însa ceea ce se observă frecvent este consumul de cocaină, de regulă asociat cu alcoolul, nărav prezent, mai ales, în rândul persoanelor cu poziții sociale înalte. Marijuana este consumată frecvent de către tineri și studenți, însă mulți uită că acest drog poate avea efecte nefaste asupra capacității de a conduce mașina sau chiar asupra fertilității. În anumite situații se recomandă consumul de marijuana, în scopuri medicale, dar acest subiect este foarte controversat.

Ca mai în toate lucrurile din viață, moderația este cheia unei vieți chiar și cu dependențe.

 

Dr. Ioan HANEȘ