Daily Archives: 13/01/2018

Nostalgici după vremurile în care batjocoriții pupau biciul asupritorilor: Protestanții unitarieni au ignorat comunitatea turdeană, după aproape o jumătate de mileniu de libertate religioasă, proclamată oficial la Turda (articol de opinie)

La Turda s-a desfășurat un eveniment ce poate avea rezonanță europeană. Sâmbătă, 13 ianuarie, s-au sărbătorit 450 de ani de când Dieta Transilvaniei a hotărât, cu prilejul întrunirii de la Turda, să consfințească oficial libertatea religioasă.

Libertatea religioasă de care face vorbire documentul adoptat de Dieta Transilvaniei, cu 450 de ani în urmă, i-a vizat numai pe creștinii romano-catolici, respectiv pe cei din cele trei confesiuni protestante, reformată de rit calvin, cea lutherană și unitariană, al cărei certificat de naștere l-a semnat practic Dieta de la Turda, cu prilejul întâlnirii din 6-13 ianuarie 1568. În același timp,  românii, de rit creștin ortodox și evreii de cult mozaic au rămas, pe mai departe, cu statutul de ”tolerați”. Deși însuși protopopul ortodox al Turzii, PreaCucernicul Daniel Crișan afirma, în discursul său, că și după proclamarea libertății religioase ”privilegiile i-au ocolit pe românii ortodocși din Transilvania, care continuau să trăiască fără drepturi confesionale” mulți români, îndeosebi turdeni, au socotit că povestea cu libertatea religioasă ”proclamată pentru prima dată în lume” la Turda, trebuie trecută la rubrica evenimentelor cu plus, din viața cetății. Așadar și nu pentru prima dată în istoria românilor, batjocoriții pupau biciul asupritorilor.

Dar, câteva amănunte, pre- și postevenimentul de sâmbătă, 13 ianuarie, a căror importanță nu îmi permit să o apreciez, dar pentru a căror justă cântărire apelez la bunul simț și la judecata cititorilor, îmi dau de gândit, vizavi de regulile după care o parte dintre maghiari ar dori să conviețuiască cu românii.

Biserica Unitariană a organizat un eveniment de amploare, la care au participat înalți clerici, reprezentanți ai confesiunilor creștine romano-catolice, reformate, lutherane și unitariene, precum și ortodoxe române și greco-catolice (cele din urmă, mai puțin înalte). Dintre autoritățile laice, la evenimentul desfășurat  sâmbătă, 13 ianuarie, la Biserica Romano-Catolică din centrul Turzii, au participat membri din conducerea Parlamentului Maghiar, miniștri și secretari de stat din Guvernele Ungariei și României, etc. Mai mult, președintele României, Klaus Johannis, a adresat un mesaj ”cinstitei adunări”.

Toți aceștia au știut de eveniment, dar turdenii, cei de altă confesiune decât cele specifice creștinilor maghiari, nu au știut. Și nu aveau cum să știe, deoarece niciun reprezentant al presei locale nu a fost informat în legătură cu acest eveniment. Ce-or fi vrut organizatorii? Pentru domniile lor, doar postul maghiar de televiziune Duna TV face parte din presă? Așa cum s-au întâmplat lucrurile, rezultă că turdenii, de altă nație și de alte confesiuni religioase, nu s-au bucurat de pic de respect în ochii organizatorilor evenimentului, exponenți ai Bisericii Unitariene. În acest context, îmi permit să cred că și reprezentanții autorităților publice locale sau cei ai bisericilor creștine românești din oraș au fost invitați de complezență, la sărbătorirea a 450 de ani de ”libertate religioasă”.

La eveniment s-a mai petrecut un episod, adevărat, mărunt, de care nici ”eroina” nu a făcut mare caz. Doar mi l-a povestit, așa ca să ne mai dezmorțim și să nu înghețăm până ce se va fi dezvelit monumentul amplasat în fața unuia din zidurile Bisericii

De ce s-a supărat Avram Iancu?

Romano-Catolice, pentru a cărui montare s-a ras un părculeț cu câțiva copaci. Dar să revin la măruntul incident: Femeia, o româncă, a vrut, la un moment dat, în timpul desfășurării ceremoniei din biserică, să intre și ea acolo. Dar voluntarii cu banderole albe pe braț, care vegheau la ușile Bisericii Romano-Catolice, nu au lăsat-o să facă prea mulți pași înăuntrul lăcașului de cult. Au întors-o, sub motivul că nu mai sunt locuri, ceea ce nu era adevărat. Cu vreun sfert de oră înainte am intrat în biserică și am putut să merg pe culoarul dintre rândurile de bănci până la altar, dacă voiam. Posibil ca ”cerberii” de la intrare să fi fost păcăliți de aparatul meu de fotografiat și de faptul că am făcut pe mutul, spre deosebire de femeie, care a gafat, pesemne, când s-a adresat  ”oamenilor de ordine” în limba română.

Sigur că mulți o să se întrebe: ”Bine, dar dacă nu au știut, cum de s-au nimerit acolo jurnaliștii din presa locală?” Simplu. De aflat, nu prea aveam cum să nu aflăm de acel eveniment, însă oficial, nu am fost invitați. Și dacă nu am fost, nici nu am primit pliante cu programul manifestărilor din cadrul evenimentului și cu lista invitaților. ”Unii” am făcut rost, că de, ne mai iubește și pe noi câte-o  vorbitoare  de limba maghiară.

Legea de căpătâi a confesiunii unitariene spune că ”Dumnezeu este unul!” Această axiomă, coroborată cu adevărul biblic ce spune că ”Dumnezeu l-a făcut pe om după chipul și asemănarea sa” demonstrează că oamenii sunt egali, unul cu celălalt, indiferent de nație sau de limba vorbită, în calitate de fii ai aceluiași unic Dumnezeu. Cine consideră că unii oameni sunt inferiori altora, avansează, implicit, ideea existenței unui Dumnezeu de grad mai inferior, care să-i fi creat pe cei așezați pe raftul mai de jos al ierarhiei umane. Că de, fiecare după chipul și asemănarea Dumnezeului său!  Să-și autodemoleze unitarienii credința, de dragul unei superiorități iluzorii? N-aș crede!

Emil HĂLĂȘTUAN

 

Eveniment cu ecouri europene, la Turda: Celebrarea a 450 de ani de la proclamarea libertății religioase

Biserica unitariană a organizat un eveniment pentru celebrarea a 450 de ani de când, Dieta Transilvaniei proclama, pentru prima dată în lume, prin Edictul de la Turda, libertatea religioasă. Practic, acel edict, promulgat de Dieta Transilvaniie la 13 ianuarie 1568, în Biserica romano-catolică din Turda, reprezintă și recunoașterea oficială a confesiunii protestante unitariene.

În cadrul ceremoniilor desfășurate sâmbătă, 13 ianuarie, la Biserica romano- catolică din Turda, pentru celebrarea a 450 de ani de la Edictul de la Turda, a avut loc și dezvelirea Monumentului Libertății Religioase. Executat din bronz, acesta a fost realizat de sculptorul clujean Liviu Mocan. Vicarul episcopal  Gyerő Dávid, reprezentant al Bisericii Unitariane Maghiare, a precizat că varianta prezentată de sculptorul Liviu Mocan a fost aleasă din 45 de proiecte.

La eveniment au participat lideri religioşi din ţară şi din străinătate, precum și  lideri ai vieţii publice din România şi din Ungaria. Printre invitații reprezentanți ai clerului s-au numărat arhiepiscopul romano-catolic de Alba Iulia, György Miklós Jakubinyi, episcopul unitarian Ferenc Bálint Benczédi, de la Cluj-Napoca, episcopul Kató Béla , de la Eparhia Reformată din Transilvania, episcopul Reinhardt Guib, reprezentantul Bisericii Lutherane de Confesiune Augustană din România, episcopul István Csűry, succesorul lui Laszlo Tokes la conducerea Eparhiei Reformate de pe lângă Piatra Craiului, episcopul Adorjáni Dezső Zoltán – Biserica Evanghelică Lutherană din România, episcopul Fekete Karoly, reprezentantul Conventului General al Bisericilor Reformate Maghiare, Farkas Emőd, curatorul general și Istvan Kovacs, directorul pentru afaceri publice al Bisericii Unitariene Maghiare.

Consilierul bisericesc Bogdan Ivanov, de la Episcopia Vadului, Feleacului și  Clujului, preacucernicul Daniel Crișan, protopopul ortodox al Turzii și Călin Bungăredan, preot paroh al Bisericii Greco-catolice din Turda, au reprezentat clerul bisericilor românești la evenimentul prilejuit de celebrarea a 450 de ani de la proclamarea libertății religioase, pentru prima dată în lume, desfășurat sâmbătă, 13 ianuarie, la Turda.

La acest eveniment au participat  și reprezentanți ai instituțiilor laice de stat din România și Ungaria. Astfel, sâmbătă, 13 ianuarie, printre oaspeții Turzii, participanți la ceremonia desfășurată la Biserica Romano-Catolică s-au numărat Președintele Parlamentului Maghiar, Laszlo Kover, președintele Comisiei pentru Afaceri Externe din Parlamentul Maghiar, Zsolt Nemeth și Zoltan Balog, ministru al Resurselor Umane în  Guvernul Ungariei și președintele UDMR, Kelemen Hunor.

Din partea ronână, președintele Klaus Johannis a transmis un mesaj participanților la festivitățile prilejuite de împlinirea a 450 de ani de când Dieta Transilvaniei, a proclamat, la Turda, libertatea religioasă. Despre semnificația evenimentului a mai vorbit secretarul de stat de la Ministerul Culturii și al Culteor, Victor Opaschi. De asemenea, primarul Turzii, Cristian Matei, a adresat mesajul său participanților, cărora le-a fost transmis de către directorul Casei de Cultură, profesoara Ana Sevan.

Programul artistic al manifestării a fost susținut de Corul Unitarian Kriza Janos, din Sfântu-Gheorghe, dirijat de Gabriella Denes-Karacsony.

„Edictul ce a proclamat libertatea religioasă este cea mai de preţ valoare transilvăneană, de aceea Biserica Unitariană Maghiară va organiza o serie de manifestări comemorative şi festive în vederea marcării momentul aniversar, respectiv a readucerii principiilor de egalitate şi de libertate a comunităţilor în atenţia publică. Chiar dacă libertatea religioasă a fost formulată pentru prima dată la Turda, acest principiu este urmărit peste tot în lume. Ne dorim ca în 2018 toţi locuitorii Transilvaniei, români, maghiari, saşi şi de alte naţionalităţi, catolici, ortodocşi, reformaţi, luterani, unitarieni sau de alte confesiuni, să poată să îşi amintească cu mândrie de acest moment istoric special şi să sărbătorim împreună această aniversare. De aceea declarăm anul 2018 Anul Libertăţii Religioase” a spusepiscopul Bálint Benczédi Ferenc, conducătorul bisericii unitariene, citat într-un comunicat transmis miercuri, 10 ianuarie, de această instituție religioasă protestantă, de limbă maghiară.

Biserica unitariană a pregătit o serie de manifestări care vor avea loc de-a lungul Anului Libertăţii Religioase. La Cluj-Napoca şi la Sfântu Gheorghe se vor ridica statui pentru întemeietorul bisericii unitariene, Dávid Ferenc. Se vor renova biserici şi clădiri ale cultului, iar în incinta episcopiei unitariene de la Cluj-Napoca se va înfiinţa Casa Libertăţii Religioase. La sfârșitul acestui an, la Cluj-Napoca se va desfășura sinodul Bisericii unitariene, după cum se mai preciza în comunicat.

Emil HĂLĂȘTUAN