Noua Dreaptă se pregătește de protest împotriva acțiunilor autonomiste promovate de partidele maghiare din România

Noua Dreaptă îi invită pe români să protesteze împotriva acțiunilor autonomiste întreprinse de UDMR, împreună cu celelalte douăpartide maghiare din România. Membri ai Partidului Noua Dreaptă, împreună cu ”organizațiile naționaliste prietene” au anunțat că vor protesta , împotriva acțiunilor antiromânești, marți, 23 ianuarie, de la ora 12.30, în fața Ambasadei Ungariei la București o instituție pe care Noua Dreaptă ”o consideră vinovată de acțiunile destabilizatoare” îndreptate împotriva României. ”Vă chemăm să dăm o replică necesară tuturor celor care nu iubesc și nu respectă România!” este îndemnul adresat românilor de conducerea Partidului Noua Dreaptă.

 Comunicatul remis redacției de către Partidul Noua Dreaptă:

Am luat act, încă din primele zile ale anului 2018, de încercările disperate de umbrire a bucuriei pe care românii o trăiesc în Anul Centenarului Marii Uniri, an în care cu toții suntem însuflețiți de împlinirea năzuinței pe care românii din toate provinciile istorice au avut-o dintotdeauna, aceea de a trăi în aceeași Țară, nedespărțiți de granițe.
Prin Constituția României, Statul Român are la bază o serie de principii fundamentale, definite prin chiar primul articol, pe care însăși ansamblul legilor organice se sprijină: caracterul de stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil.
Vedem însă cum reprezentanții aleși ai etnicilor maghiari, cetățeni români, exercită presiuni care contravin bunei conviețuiri sociale, sfidând legile țării și încercând să tulbure însăși ordinea constituțională.
Vedem cum, din chiar debutul acestui an, în data de 8 ianuarie, Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR), Partidul Civic Maghiar (PCM) și Partidul Popular Maghiar din Transilvania (PPMT), formațiuni politice care, prin actele lor de constituire și prin programele pe care le-au declarat, ar trebui să contribuie la sprijinirea etnicilor maghiari, cetățeni români, în limitele și spiritul legii, au adoptat și transmis, în mod public, o declarație comună, prin care au solicitat autonomia așa-zisului „ținut secuiesc”.
Înțelegând să manifeste o atare lipsă de respect nu doar față de aniversarea pe care românii o trăiesc, dar și pentru statul ai cărui cetățeni sunt, reprezentanții maghiarilor din România aleg să ignore complet faptul că etnicii pe care pretind că îi reprezintă se bucură de cele mai multe drepturi pe care o minoritate le poate găsi în spațiul european! Astfel, pe lângă beneficiile pe care Legea administrației publice locale le oferă, prin sistemul descentralizat și autonomia locală pe care le reglementează, maghiarii din România au un sistem de învățământ în limba maternă ce cuprinde întreg palierul de studii, de la ciclul primar până la cel universitar și post-universitar, bucurându-se în același timp de instituții de cultură și media proprii, de asemenea în limba maghiară.
Românii din Ucraina, din nordul Bucovinei si sudul Basarabiei, nici nu visează la asemenea drepturi, școlile romanești urmând a fi închise prin legea adoptată anul trecut de Parlamentul Ucrainei!
Reglementând astfel de facilități pentru cetățenii români de etnie maghiară, statul român a urmărit nu doar să respecte și chiar să depășească ansamblul criteriilor pe care statele europene le au în ceea ce privește protecția minorităților, dar a venit și cu măsuri proprii în sensul sprijinirii prezervării culturii, limbii și tradițiilor acestora.
Iată însă că activitățile desfășurate de o mică parte a etnicilor maghiari, sub oblăduirea și coordonarea factorilor politici de la Budapesta, aduc prejudicii incalculabile relațiilor dintre majoritatea românească și minoritatea maghiară din România.
Iată însă cum partidele minorității maghiare sunt cele mai vocale, chiar dacă au fost în repetate rânduri la guvernarea României, astfel încât a vorbi despre discriminare reprezintă, în mod cert, un non-sens! Activitatea grupărilor autonomiste reprezintă, în realitate, o perdea de fum pentru a distrage atenția etnicilor maghiari de la incapacitatea și dezinteresul politicienilor UDMR, PCM și PPMT de a rezolva problemele reale cu care minoritatea maghiară se confruntă în județele Covasna și Harghita: alungarea investitorilor de către baronii UDMR, lipsa locurilor de muncă, slaba însușire a limbii române de către tinerii etnici maghiari și dificultatea acestora de a se angaja în alte județe ale României, migrația multora dintre aceștia în țări din vestul Europei.
Deși au fost primite fonduri importante de la Budapesta, care puteau fi folosite pentru rezolvarea acestor probleme ale minorității maghiare, partizanii autonomiei după model catalan s-au grăbit să le deturneze și să le folosească pentru combaterea manifestărilor dedicate Centenarului Unirii!
Se naște astfel întrebarea legitimă: unde este seriozitatea liderilor maghiari din România? Pe cine reprezintă ei de fapt? Care sunt cu adevărat scopurile și interesele lor?
Față de toate acestea, Partidul Noua Dreaptă condamnă ferm atât acțiunile autonomiștilor maghiari din România, cât și pe cele ale extremiștilor maghiari care au produs incidente violente în fața Ambasadei României la Budapesta, considerând că aceste acțiuni nu conduc la normalizarea relațiilor româno-maghiare.

 

Biroul de Presă – Noua Dreaptă
presa@nouadreapta.org
0723.553.555
0727.049.940
www.NouaDreapta.org

 

Balul Moților – în 3 februarie

Tradiționalul bal organizat anual de filiala turdeană a Societății Cultural-Patriotice ”Avram Iancu” va avea loc în prima sâmbătă a lunii februarie. Președintele organizației din Turda a urmașilor Crăișorului, juristul Dan Grigoriu, spune că la cea de-a XXXI-a ediție a balului, găzduit de restaurantul ”Gospodina Central” de la fosta cantină Electroceramica, sunt așteptați în jur de 200 de invitați.

Potrivit lui Dan Grigoriu, până acum au confirmat participarea la ediția 2018 a Balului Moților, primarii

În anul 2017 cetățenii ”monarhiei moțești” de la Turda și-au ales Crăiasă pe Ramona Soporan. Cine o va detrona anul acesta? Răspunsul la această întrebare se va afla sâmbătă, 3 februarie, la cea de-a XXXI-a ediție a Balului Moților.

din Turda, Tritenii de Jos, Viișoara, Săndulești, Mihai Viteazu, Moldovenești, Ocoliș și Horea, ultimele două, comune din județul Alba. Deși ”moții” din Turda l-au invitat, până vineri, 19 ianuarie, primarul Câmpiei Turzii, Dorin Lojigan, nu a confirmat participarea la bal. Alături de șefii administrațiilor publice din localitățile amintite, la balul organizat de filiala Turda  a Societății Cultural-Patriotice ”Avram Iancu” se vor afla Victor Bercea, președintele Consiliului Național al societății, împreună cu alți invitați din conducerea de la nivel central a organizației. Împreună cu gazdele vor petrece și președinții filialelor locale ale Societății Cultural-Patriotice Avram Iancu din Alba Iulia, Câmpeni, Abrud, Horea, Ocoliș, Cluj-Napoca și Târgu-Mureș, care au confirmat până acum participarea la cea de-a XXXI-a ediție a Balului Moților, de la Turda.

La acest eveniment, al cărui start se va da sâmbătă, 3 februarie, la ora 16, oaspeții vor avea parte de un meniu moțesc și de un ”folclor așișderea” oferit de orchestra Lorena Florentin și de Taraful din comuna Horea (județul Alba). În ceea ce privește programul artistic, Dan Grigoriu mizează pe participarea unor invitați-surpriză, al căror nume rămâne deocamdată secret și pentru presă. Programul balului mai cuprinde, ca de obicei, o tombolă, unde participă cine dorește și câștigă cine poate, iar la ”spartul-târgului” se va alege Crăiasa ediției cu numărul XXXI a Balului Moților de la Turda.

Sâmbătă, 20 ianuarie, membrii filialei Turda a Societății Cultural-Patriotice ”Avram Iancu” și-au făcut ”încălzirea” pentru bal la microrevelionul găzduit de tabăra organizației, de la Lunca Largă, sat situat în județul Alba, lângă Ocoliș, la o distanță de 43 de kilometri față de Turda.

Pe lângă petreceri, programul de activități al filialei turdene a Societății Cultural-Patriotice ”Avram Iancu” pentru anul 2018, mai prevede organizarea expoziției ”Să nu uităm de unde am plecat” a cărei vernisare va avea loc în 7 martie, în tabăra de la Lunca Largă, a unui simpozion cu tema ”Geniul militar al Crăișorului” ce se va desfășura în 18 mai, la sala festivă a Colegiului Național Mihai Viteazul, din Turda și a celei de-a XVIII-a ediții a Festivalului de Colinde și Obiceiuri de Crăciun, programat să se desfășoare în 14 decembrie, pe platoul de lângă statuia lui Avram Iancu, din centrul istoric al Turzii. De asemenea, membri ai filialei Turda a Societății Cultural-Patriotice ”Avram Iancu” vor lua parte la excursii organizate la Rimetea, Beliș, Horea, Țebea, Blăjeni și Alba Iulia. Acestea se vor desfășura sub genericul ”România 100”  deoarece în 2018 se sărbătorește centenarul existenței statului național-unitar român.

Emil HĂLĂȘTUAN

 

Mihaela Trif, realizatoarea emisiunii Justiția TV, în curând la NCN: ”Întâi m-a furat ziarul. Acum, m-a răpit televiziunea”

”Un nou proiect editorial va fi lansat în 12 februarie la NCN Cluj: Justiția TV, o emisiune zilnică despre tot ce mișcă în justiția clujeană, proiect pilot care se va extinde mai apoi și pe postul național de știri NCN, ce urmează să fie lansat. Procese, stenograme, puncte de vedere, dosare îngropate, dosare tergiversate, spețe controversate, tot ce e interesant în actul de justiție înfăptuit la Cluj va fi subiect de dezbatere pentru jurnalista Mihaela Trif, care își propune să deschidă ochii publicului asupra acestui segment editorial, de multe ori puțin înțeles de cetățeni în toată complexitatea sa”. (Ziar de Cluj)

Mihaela Trif, realizatoarea noii emisiuni ce va îmbogăți grila televiziunii NCN și-a început cariera jurnalistică la Turda, unde a debutat în presă la TurdaLive. A lucrat la publicația online încă de la înființarea acesteia, în 2012. După mai puțin de un an, Mihaela Trif  și-a încercat norocul în presa clujeană. După ce  reușit să își facă un ”nume” la Gazeta de Cluj, unde a lucrat mai mult de doi ani și jumătate, Mihaela, născută în Mihai Viteazu, absolventă a Colegiului Național Mihai Viteazul din Turda și acum studentă la Facultatea de Științe Politice și Administrative a Universității Babeș-Bolyai, din Cluj-Napoca, s-a mutat ”cu arme și bagaje” în echipa de la Ziar de Cluj, publicația păstorită de Liviu Alexa. Cum, când și de ce s-a îndrăgostit Mihaela de televiziune, iată tema interviului ce urmează:

Rep: Cum de ai ales să practici profesia de jurnalist?

Mihaela Trif: În 2012 absolvisem Colegiul Național Mihai Viteazul din Turda și nu știam încotro să o iau. Nu mă decideam nicicum ce facultate voi urma. Atunci mi-ați propus să încerc să scriu la ziar. Mi-ați pus pixul în mână, cum se spune. La TurdaLive m-am îndrăgostit de presă, iar la Gazeta de Cluj m-am căsătorit cu jurnalistica. Despre articolele pe care le-am scris îmi place să spun că sunt ”copiii” mei. Acum sunt studentă în anul III la Științe politice. Această specializare nu are legătură, neapărat cu profesia mea viitoare, pentru că voi continua să lucrez în presă și după absolvirea facultății. Studiile superioare în domeniul politic sunt mai degrabă o ambiție de-a mea.

Rep: În presa clujeană te-ai remarcat în calitate de reporter în domeniul justiției. De ce ai ales această ”specializare”?

Mihaela Trif: În primul an petrecut la Gazeta de Cluj am scris articole despre subiecte din administrație și politică. Al doilea meu an la Gazetă a coincis cu ”perioada de glorie” a DNA-ului și a DIICOT-ului clujean. O puzderie de persoane cercetate de procurori, valuri de percheziții ”nume grele” trimise în judecată… Am trecut ușor de la politică la justiție. Aceste două domenii se întrepătrund. Foarte mulți politicieni ”se bucură” de atenție din partea justiției. Foarte mulți au dosare. Urmăream desfășurarea proceselor. A început să îmi placă. La început nu prea știam mare lucru despre procedurile din justiție. După ce am studiat primul dosar, de la un capăt la celălalt și am avut de citit vreo 900 de pagini, m-am îndrăgostit de domeniul justiției. Dincolo de setea publicului pentru senzațional m-a atras substratul afacerii. Așa am înțeles că multe dosare se instrumentau la comandă.

Rep: Dinamica presei online ne obligă, de multe ori, să tratăm subiectele ”pe repede înainte”. De aceea, într-o speță penală, de corupție, jurnaliștii se rezumă, cel mai adesea, la redarea informațiilor din comunicatele Direcției Naționale Anticorupție. ușor, rapid și fără riscuri…

Mihaela Trif: Comunicatele procurorilor conțin acele informații care confirmă ipotezele lor. Din comunicate aveam ”romanul” dar îmi lipseau opiniile inculpaților. Aceștia nu au voie să dea declarații în timpul urmăririi penale. Pot vorbi doar la proces. Așadar, pentru ”a citi cartea până la sfârșit” trebuia să merg la procese, termen de termen. La Gazeta de Cluj ”m-a furat” mirajul tiparului. Eram încântată să știu că ceea ce am scris eu se va putea citi și după, să zicem, 50 de ani, într-un ziar nimerit într-o bibliotecă, de exemplu.

Rep: Cum te-ai adaptat muncii la o publicație săptămânală, după ce ai început să faci jurnalism online, adică articole specifice unui cotidian?

Mihaela Trif: La ”Gazetă” aveam de scris cam șapte articole pentru un număr de ziar. Spațiu tipografic mi s-a pus berechet la dispoziție. Puteam scrie și articole de o pagină de ziar. Ca să am șapte într-o săptămână, în săptămâna precedentă lucram la zece subiecte. Scriam șapte, iar pentru alte trei-patru adunam informații. Mergeam la serviciu dimineața, dar de multe ori plecam din redacție seara, după ora 22. Aici trebuie să amintesc de cei trei oameni care mi-au jalonat cariera de până acum: Dumneavoastră mi-ați hotărât destinul când mi-ați propus să scriu pentru TurdaLive. Apoi, la Gazeta de Cluj m-a ajutat și m-a încurajat enorm redactorul-șef de acolo, Liviu Man. Iar acum, la Ziar de Cluj, Liviu Alexa, care m-a îndreptat și spre televiziune…

Rep: Chiar! Ce-i și cu ”moftul” ăsta pentru televiziune? Să trădezi presa scrisă, cea care te-a consacrat în jurnalism? O să te pârăsc cititorilor!

Mihaela Trif: Ziar de Cluj și NCN reprezintă pentru mine o altă provocare. I-am admirat mereu pe realizatorii emisiunilor de televiziune, pentru curajul lor de a ieși ”pe sticlă” ca de exemplu pe Răzvan Dumitrescu, vedeta NCN, care a venit la Cluj de la Antena 3 și pe redactorul-șef al postului, Eugen Mihai Lungu. Am început colaborarea cu NCN ca și invitat la emisiunile cu subiecte din justiție. Prima experiență de reporter de televiziune am avut-o în luna decembrie din anul trecut, cu ocazia primei percheziții desfășurate la casa doctorului Mihai Lucan. Am fost primul reporter prezent acolo, la ora 4 dimineața. Deși am mers în calitate de jurnalist la Ziar de Cluj, m-am pomenit în situația de a transmite în direct, la televiziune. Așa am făcut prima trasmisiune tv în direct. Cu acel prilej am constatat că reacționez mult mai bine în situații de criză. Dacă aș fi știut de acea transmisie cu o săptămână înainte nu îmi reușea așa de bine.

Rep: Atunci i-ai dat idei lui Liviu Alexa, în ceea ce privește ”deturnarea” carierei tale jurnalistice dinspre presa scrisă spre televiziune?  

Mihaela Trif: Cred că în decizia lui Liviu Alexa, de a mă orienta spre o carieră în televiziune, a cântărit și acel episod, dar și faptul că îmi place să urmăresc

un subiect de la început până la sfârșit. Așa s-a născut ideea de a realiza, la NCN, o emisiune despre justiție.

Rep: Cum stai cu ”materia primă” pentru Justiția TV?

Mihaela Trif: Nu este prima emisiune de acest gen realizată de o televiziune din România. Dar, prin Justiția TV, emisiune realizată și transmisă de NCN, vrem să-i conștientizăm pe clujeni că în aceste vremuri oricine se poate pomeni, foarte ușor, cu un dosar penal. Se fac nedreptăți la tot pasul, de aceea este important, mai ales pentru oamenii obișnuiți, să știe că cineva îi sprijină în lupta lor pentru dreptate. Am studiat dosare la judecătoriile din Zalău, Baia Mare, Bistrița, Cluj, Dej,Gherla și Turda.

Rep: Și ce ai găsit în arhiva Judecătoriei din Turda?    

Mihaela Trif: În primul rând, trebuie să spun, cu amărăciune, că Turda a dobândit un renume de tristă faimă în ceea ce privește proliferarea ”pârei tovărășești”. Cele mai multe dosare de trimitere în judecată, aflate spre soluționare la instanțele din Alba, Cluj sau Bistrița, întocmite pe baza informațiilor furnizate de ”sifonari” cum li se mai spune pârâtorilor sau ”ciripitorilor” în jargonul penal, vizează inculpați din Turda. Adică aici, la noi, se pârăște cel mai mult! În ceea ce privește cazurile mai deosebite întâlnite la Judecătoria din Turda, voi povesti aici o întâmplare pe care am botezat-o

”Dosarul Visul”

Doi tineri din Poiana, un ”el” și o ”ea” ce trăiau în concubinaj, își construiau o casă cu etaj. Într-o noapte, concubina a visat că iubitul său va cădea de la etajul casei, aflat încă în construcție și va muri. În cultura etniei căreia îi aparțin cei doi asemenea vise sunt considerate premoniții. Pentru a împiedica împlinirea acestora, rolul personajului care moare în vis trebuie transferat asupra altei persoane și atunci cel iubit scapă viu și nevătămat. Și concubina, împreună cu iubitul său, au procedat potrivit acestei credințe, des întâlnită, cu precădere la membrii comunităților de romi.

A doua zi, cei doi concubini au umplut o găleată cu moloz și au așezat-o pe capătul unei grinzi, într-o încăpere de la etaj a casei, unde încă se lucra. Apoi au chemat la ei o vecină, cu probleme de sănătate mintală, au urcat la etajul casei, pe partea opusă celei în care se afla găleata cu moloz și i-au cerut fetei bolnave să ducă molozul la gunoi, contra unei sume de bani. Fata a încercat să traverseze încăperea cu găleata în mână, dar a alunecat, a căzut de pe o grindă și s-a accidentat. Din fericire, interpreta, fără voie, a rolului mortului din visul concubinei, a scăpat cu viață, dar cei doi iubiți s-au pomenit că joacă, de-adevăratelea, rolul de infractori. Pentru a elucida mobilul faptei și a înțelege latura subiectivă a acesteia, fără de care nu există infracțiune, procurorul de caz a studiat literatură de specialitate despre metodele de rupere a vrăjilor.

Rep: Așa, deci! Bine, Mihaela. Îmi servești ”vrăjeli la tavă”. Atunci, ia spune-mi, crezi într-o contribuție activă a jurnaliștilor la îmbunătățirea actului de justiție?       

Mihaela Trif: Înainte de a răspunde la această întrebare, dați-mi voie să observ că mass-media și în glumă poate provoca dezastre. Eu cred că dacă România avea mai mulți jurnaliști specializați în subiecte din domeniul justiției, azi nu protesta nimeni în stradă pentru modificarea unor legi ce privesc actul de justiție. De exemplu, în ceea ce privește neglijența în serviciu, cazuistica pe care am studiat-o mi-a dovedit că nu pentru toți inculpații în sarcina cărora s-a stabilit săvârșirea acestei infracțiuni, se impunea soluția condamnării penale. Instituirea unui prag de la care neglijența în serviciu trebuie tratată ca o infracțiune și pedepsită ca atare mi se pare o decizie absolut normală. Fapta trebuie nuanțată, de la neglijența în serviciu, ca și abatere disciplinară până la neglijența în serviciu apreciată drept infracțiune. Am văzut rechizitorii de-a dreptul penibile în astfel de cazuri.

În ceea ce îi privește pe cetățeni, în calitatea acestora de beneficiari ai informațiilor transmise prin intermediul mass-media, cititorii sau telespectatorii trebuie să își împărtășească veștile aflate din presă, după modelul ”citește și dă mai departe” și să își exprime deschis opinia vizavi de problemele dezbătute în mijloacele de informare în masă. Numai așa dobândesc cetățenii putere, numai așa are presa putere, pentru a-i ajuta pe cetățenii obișnuiți. Că toți avem probleme, nu numai vip-urile momentului.

Rep: Cum se vedeTurda prin ochii unei jurnaliste ”de Cluj”?

În ceea ce privește specializarea mea jurnalistică, cred că la Turda procurorii și judecătorii se cunosc mult prea bine unii cu alții. În ceea ce privește administrația publică turdeană, am observat că actuala putere locală, spre deosebire de cea precedentă, nu mai concediază angajații din instituțiile publice pe criterii politice. De aici deduc că rolul ”Împăratului” a dispărut. În ceea ce privește presa locală, unde poate cândva voi reveni, țin să felicit Ziarul 21 pentru că preia din presa regională materiale de interes pentru turdeni. Iar în ceea ce mă privește, cetățenii din Turda, din Câmpia Turzii, din Mihai Viteazu și din celelalte comune din zona Văii Arieșului trebuie să știe că, dacă au probleme ce nu își găsesc o dreaptă rezolvare în justiție, sunt bineveniți la emisiunea mea, Justiția TV, ce va debuta în 12 februarie la televiziunea NCN, din Cluj-Napoca.

 

A consemnat,

Emil HĂLĂȘTUAN

 

Lansare de carte: Poveste fără sfârșit, de Ioan Bembea

Manifestările desfășurate sub egida Zilei Culturii Naționale au continuat la Turda cu lansarea volumului de povestiri ”Poveste fără sfârșit” al scriitorului Ioan Bembea. Cu ocazia evenimentului, desfășurat joi, 18 ianuarie, cu începere de la ora 17, la Sala Mare a Primăriei din Turda, despre carte și despre autor au vorbit colegi de-ai lui Ioan Bembea, de la cenaclul ”Pagini literare turdene” ce funcționează sub oblăduirea societății Rei Culturae Fautores, ce a organizat, prin președintele acesteia, profesorul Ioan Dănuț Zăhan și manifestarea dedicată lansării cărții ”Poveste fără sfârșit” volum în care autorul, profesorul Ioan Bembea, descrie viața din satele moțești, în secolul al XX-lea.

Profesoara Dorina Arion, în calitatea autorevendicată de ”cititor de serviciu” a asemuit volumul ”Poveste

Prima copertă a volumului Poveste fără sfârșit, de Ioan Bembea, publicat la editura clujeană ”Casa Cărții de Știință”

fără sfârșit” cu o invitație a autorului la ”o călătorie în timp, până în perioada celui de-al doilea război mondial”. În ceea ce privește ”teatrul de operațiuni” în cele 14 povestiri din volumul ”Poveste fără sfârșit” autorul descrie întâmplări petrecute în satul său natal, Bucium, din ”inima Munților Apuseni” după cum s-a exprimat Dorina Arion.

Scriitorul Mircea Ion Casimcea a apreciat că Ioan Bembea ”face o adevărată sărbătoare – un regal – din varianta literară a limbii române”. Profesoara Olga Morar, doctor în literatura română, a plasat volumul ”Poveste fără sfârșit” în categoria ”memorialistică” și a conchis că, datorită profesorului Ioan Bembea ”spațiul cultural turdean se îmbogățește cu încă o carte”.

Despre autor au mai vorbit actrița Mihaela Deceanu, soțul acesteia, dramaturgul Virgil Deceanu și profesoara Ioana Groza. La eveniment au participat consăteni de-ai profesorului Ioan Bembea, oameni născuți în satul Bucium, de lângă Abrud, dar și foști elevi ai ”magisterului” de limba și literatura română, acum în vârstă de 83 de ani, care au venit din Luna, dar și din Sebeș sau Deva, pentru a participa la lansarea cărții ”Poveste fără sfârșit”.

Cantautorul Adrian Sărmășan

Programul alcătuit de organizatorii manifestării, a cuprins și câteva momente dedicate poetului Mihai Eminescu, a cărui zi de naștere, respectiv 15 ianuarie, a devenit, din 2010, la inițiativa academicianului Eugen Simion, Ziua Culturii Naționale Române. Despre semnificația acestei zile a vorbit profesorul universitar dr. Călin Felezeu, istoric turdean.

Seara dedicată de societatea Rei Culturae Fautores  literaturii turdene și Zilei Culturii Naționale s-a încheiat cu un recital susținut de cantautorul Adrian Sărmășan care i-a delectat pe cei peste 100 de participanți la eveniment cu melodiile Spirit părăsit, Să vină iarna, Când nu e bine și În Țara Moților, la care atât textul cât și muzica aparțin interpretului. În continaure, o oparte dintre membrele Corului de fete ”Simbol” al Catedralei Ortodoxe Române din Turda au cântat, acompaniate la acordeon de către Ioan Dănuț Zăhan, trei melodii pe versuri din poezii scrise de Mihai Eminescu, respectiv O rămâi, Sara pe deal și Pe lângă plopii fără soț…

 

Emil HĂLĂȘTUAN

Gripa aviară bate la ușa României: Autoritățile sanitar-veterinare transmit măsuri de prevenire a infectării cu virusul H5N1

În ultima perioadă de timp s-a confirmat existența a mai multor focare de gripă aviară, pe plan internațional. Gripa aviară, a cărei răspândire este facilitată și de modificările climatice constatate în ultima vreme, paote ajunge și în România. De aceea, Direcția Sanitar-Veterniară a județului Cluj a solicitat intensificarea monitorizării stării de sănătate a păsărilor domestic  și respectarea, cu strictețe, a cerințelor de biosecuritate, atât în fermele de păsări, cât și în gospodăriile populației.

Pentru prevenirea răspândirii epidemiei de gripă aviară la păsările de curte din România, Agenția Națională Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) Cluj a transmis primăriilor din județ o informare despre măsurile suplimentare de biosecuritate, ce trebuie respectate pentru reducerea posibilităților de contact  între păsările domestice și sălbatice.

Potrivit ANSVSA, se impune respectarea următoarelor recomandări:

-interzicerea accesului tuturor păsărilor domestice la luciuri de apă, lacuri, bălți și la orice amenajări hidrologice, naturale sau artificiale, pentru prevenirea oricărui contact, direct sau indirect, între păsările sălbatice vii, în, special a celor de apă și păsările domestice și alte păsări, în special rațele și gâștele;

-separarea, în cadrul gospodăriilor, a rațelor și a gâștelor, de alte păsări domestice;

-evitarea creșterii păsărilor domestice în aer liber, acestea fiind ținute închise;

– se interzice adăparea păsărilor domestice cu apă din surse de suprafață accesibile păsărilor sălbatice;

-accesul în zona de creștere a păsărilor domestice va fi limitat la o singură persoană (proprietarul);

-prevenirea contactului păsărilor domestice cu orice alte specii de mamifere, inclusiv cu rozătoarele și cu animalele de companie;

– aplicarea unor măsuri suplimentare de evitare a introducerii / răspândirii unei eventuale infecții, prin folosirea încălțămintei diferite, în spațiul de exploatare a păsărilor domestice sau dezinfecția încălțămintei după fiecare utilizare în zona de exploatare a păsărilor;

– se va acorda o atenție deosebită asupra riscurilor introducerii sau răspândirii bolii de către vânători (transmiterea virusului gripei aviare de la păsările sălbatice la cele domestice, prin păsările vânate și prelucrate în gospodăria non profesională sau prin echipamentele (ustensilele) folosite la vânătoare, cât și în exploatațiile comerciale, inclusiv cele de tip A, ce nu dețin măsuri stricte de biosecuritate.

Aplicarea acestor măsuri are rolul de a împiedica declanşarea unei epidemii de gripă aviară. Totodată, prin intermediul lor se are în vedere prevenirea și răspândirea unui eventual virus, prezent la păsările sălbatice.

Gripa aviară, ce afectează, în principal, păsările, se poate transmite de la acestea la mamifere și la om. Primele cazuri de îmbolnăviri de gripă aviară s-au constatat în Italia, la începutul secolului XX. Un virus al gripei aviare, H5N1,  identificat în anul 1997, în Asia, a creat panică în lumea întreagă, vorbindu-se de iminența unei epidemii de proporții. În octombrie 2005, virusul H5N1 a ajuns și în România, fiind descoperit la păsări din localitatea Ceamurlia de Jos, din județul Tulcea. România este prima țară europeană în care s-a confirmat  prezența virusului H5N1.

De la primele contaminări prin contact direct pasăre-om, constatate în Hong Kong, în anul 1997, s-a raportat un număr semnificativ de infecții și decese survenite în cqzul unor persoane infectate din Asia de Sud-Est. Rata ridicată a mortalității provocate de virusul H5N1 se explică prin lipsa unui sistem imunitar uman „specializat” împotriva acestui virus. Din cauza inexistenței unui istoric de contact cu virusul, riscul de expunere la contaminarea cu virusul H5N1 și, ulterior, de deces este foarte ridicat în cazul omului. Încă nu există dovezi că virusul gripei aviare s-ar putea transmite și de la om la om.

Dintre simptomele gripei aviare se remarcă febra, însoțită de alte manifestări precum tusea, respirația dificilă, greața, vărsăturile și diareea. Uneori pot apărea dureri de gât, cefalee și dureri musculare. Principalul simptom în cazurile grave este insuficiența respiratorie acută, urmată de pneumonie.

Ca și antidot, împotriva virusului H5N1, specialiștii recomandă vaccinarea cu vaccinul împotriva gripei umane și folosirea medicamentului antiviral Tamiflu, activ impotriva tuturor virusurilor gripale relevante din punct de vedere clinic, inclusiv a virusurilor aviare.

 

Emil HĂLĂȘTUAN