Monthly Archives: ianuarie 2018

Ce medic vă doriți?

Poate răspunsul dumneavoastră rapid este: ”Cel pe care nu trebuie să îl văd prea des”. Însă, de fapt ne dorim chiar contrariul, un cadru medical care ne vede și acest lucru începe cu contactul vizual.

Îmi spunea cineva zilele trecute că a mers cu mama lui, care suferă de un cancer de sân recidivant, la oncologul pe care îl cunoștea deja bine, din tratamentul anterior. Cu toate acestea, a fost teribil de deranjat de faptul că medicul vorbea fară să îi privească, parcă ascuns în spatele calculatorului, la a cărui tastatură scria de zor.

Contactul vizual, chiar și pentru câteva minute, este la fel de important ca și arta de a asculta. Un medic care știe să asculte, are jumate din diagnostic, se spune. Lipsa timpului este o scuză, iar arta ascultării presupune și creativitate. Discuția cu pacientul poate fi și trebuie direcționată spre simptomele care pot conduce la un diagnostic, însă o întrebare despre viața pacientului, în general, poate furniza informații neașteptate. Îmi aduc aminte o situație în care, întrebând despre hoby-urile unei tinere fete fragile care îmi părea prea îngândurată pentru vârsta sa, m-a condus la constatarea că fusese violată de cel mai bun prieten al ei. Avea un hobby recent și neobișnuit: boxul.

Relația cu colegii și cu unii pacienți poate să pună la încercare profesionalismul unui medic. Cât timp am lucrat în România, la început am refuzat orice atenție de la pacienți, până când am fost confruntat cu o realitate dublă: mare parte din colegi mă priveau chiorâș, că le “ stricam piața” iar pacienții credeau că nu sunt mulțumit de ceea ce îmi dădeau și de aceea îi refuzam. În Bruxelles, unii pacienți mă întrebau sau unde am făcut medicina, sau din ce țară am “accentul acela drăguț” cu care le vorbesc limba. Ca mai apoi să îmi spună că și femeia lor de serviciu sau cel care le renovează casa vin tot din România. O prietenă doctoriță, româncă, îmi spunea că unii dintre colegii săi medici sunt surprinși dacă le refuză avansurile, pentru că ei știau că femeile din România sunt pasionale și nu stau prea mult pe gânduri…

Însă ceea ce îmi place în specialitatea medicinei modului de viață este importanța sănătății medicului, ca protecție personală împotriva epuizării profesionale (burn-out) și ca stimulent pentru sănătatea pacientului, fapt confirmat științific. Un medic cu un stil de viață sănătos are mai mulți pacienți sănătoși. Mereu zâmbesc când îmi aduc aminte de o situație povestită de un amic care a fost sfătuit de medicul lui că ar trebui să cam slăbească. La care el i-a răspuns: “Și dumneavoastră!”

Recent, la forumul din Davos, miliardarul chinez Jack Ma, fondatorul companiei Alibaba, a vorbit despre impactul inteligenței artificiale asupra educației ( importanța însușirii a ceea ce un robot nu va putea face) ; eu sper că aceasta va permite cadrelor medicale să își exercite cu adevărat calități umane ca empatie, compasiune și să indice tratamentul în funcție și de stilul de viață al pacientului.

Dr. Ioan Haneș

Artiști plastici clujeni, în expoziție la Turda

Casa de Cultură din Turda continuă seria expozițiilor organizate la Galeria de Artă din localitate. După ”Salonul de iarnă” ce a reunit lucrări ale artiștilor plastici turdeni grupați în Societatea Culturală ”Filarmonia” de joi, 1 februarie, Galeria de Artă din Turda, situată pe strada Libertății nr. 2, va găzdui o altă expoziție de grup, intitulată ”Interferențe”. Alcătuită cu lucrări ale unor artiști plastici clujeni, expoziția, a cărei vernisare va avea loc cu începere de la ora 17.30, prilejuiește apariții mai puțin sau deloc obișnuite pe simezele galeriei turdene.

Printre cei opt expozanți se află Cristina Gagiu, absolventă a  Academiei de Arte Vizuale „Ion Andreescu” din Cluj-Napoca. Lucrările Cristinei Gagiu, în principal pictură figurativă și grafică, au făcut parte din expoziții organizate în spații neconvenționale din Cluj-Napoca, precum Nano Stories (Galeria Nano), Hello Natasha (Papillon Cafe, The Soviet, Espace Wild Awake), Amintiri (Bastionul Croitorilor), Imaginary Hot-spot (Demmers Teahouse) sau Angels & Demons (Galeria Veche).

O altă prezență inedită la Galeria de Artă din Turda o constituie cea a pictorului Horațiu Weiker, care, pe lângă pictură, de circa 30 de ani se îndeletnicește și cu crearea bijuteriilor și a altor obiecte de artă.

Expoziția găzduită cu începere de joi, 1 februarie, la Galeria de Artă din Turda, mai oferă iubitorilor de frumos ocazia de a admira rezultatul interferențelor dintre artă plastică și filosofie. Specializată în pictură şi filosofie, formată în atmosfera academico-universitară a Clujului, Blanca Alina Pop, care a urmat  cursurile Academiei de Arte Vizuale “Ion Andreescu”, pe care le-a absolvit în 1991 și apoi pe cele ale Facultății de Filosofie din cadrul Universității Babeș- Bolyai, a deprins măiestria tehnică ce caracterizează creațiile sale de artă plastică de la maeştrii Victor Ciato şi Ioachim Nica. În picturile sale, Blanca Alina Pop joacă cartea show-ului vizual, a expoziţiei-instalaţie, a spaţiului în care pictura plein-air coexistă în mod armonios cu arta conceptuală sau cu proiecţiile video.

Pe lângă cei trei, expoziția ”Interferențe” va prilejui amatorilor de arte vizuale din Turda întâlnirea cu lucrări din creația pictorilor Csata Hermina (expoziții la Paris, Veneția, Sibiu, București și Cluj-Napoca) respectiv Fabian Arpad, ambii profesori la Liceul de Arte Plastice ”Romulus Ladea” din Cluj-Napoca.

În cadrul expoziției ”Interferențe” pe simezele Galeriei de Artă din Turda se vor mai afla lucrări semnate de către Balogh Borbala Krisztina și Ioana Popa. Turdeanca Stanca Țop, de asemenea profesoară la Liceul de Arte Plastice ”Romulus Ladea” completează octetul artiștilor plastici care expun în cadrul ”Interferențelor” oferite amatorilor de artă plastică prin străduința Casei de Cultură, instituție ce păstorește, cu începere din 2018, Galeria de Artă din Turda.

 

Emil HĂLĂȘTUAN

EduKitchen – școală de alimentație sănătoasă

În anul 2017, din aprilie și până în decembrie, asociația Slow Food Turda, împreună cu Lidl, au încercat să-i învețe pe turdeni cum să mănânce sănătos. În cadrul proiectului EduKitchen, un program de educație alimentară destinat, mai ales, tinerilor s-au ”predat lecții” despre alimentația nesănătoasă și despre risipa de mâncare, prin activități spcifice subiectului, desfășurate în mai multe comunități urbane și rurale.

Proiectul a inclus organizarea de activități gastronomice în școli și grădinițe, dar și în cadrul evenimentelor publice desfășurate în mai multe orașe, după cum se precizează într-un comunicat al asociației Slow Food Turda.

Prin desfășurarea proiectului EduKitchen, promotorii acestuia au încurajat aplicarea cunoștințelor despre tradițiile și valorile culinare precum și a regulilor unei alimentații sănătoase. În cele nouă luni, durata desfășurării proiectului, la EduKitchen au participat 1600 de persoane, majoritatea copii, dar și pedagogi, voluntari și părinți, din mai multe comunități urbane și rurale, se menționează în finalul comunicatului transmis presei de asociația Slow Food Turda.

 

E.H

Arhivatorul, la doi ani

Omul de afaceri Florinel Cuc, din Câmpia Turzii, cunoscut pentru activitatea sa în domeniul construcțiilor, unde, prin societatea Gentilia Construct a lucrat și la modernizarea Hotelului Potaissa, din Turda, s-a decis să scoată bani din păstrarea hârtiilor. Ca urmare, în 2016, Florinel Cuc a înființat depozitul de siguranță ”Arhivatorul” situat în satul Luncani, din comuna Luna, aflată în apropierea Câmpiei Turzii.

Cu ocazia împlinirii a doi ani de activitate, sărbătoriți cu personalul firmei și cu invitați din administrația locală a comunei Luna, cu colaboratori și cu reprezentanți ai presei, din microregiunea Turda – Câmpia Turzii, la restaurantul ”Stejarii” din apropierea satului Urca, bilanțul firmei ”Arhivatorul” prezentat de către Florinel Cuc, demonstrează că păstrarea și gestionarea documentelor se poate transforma într-o afacere profitabilă.

Astfel, cifra de afaceri a ”Arhivatorului” a crescut, de la peste 1,1 milioane de lei, în 2016, la mai mult de 3,5 milioane de lei, un an mai târziu. În același interval de doi ani, profitul ”Arhivatorului” a crescut cu aproape 300 de mii de lei, de la circa 65 de mii de lei, în 2016, la peste 359 de mii de lei, în 2017. Cu aceste realizări ”Arhivatorul” s-a situat, la sfârșitul anului 2017, între firmele de arhivistică, pe primul loc în județul Cluj și în primele zece din România.

Ambițiile ”Arhivatorului” nu se opresc aici. Pentru anul 2018 se estimează o creștere a cifrei de afaceri

Florinel Cuc explică ecuația succesului obținut cu ”Arhivatorul”: Viziune și acțiune

până la 10 milioane de lei și obținerea unei rate a profitului de 20 la sută din cifra de afaceri, ceea ce ar însemna un profit de 2 milioane de lei. Aceste performanțe financiare, odată realizate, ar sălta ”Arhivatorul” în topul primelor cinci firme de profil din România și, concomitent, ar permite păstrarea poziției de lider între firmele de arhivistică ce activează în județul Cluj. Dezvoltarea firmei se traduce și prin materializarea intenției mărturisite de către Florinel Cuc, aceea de a deschide încă două depozite, la Bucureşti şi Iaşi sau la București și Timişoara.

În prognoza pe termen mediu se estimează atingerea unei cifre de afaceri de 10 milioane de euro, în 2020, cu un profit de 2 milioane de euro, ceea ce ar permite situarea ”Arhivatorului” pe locul al treilea la nivel național, între firmele de profil. Pentru atingerea acestor repere financiare, menite să jaloneze dezvoltarea firmei, se contează pe deschiderea a cinci depozite intermediare în ţară, precum și a două puncte de lucru în afara României.

Dar Florinel Cuc, patronul ”Arhivatorului” se dovedește hotărât să nu se mulțumească cu atât. În ceea ce privește dezvoltarea pe termen lung a firmei, Florinel Cuc a declarat, în cursul întâlnirii aniversare desfășurate sâmbătă, 27 ianuarie, la restaurantul ”Stejarii” din Urca, comuna Viișoara, că își propune ca, până în anul 2025 să transforme Arhivatorul în ”cea mai puternică firmă de arhivare fizică şi electronică din România, unica soluţie perfectă care garantează ordinea şi conservarea arhivelor clienţilor”. Ambițiile mărturisite ale lui Forinel Cuc vizavi de dezvoltarea ”Arhivatorului” s-ar traduce prin realizarea unei acoperiri naţionale de 100 la sută a pieței din domeniul arhivării și păstrării documentelor, precum și prin deschiderea de noi puncte de lucru, în minimum cinci ţări.

Deocamdată, gradul de ocupare al depozitului de siguranță de la Luncani, comuna Luna, se situează în jurul a 17,5 procente din capacitatea totală, de 200 de mii de metri liniari de documente, de care dispune ”Arhivatorul”. În acest depozit se păstrează arhivele a 1500 de clienți, agenți economici și instituții de stat, din județe precum Alba, Bistrița Năsăud, Iași, București, Cluj, Sibiu, Brașov, Satu Mare sau Suceava. Printre clienții ”Arhivatorului” se află case de insolvență, precum Eurobussines LRJ, RTZ, Prestigiu SPRL, Relco Active, New Insolvency, CITR, Expert Insolventa, Insolbis SPRL, Casa de Insolvență Zisu, BDO, agenți economici activi, ca de exemplu Hunnebeck România, Eximtur, Unilact, Electrolytic Coating, Bardi Auto sau instituții publice, precum Spitalul de Obstetrică-Ginecologie de la Sbârcea, din județul Brașov.

La ”Arhivatorul” se face o evaluare gratuită a fondurilor arhivistice și apoi se avansează potențialilor clienți propuneri financiare pliate pe nevoile și dispozițiile fiecăruia. Deasemenea, din acest an, orice viitor și/sau actual client își poate estima costurile presupuse de păstrarea arhivei la depozitul de siguranță de la Luncani, prin accesarea, în acest scop, a calculatorului de servicii arhivistice ”Bugetatorul” ce se găsește pe site-ul www.arhivatorul.ro

 

Emil HĂLĂȘTUAN

Prim-ministrul Viorica Dăncilă: ”Lucrările la autostrada Turda – Sebeș sunt în grafic”

Premierul Viorica Dăncilă s-a întâlnit marți, 30 ianuarie, la Palatul Victoria, cu comisarul european pentru politici regionale, Corina Crețu, pentru a discuta despre mijloacele de creștere a gradului de absorbție a fondurilor europene. La întrevedere au mai participat vicepremierul Paul Stănescu, ministrul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Rovana Plumb, ministrul Fondurilor Europene, Sevil Shhaideh, consilier de stat și Camelia Coporan, secretar general adjunct în cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

Referindu-se la stadiul unor proiecte prioritare de investiții din cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare (POIM), premierul Viorica Dăncilă a arătat că, în termen de cel mult o lună, va analiza cu miniştrii de resort amploarea actualelor întârzieri, pentru identificarea unor soluții viabile. Este cazul unor proiecte precum autostrada Câmpia Turzii – Ogra – Târgu Mureş, construcţia liniei de metrou M6 Gara de Nord – Otopeni şi construcţia celor trei spitale regionale la Cluj, Iaşi și Craiova. În cadrul aceluiași program operațional, proiectele autostrăzii Sebeș-Turda și de reabilitarea căii ferate Radna-Gurasada-Simeria sunt în grafic.

”Am cerut ministerelor implicate ca, în termen de două săptămâni, să-mi prezinte soluțiile identificate astfel încât, la 31 decembrie 2018, România să nu piardă niciun euro din fondurile europene care îi sunt alocate” a declarat șeful Executivului, citat într-un comunicat transmis de Biroul de Presă al Guvernului, imediat după încheierea întrevederii de la Palatul Victoria.

Comisarul european Corina Crețu a confirmat progresele României în direcția creșterii absorbției europene, exprimându-și, totodată, încrederea că Executivul va avea în atenție toate problemele restante și va veni rapid cu cele mai bune soluții pentru a accelera absorbția de fonduri europene. ”Am convenit să găsim împreună un plan de acţiune şi să primim propuneri de accelerare aabsorbției  fondurilor europene, până la 23 februarie. Am asigurat-o, încă o dată, pe doamna prim-ministru de tot sprijinul meu şi al Comisiei, la fel ca în ultimii ani, când am ajutat România să folosească la maximum banii europeni” a declarat oficialul european.

Guvernul va susține, de asemenea, includerea Văii Jiului în proiectul-pilot lansat de Comisia Europeană pentru finanțarea proiectelor de dezvoltare a zonelor miniere, premierul Viorica Dăncilă și comisarul european Corina Crețu convenind ca în perioada următoare România să transmită Comisiei Europene o solicitare în acest sens.

În 2017, România a avut de îndeplinit 34 de condiționalități și a finalizat acreditarea autorităţilor de management. În prezent, bugetul total pentru apelurile lansate este de 21,7 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 79 la sută din suma alocată.

În 2017, România a solicitat Comisiei Europene suma de 1,24 miliarde de euro, spre deosebire de anul 2016, când Guvernul Cioloș nu a solicitat nicio sumă de rambursare pentru exercițiul financiar 2014-2020, se precizează în comunicatul transmis de Biroul de Presă al Guvernului după întâlnirea dinpre premierul Viorica Băncilă și comisarul european Corina Crețu.

Rambursările făcute de către Comisia Europeană în 2017 au însumat 1,09 miliarde euro, iar pentru 2018 suma totală pe care autoritățile române trebuie să o solicite la rambursare, pentru a nu exista risc de dezangajare către CE, se ridică la 1,73 miliarde de euro.

 

Emil HĂLĂȘTUAN