Monthly Archives: noiembrie 2017

Turda liberală, lansată pe orbita spațiului public

Încă o organizație gravitează, oficial, în spațiul societății civile turdene. De miercuri, 29 noiembrie, Asociația Turda Liberală, lansată în cadrul unui eveniment organizat de filiala locală a PNL, la sala de conferințe a Hotelului Sun Garden, există oficial în spațiul public turdean.

Profesorul universitar dr. Călin Felezeu, cel care a prezentat scopul înființării ”Turzii liberale” a spus:

Profesorul universitar dr. Călin Felezeu: 2017 seamănă teribil cu 1917. După 100 de ani, am ajuns de unde am plecat!

”Asociația își propune să militeze pentru apărarea drepturilor indivizilor, pentru creșterea gradului de educație politică și a celui de implicare socială, respectiv civică, a cetățenilor”. În ceea ce privește conjunctura socială și politică existentă în țară la momentul lansării oficiale a Asociației Turda Liberală, eveniment petrecut cu două zile înaintea sărbătoririi Zilei Naționale a României, istoricul Călin Felezeu, ex-președinte al liberalilor turdeni, a apreciat că faptul s-a întâmplat într-un moment în care ”după 100 de ani, am ajuns de unde am plecat!” Anul 2017 seamănă teribil de mult cu anul 1917, a explicat prof. univ. dr. Călin Felezeu temeiul afirmației sale. Cu 100 de ani în urmă, România era redusă la teritoriul Moldovei aflat între granițele de azi ale țării. Atunci țara se afla în război cu Germania și cu Austro-Ungaria. ”Acum asistăm la o gâlceavă între noi înșine, la aproape un război al românilor împotriva românilor” a apreciat istoricul Călin Felezeu. ”Ne confruntăm cu pierderea responsabilității în ceea ce privește simțul civic. Câteodată putem spune că ne-am pierdut pe noi înșine. A sosit timpul să conștientizăm că am ajuns la un moment zero” a anunțat profesorul Călin Felezeu ajungerea românilor la ”fundul curbei” punct de trecere obligatoriu în drumul spre dezvoltare și bunăstare, indicat de Ion Iliescu cu 28 de ani în urmă. Soluția pentru reînceperea urcușului pe versanții ce duc înspre renașterea națiunii române o reprezintă ”redescoperirea și revitalizarea conștiinței naționale” a indicat drumul de urmat istoricul Călin Felezeu.

Ion Novăcescu

La evenimentul lansării, în spațiul public, a asociației Turda Liberală a participat publicistul Ion Novăcescu, organizatorul seriei de dezbateri de la ”Berăria culturală clujeană”. După ce  a vorbit asistenței despre contribuția Partidului Național Liberal la înfăptuirea României Mari, publicistul Ion Novăcescu, fost student al profesorului Călin Felezeu și-a prezentat cartea ”Ion I.C Brătianu – concepție și management politic”. În aceeași ordine de idei, profesorul Ciprian Rigman, doctor în istorie, membru al PNL Turda și-a prezentat volumul ”Școala elementară confesională din Episcopia Greco-Catolică de Gherla, la mijlocul secolului al XIX-lea (1856-1868)”.

Alături de profesorul dr. Ciprian Rigman, la eveniment au participat Cristian Felezeu, Marius Riter și dr. Igor Cojocaru, de asemenea reprezentanți ai PNL în Consiliul local Turda. Alături de ”capii” liberalilor turdeni s-a aflat și președintele organizației locale a PNL, avocatul Nicolaie Giurgiu.

Organizația liberalilor din Câmpia Turzii a fost reprezentată la evenimentul desfășurat miercuri, 29 noiembrie, la hotelul Sun Garden, de către primarul Dorin Lojigan, viceprimarul Sabin Ghemeș, respectiv Iosif Antal, reprezentant al PNL în forul deliberativ din Câmpia Turzii.

Emil HĂLĂȘTUAN

Elevii de la ”Andrei Șaguna” au colectat cele mai multe premii de ”Pe urmele sfinților”

La cea de-a cincea ediție a concursului școlar ”Pe urmele sfinților” cele mai multe premii, cinci, au revenit unor elevi de la Școala Gimnazială ”Andrei Șaguna” din Turda, gazda competiției. Două premii întâi au obținut pentru ”Andrei Șaguna” elevele Alexandra Crai, care a câștigat concursul de grafică, rezervat elevilor din clasele III-IV și Maria Morar, care împreună cu Lorena Selena Mărginean, de la Școala Gimnazială ”Mihai Viteazul” din Câmpia Turzii, au împărțit primul loc la aceeași secțiune de grafică, în proba rezervată elevilor din clasele V-VI. Ceilalți câștigători ai ediției a cincea a concursului ”Pe urmele sfinților” învață la școlile ”Horea, Cloșca și Crișan” din Turda (Luiza Oros – pictură, clasele III-IV), ”Teodor Murășanu” din Turda (Iarina Bucur – pictură, V-VI), Simion Balint, din Copăceni (Sorina Lar – pictură, VII-VIII), la Liceul teoretic ”Pavel Dan” din Câmpia Turzii (Denisa Bocoș – pictură, VII-VIII) respectiv la Școala Gimnazială ”Ioan Bujor” din Petreștii de Jos (Marius Morovan, secțiunea power-point).

Printre laureații celei de-a cincea ediții a concursului ”Pe urmele sfinților” s-au numărat elevi de la școlile Avram Iancu, din Turda, respectiv de la școlile gimnaziale din Viișoara, Luna, Luncani, Călărași, Tureni și Moldovenești. La concurs, desfășurat pe trei secțiuni: pictură, grafică și power-point, au participat   110 elevi, îndrumați de 25 de cadre didactice. Concurenții învață în clasele III-VIII, la 16 şcoli (opt de la oraș, opt de la sate).

Din echipa organizatorilor, condusă de către directorul Școlii Gimnaziale ”Andrei Șaguna” din Turda, prof. dr. Olga Morar, au făcut parte prof. înv. primar Cristina Oţel, împreună cu profesorii Carmen Avramescu, Monica Ciotlăuş, Gabriela Mureşan, Miuța Ambruşan, Ioana Moldovan, Stanca Iurean, Liviu Jişa, Mia Secanu și Gia Burian.

”Dorinţa de a găsi împreună bucuria vieții și de a păstra credinţa curată, ne-a determinat ca, în acest an, în cadrul concursului interdisciplinar Pe urmele sfinţilor să zugrăvim chipul plin de duioşie, bunătate şi blândeţe al Sfântului Ierarh Nicolae, Moșul cel darnic, pe care copiii îl așteaptă nerăbdători cu ghetuțele lustruite. Pe Sfântul Nicolae ne propunem să-l avem ca exemplu în aceste vremuri în care vedem în jurul nostru atâta durere, atâta suferinţă. De la persoana Sfântului fiecare să învăţăm în primul rând să fim mai buni, să avem îndrăzneală în a ne mărturisi credinţa vie, de a fi un izvor de mângâiere şi odihnă pentru aproapele nostru” a spus, în deschiderea evenimentului, prof. dr. Olga Morar, directorul Școlii Gimnaziale ”Andrei Șaguna”. A urmat cuvântul de învățătură rostit de către preotul Grigore Marchiș, apoi povestirea narată de către preotul Marius Cocan, pe care elevii au trebuit să o redea în creaţiile lor artistice. Momentul a fost înfrumuseţat de un scurt recital de colinde şi pricesne, prezentat  de elevii clasei a V-a A, de la Şcoala Gimnazială „Andrei Şaguna” îndrumaţi de profesoara Carmen Avramescu, împreună cu Maria Cocan, absolventă a școlii ”Andrei Șaguna”.

 

Emil HĂLĂȘTUAN

Turda: Impozite de cinci ori mai mari pentru proprietarii clădirilor și a terenurilor neîngrijite vor plăti impozite de cinci ori mai mari

Din 2018, se va majora cu 500 la sută impozitul plătit pentru clădirile aflate într-o stare avansată de degradare, în paragină sau în mizerie, precum și pentru terenurile insalubre, părăsite, abandonate, sau pline de deșeuri, amplasate în intravilanul Turzii.

Potrivit hotărârii adoptate în acest sens de către membrii Consiliului local Turda, cu prilejul ședinței ordinare de miercuri, 29 noiembrie, proprietarii care dețin autorizații de construire sau de desființare a respectivelor imobile, nu plătesc impozitul majorat. În ceea ce îi privește pe ceilalți, o comisie mixtă de control, alcătuită din reprezentanți ai Primăriei și ai Consiliului local Turda vor întocmi fișe de evaluare a clădirilor și a terenurilor din oraș, cu concluzii rezultate în urma verificărilor efectuate în teren. În urma verificării acoperișurilor și a fațadelor vizibile din exterior, respectiv a împrejmuirilor și a anexelor ce se pot vedea din afara proprietății, în cazul clădirilor evaluarea se va concretiza prin acordarea unui punctaj, în funcție de care se va stabili starea tehnică a imobilului. Un punctaj de 0 la sută înseamnă o stare foarte bună a clădirii, între 0,1 și 6 procente, reprezintă marja de încadrare a clădirilor aflate în stare bună, iar imobilele încadrate între valori ale punctajului de la 6,1 la 25 la sută se află într-o stare tehnică satisfăcătoare. Dacă punctajul depășește 25 de procente, clădirea respectivă se află într-o stare nesatisfăcătoare.

În aceste cazuri, șeful comisiei mixte de control le va pune în vedere proprietarilor clădirilor cu pricina, printr-o somație, trimisă, până la 31 iulie a fiecărui an fiscal, ca până la 31 decembrie același an, să efectueze lucrările de întreținere necesare pentru readucerea clădirii într-o stare corespunzătoare. Nerespectarea termenului și a măsurilor dispuse de comisia de control ”atrage după sine aplicarea prevederilor legislației specifice în domeniu, respectiv majorarea impozitului pe clădiri cu până la 500 la sută, în funcție de procentul (rezultat în urma) evaluării.

Aceeași procedură se aplică și în cazul terenurilor, cu mențiunea că în cazul acestora un punctaj situat între 0 și 50 de procente plasează respectivul bun imobiliar în categoria celor cu o stare tehnică corespunzătoare, iar un punctaj mai mare de 50 la sută înseamnă o stare necorespunzătoare. În această categorie intră terenurile neîntreținute, neîngrijite sau cele cu deșeuri, se precizează în ”Procedura de desfășurare a activității de investigare și calificare a clădirilor/terenurilor din municipiul Turda, în categoria celor neîngrijite” anexată la proiectul hotărârii de majorare a impozitelor, aprobat de Consiliul local la ședința de miercuri, 29 noiembrie.

Emil HĂLĂȘTUAN

Cursul valutar: ”Oul lui Vosganian” bate ”leul lui Dragnea” (pamflet)

Joi, 30 noiembrie, oul a înregistrat un nou maximum istoric. Pe piața liberului schimb din centrul Turzii, un ou a fost cotat cu 1,50 lei, în ziua în care creștinii ortodocși îl sărbătoresc pe Sfântul Andrei, ocrotitorul românilor. Ca atare, credincioșii, care au luat aminte la cursul ou – euro tocmai după ieșirea de la slujbă și-au exprimat poziția într-un mod creștinesc: ”Să ne ferească Dumnezeu de mai rău”. Aprecierea oului cu 30 de bani față de euro poate avea consecințe neașteptate. Surse de la colțul Guvernului susțin că, la apropiata remaniere ministerială, dată ca și iminentă de apropiații lui Hagi Tudose, ALDE, partenerul de coaliție al PSD va solicita postul de ministru al Finanțelor, pentru senatorul Varujan Vosganian.

În vreme ce întărirea oului continuă, Guvernul, neînduplecat de protestele și criticile venite din partea societății civile, a sindicatelor și a patronatelor, deopotrivă, pregătește deprecierea leului câștigat prin muncă. Astfel, de la 1 ianuarie 2018, dintr-un leu izvorât din sudoarea frunții, în buzunarele angajaților vor rămâne 55 de bani. În aceaste condiții, valoarea reală a oului se va dubla, practic, față de valoarea nominală a noii valute, stabilită azi la 1,50 lei.

În istoria recentă există antecedente în ceea ce privește încercarea de transformare a oului în monedă națională. De exemplu, în iarna 1980-1981, când procesul transformării magazinelor ce vindeau de-ale mâncării, în farmacii, unde se comercializau suplimentele alimentare prevăzute în programul de alimentație rațional-științifică, un pachet de țigări Kent se trafica pe piața liberă contra a șapte ouă. Atunci încercarea oului de a deveni monedă națională a eșuat, însă acum ar putea avea sorți de izbândă. Surse din apropierea Băncii au dezvăluit că inginerii finaciari se preocupă de această alternativă. ”În fond, toată lumea are nevoie de ouă, într-un fel sau în altul” a declarat, la adăpostul anonimatului, un membru al colectivului de cercetare ce studiază posibilitatea transformării oului în monedă forte, convertibilă.

În ceea ce privește hotărârea Guvernului de a transfera integral, asupra  angajaților, povara contribuțiilor la fondurile de asigurări sociale obligatorii, părerile cetățenilor de rând sunt împărțite. Unii s-au declarat satisfăcuți de această măsură: ”Să le dea Dumnezeu sănătate, că o să-mi mărească pensia” le-a urat guvernanților Nelu Telejurnalu, un pensionar anonim. Patroana unui bordel clandestin, Mița Globalista, a declarat că nici ea nici angajatele casei de plăceri  pe care o administrează nu sunt afectate de modificările Codului fiscal: ”Eu și fetele mele producem plus-valoare prin noi înșine. Mulțumim statului că nu a legiferat prostituția!” Nici cursul ascendent al oului în piețele de liber schimb nu pare să o deranjeze pe Mița Globalista: ”De obicei, la serviciile oferite de angajatele mele apelează clienți cu ouă, așa că nu am de ce să îmi fac griji în legătură cu lipsa de lichidități, în cazul înlocuirii leului cu noua monedă” a justificat interlocutoarea poziția patronatului din economia subterană vizavi de măsurile financiare dispuse de Guvern.

Emil HĂLĂȘTUAN

”Prinț, da’ amator”: Cornel Vana expune la București

Ceea ce nu se poate la Turda, se admite la București, unde artiștii plastici ”profesioniști” nu se sfiesc să participe la expoziții de grup împreună cu ”amatorii”. Astfel, șapte artiști plastici, printre care și pictorul turdean Cornel Vana, vor participa la expoziția ”Între șoaptă și strigăt” găzduită, cu începere din 5 decembrie la Centrul Cultural pentru UNESCO Nicolae Bălcescu din București, strada 11 Iunie, nr. 41, sector IV.

Într-o expoziție deschisă publicului până în 21 decembrie, acolo vor expune Gheorghe Coman (absolvent al secției Ceramică din cadrul Facultății de Artă și Design a Universității Naționale de Arte din București – 2014, realizator, cu începere din 1997, a peste 20 de expoziții de pictură, la București, Câmpina, Piatra Neamț, Pitești și Curtea de Argeș), Dorin Macovei ( absolvent al secției Artă Sacră a Facultății de Teologie Ortodoxă a Universității Alexandru Ioan Cuza, din Iași, doctorand în specializarea Pictură monumentală, la Facultatea de Arte Plastice, Decorative și Design, de la Universitatea de Arte ”George Enescu” din Iași, cu expoziții realizate la Bacău, Iași și Chișinău), Ana Zoe Pop, sculptor, grafician, artist video, muzeograf  la Muzeul de Artă al României, din București și Mihail Gavril, din Fălticeni, care a  absolvit, în 1998, secția de Artă monumentală a Universității de Artă București. Ceilalți trei expozanți, Cornel Vana, din Turda, Grigore Stan, din Târgoviște și Cîrstina de la Studina, din Lovnic (județul Brașov) reprezintă categoria autodidacților, care, îmboldiți de talent și-au făcut un nume în arta plastică din România, fără a toci băncile facultăților de profil.

Despre expoziție, organizatorul acesteia, Mimi Necula, spune că, prin lucrările  prezentate cu acest prilej publicului bucureștean, cei șapte artiști plastici exprimă ”felul lor de a se raporta la divinitate, calea lor proprie de a comunica și de a reprezenta plastic acest concept”.

Emil HĂLĂȘTUAN