Daily Archives: 22/12/2017

Nașterea Pruncului Sfânt – la biserica Parohiei Reformate Turda Veche

În săptămâna premergătoare Crăciunului, la Turda s-au desfășurat mai multe evenimente cu tematică religioasă, specifică simbolurilor ce definesc sărbătorile iernii. În ”prefața” concertului de colinde susținut de Ion Bocșa în seara de vineri, 22 decembrie, la Teatrul Aureliu Manea, în aceeași zi, dar dimineața, elevi de la Liceul Teoretic Jósika Miklós au prezentat un minispecatcol dedicat Crăciunului.

Cu începere de la ora 11, elevi ai clasei a VIII-a, de la școala amintită, au interpretat, în fața colegilor și a profesorilor, sceneta Nașterii Pruncului Sfânt. Sceneta, precedată de cântece și poezii cu tematică religioasă, s-au desfășurat, cu începere de la ora 11, la Biserica Reformată de rit calvin, din centrul Turzii.

Profesoara Máté Hajnalka, coordonatorul manifestării, a precizat că sceneta ”Nașterea Pruncului Sfânt” reprezintă tema cu care elevii săi s-au înscris la ediția 2017 a proiectului internațional ”Porți verzi – Porți secuiești” sprijinit de către asociația Tinerilor Maghiari din Europa, cu sediul la Szeged, în Ungaria.

La ediția din 2016 a aceluiași proiect ”Porți verzi – Porți secuiești” participanții de la liceul turdean Jósika Miklós au câștigat premiul cel mare, pentru care recompensa oferită de organizatori a constat într-o excursie în Croația. Profesoara Máté Hajnalka speră ca elevii săi să câștige premiul I și la ediția din 2017, a proiectului ”Porți verzi – Porți secuiești”. Activitățile prevăzute în cadrul proiectului vor trebui să se desfășoare până în 22 ianuarie. Ediția din anul 2017 a proiectului a demarat în luna octombrie, prin înscrierea școlilor interesate, iar confirmarea de admitere în concurs a echipajului Liceului Teoretic Jósika Miklós s-a primit în luna noiembrie, după cum a precizat profesoara Máté Hajnalka.

La programul artistic au contribuit și elevi din clasele ciclului liceal de la școala  Jósika Miklós, îndrumați de către Fodor Dora, profesoară de literatura maghiară și engleză. La manifestare au participat și preoții Józsa István Lajos, care slujește la biserica unitariană din centrul Turzii, respectiv Nagy Albert, preotul de la Biserica Reformată Turda Veche. După încheierea spectacolului, directorul Liceului Teoretic Jósika Miklós, profesoara Iozan Elisabeta, a adresat urări de sărbători elevilor și profesorilor școlii pe care o conduce.

Emil HĂLĂȘTUAN

 

Nicolae Rațiu: Ion Rațiu s-ar întoarce în mormânt dacă ar vedea gravele abuzuri împotriv românilor, înfăptuite de coliția de guvernare

În mesajul său de sărbători, Nicolae Rațiu, fiul lui Ion Rațiu, fost candidat la Președinția României, la primele alegeri desfășurate după căderea regimului comunist, în 20 mai 1990, a formulat critici virulente la adresa acțiunilor întreprinse de coaliția PSD-ALDE, ce guvernează România după ce a câștigat alegerile parlamentare din 2016.

Corupția legalizată, națiunea pusă în afara legii

”Nu mă îndoiesc că (n.r: Ion Rațiu) s-ar întoarce în mormânt dacă ar vedea gravele abuzuri asupra românilor înfăptuite de coaliția de guvernare de azi” susține Nicolae Rațiu, președinte al Consiliului Director al Centrului Rațiu pentru Democrație din Turda. ”Aroganța liderilor politici de azi de a-și pune salvarea pielii peste domnia legii și (peste) o putere judiciară independentă este uluitoare. Acțiunile lor sunt sfidătoare și deschid calea către o națiune în afara legii. Corupția a fost legalizată și de data aceasta românii înșiși sunt cei care au așezat România în sfera politică cleptocratică, de gangster, a influenței rusești – îmbrățișând modelul lui Putin” apreciază Nicolae Rațiu.

Absenteismul de la vot – rușine națională

Președinte al Rațiu Family Charitable Foundation, fiul lui Ion Rațiu se manifestă față de situația creată în țară de inițiativele legislative inițiate și promovate de majoritatea parlamentară PSD-ALDE potrivit rpincipiilor de viață ale tatălui său: ”De-a lungul vieții sale, Ion Rațiu a luptat și a protestat împotriva regimurilor totalitare – întâi fascismul, apoi comunismul, apoi, în ultimii săi zece ani, cripto – sau, mai bine zis, clepto-comunismul” a arătat Nicolae Rațiu, în mesajul său de sărbători. Nicolae Rațiu apreciază că situația în care se află România azi are drept cauză principală absenteismul la vot cu ocazia alegerilor parlamentare. ”Românii ar trebui să-și amintească, cu rușine, că în decembrie 2016 indiferența față de dreptul atât de greu obținut de a-și alege liderii politici a făcut ca doar 19 la sută (din alegători) să-i aducă pe aceștia și clica lor la putere”.

Soarta l-a îngropat pe Rege, PSD șiALDE au îngropat justiția

Nicolae Rațiu subscrie opiniei analiștilor politici care susțin că nu doar Regele a fost îngropat ci și justiția – Regele fiind întotdeauna un simbol respectat al acesteia. ”În fiecare an de Crăciun, de când țin minte, Ion Rațiu și Regele Mihai vorbeau la telefon, oriunde s-ar fi aflat, discutând ceea ce fiecare vroia să transmită românilor în mesajul de anul nou. În ciuda faptului că amândoi erau foarte răbdători și moderați, nu mă îndoiesc că anul acesta ar fi discutat despre acest popor în criză și despre ce cale e mai bună de urmat” își amintește Nicolae Rațiu.

Referendum

Fiul regretatului Ion Rațiu, deputat țărănist de Turda, consideră că în contextul actual din țară poporul are datoria de a determina o schimbare. În cazul în care legile promovate de PSD-ALDE pentru favorizarea infractorilor și cele pentru încătușarea justiției vor trece de Curtea Constituțională, Nicolae Rațiu susține organizarea unui referendum național ” ca răspuns la protestele antiguvernamentale masive și continue”. Președintele țării, Klaus Johannis, care ar trebui să dispună organizarea referendumului prin decret prezidențial ”poate conta neîndoielnic pe susținerea unei majorități substanțiale” crede Nicolae Rațiu. ”Fără schimbare, 2018 va fi cu siguranță un an dificil – marcat de exodul multora dintre cetățenii români” proorocește Ion Rațiu aapriția unui nou val de emigranți români ce vor pleca să caute dreptatea socială și bunăstarea materială pe alte meleaguri.

Emil HĂLĂȘTUAN